o relatie, un legamant

Intotdeauna m-a impresionat pilda fiului risipitor. Poate pentru ca doar fiul risipitor experimenteaza harul, iertarea, ospatul.
A decis sa plece ... si surprinzator Tatal L-a lasat, l-a lasat sa aleaga. I-a dat partea si L-a lasat sa plece. Imi inchipui chinul parintilor, ingrijorarea. Si fiul traieste o viata de poveste pana cand ... se sfarsesc banii si ... nimeni nu mai e de gasit, prietenii ce ieri erau langa el acum ... nu-s, avea si casa insa nu mai are bani de chirie asa ca acum ... sta pe trotuar, ii e foame si cere o bucata de paine dar nu are cu ce o plati asa ca rand pe rand isi vinde hainele, bijuteriile pana nu mai are ce vinde. Cineva isi face mila de el si il angajeaza la porci.
Uuuuh si ce miroase! Trebuia sa curete, sa spele, sa aibe grija de ei, sa le duca mancarea. Ii era atata de foame incat efectiv infuleca din galeata acestora. Ce? Fruptura? Supa?, Paine? Nu ... roscove. Noi aici, in Romania nu avem asa ceva insa se gasesc in Arabia si arata ca niste pastai dulci de culoare cafeniu-inchis cu multe seminte. Nu stiu daca le fierbea cineva sau le dadeau la porci crude ... insa asta era mancarea fiului nostru.
Insa ... i s-a acrit de roscove, de compania porcilor, de mirosul acestora, de caldura zilei si de frigul noptii ce trebuia sa le indure ca si paznic al turmei. Incepe sa realizeze ce e cu el si ... isi aminteste de casa, de Tatal ... . Acasa, mancam mancare gatita si variata nu ... doar roscove, apa era prospata, nu cu gust si miros de porc, ma spalam, aveam cu cine vorbi, eram iubit, eram fiul Tatalui. Acu cine sunt? Am ajuns ... fara nume, fara haine, mancare, demnitate ... jalnic.
Daca m-as duce acasa sa vorbesc cu Tata sa ma ierte si sa ma angajeze la el? Am fost atata de prost, nebun. Ce mi-a trebuit sa plec? De ce nu am ascultat? Credeam ca voi fi fericit insa ... Tata vea dreptate ca n-o sa gasesc caini cu colaci in coada ... insa eu credeam ca e demodat, nu are spirit de aventura. Ei, uite eu am avut si ... aventura m-a adus aici intr-o companie de poveste. Nu, ma duc acasa, orice ar fi. Nu vreau sa mai vad roscove, porci. Gata. E suficient.
Atatea emotii avea fiul nostru, daca nu va fi iertat, oricum nu merita iertarea, va face orice e posibil ca sa capete iertarea, si daca o va capata, va munci pentru ea. Pana si pozitia de sclav e buna.
Vai, cineva alearga spre mine ... E vreun slujitor? Nu cred ... oooo, nu. E Tata. Alearga spre mine. Tata alearga spre mine? Dar nu merit.
Tatal nu tine cont de hainele jerpelite si de mirosul puternic impregnat in hainele si piele fiului sau. Il imbratiseaza, plange de bucurie, il saruta. Nu tine cont ca fata acestuia e arsa de soare, e cu nisip, transpirat si ca o baie ... a uitat cand a fost ultima data cand a facut-o.
Fiul incepe: Tata, iarta-ma. Insa nu e lasat sa termine ca incep slujitorii sa roiasca pe langa ei ascultand vocea tatalui ce poruncea sa se aduca o haina, un inel sa taie vitelul cel ingrasat. "Te iubesc, esti fiul meu" ii spune Tatal.
Asta imi spune si mie Tatal astazi, acum, aici: "Te iubesc mai mult decat iti poti inchipui, te-am iertat, te iert". Incerc sa ii spun ca nu merit, ca ar trebui sa fac si eu ceva, ca ... sa ma mai lase sa ma gandesc. Invitatia lui pentru mine astazi, aici, acum este: primeste iertarea mea, dragostea mea.
Dar Doamne cat mai poti ierta? De atata vreme mai ai iertare? Mereu ma trezesc ca ma raportez la Dumnezeu ca la un om, caruia i se termina rabdarea, dragostea, iertarea. "Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre." El nu gandeste ca mine. El imi ofera iertarea, imi ofera cel mai mare dar posibil ... iar eu nu il primesc gandind ca nu il merit sau intreb ce sa fac ca sa il platesc.
Am acceptat iertarea, darul Lui, dragostea si am intrat intr-un legamant cu El. Nu un contract bine stabilit legal, ci un legamant. Legamant inseamna relatie insa ... nu e facut cu un om ci cu Dumnezeu care nu va fi tentat sa il rupa cand eu o iau razna, e un legamant ce nu poate fi rupt. E la fel ca legamantul incheiat cu David si citesc in Ieremia 33:20-26.
Si daca mai sunt tentata sa cred ca promisiunile au fost facute ieri sau ... mai demult, si si-au pierdut valabilitatea, gasesc o asigurare: "bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă".