luni, 21 iunie 2010

m-am indragostit de Isaac!

L-am considerat pe Isaac un soi de veriga slaba a genealogiei lui Avraam insa spre rusinea mea trebuie sa recunosc ca m-am inselat amarnic. Daca nu a fost asa mai cu gura mare si mai luptator asta nu inseamna ca nu a avut calitati demne de toata aprecierea.
Avraam se roaga pentru o nora. Nu vrea una din triburile vecine, nu una ce se inchina la idoli, nu una destrabalata, nu una fara valori si principii. Pentru ca Isaac sa nu isi piarda credinta in Dumnezeu are nevoie de o partenera de viata credincioasa, o femeie care are valori imprimate in ea. Si o astfel de femeie va gasi in familia lui, acolo departe in Haran. Dar el e prea batran ca sa faca o calatorie ca asta, Isaac e destul de tacut, maica-sa e moarta. Ea reusea sa vorbeasca cu el, sa intre pe aceeasi lungime de unda cu el ... Nu il poate trimite pe el, e prea timid ... Ce sa faca? Cum sa faca? Doamne ... ce sa fac cu baiatul asta a meu?
Il cheama pe Eliezer care in timp isi insuseste multe din calitatile lui Avraam, e mana dreapta a acestuia. Cand aude ce trebuie sa faca i se cam taie picioarele. Dar, la fel ca Avraam realizeaza ca e important pentru Isaac sa aibe o sotie credincioasa .... Asa ca jura si pleaca. Insa, ceea ce vazuse pe Avraam facand, incepe sa practice si el - rugaciunea.
Isaac stie unde pleaca Eliezer ... e multumit de acest plan insa nu inceteaza sa se roage pentru ceea ce ii va deveni sotie. Si, ce m-a captivat la el e faptul ca avea timpul lui de meditatie, de rugaciune, de vorba cu Dumnezeu.
Povestea asta de dragoste e scaldata din plin in rugaciune ... fiecare din personaj are viata lui de rugaciune. Nu ni se spune de Rebeca prea multe dar pot vedea bunatatea ei plina de dragoste, pot vedea credinta ei puternica, pot vedea supunerea ce vine din incredintare, pot vedea ca stie sa aprecieze pe acest barbat al rugaciunii cu care se intalneste pe camp in timp ce el isi avea timpul de partasie. Si cred ca si ea isi avea viata ei de rugaciune ... de vorba cu Tata.
Trebuie sa recunosc ca imi place sa ascult rugaciunile celor ce se roaga. Asa vad cam cum vorbesc cu Tata, ce cer, cum cer. Din ele imi dau seama de cat de mult vorbesc cu El, de cata importanta are El pentru ei, de cata credinta strabate prin rugaciunea lor. Tot de acolo vad cat de adanci le sunt radacinile in Cuvant. Cat de mult sunt ancorati in ceea ce cred, in Dumnezeu. Cine e Dumnezeu pentru ei.
Si desi a inceput sa imi placa povestea Rebecai si a lui Isaac, trebuie sa nu uit ca eu, Cella, traiesc in secolul instantului si ... lucrurile stau altfel. Atunci oamenii nu aveau internet, telefoane mobile, nu isi trimiteau mesaje SMS sau ... pe chat, noi suntem mai moderni, mai sofisticati. Si apoi ... noi credem in Dumnezeu.
Din nou sunt provocata sa-mi analizez viata si sa ma intreb: cat sunt de relevanta? Cat din ceea ce stiu, citesc si scriu razbate in viata mea de zi cu zi? E doar teorie? E doar o poveste frumos descrisa in cuvinte? Sunt o visatoare? M-a transformat dragostea Lui Hristos? Se vede asta pe fata mea? Daca ma aseman cu Hristos ar trebui sa imi straluceasca fata si ... imi straluceste? Imprastii bucurie in jurul meu? Se vede dreptatea imbinata cu dragostea in viata mea?
Nu pot sa iau numai povestea romantica din viata lui Isaac si a Rebecai si sa trec mai departe ... ma rog ca ei? Imi este credinta ancorata in Hristos in asa fel incat sa ma arunc in ea riscand totul? E El o realitate? In deciziile ce le iau, are El vreun cuvant de spus sau ma las dusa de val? Imi e Cuvantul Lui Dumnezeu ghid? Slujesc oamenii din comunitatea mea? Din biserica mea? O fac din obligatie sau din dragoste?
Doamne, imi doresc sa fiu relevanta, nu-mi placea de Isaac si l-am crezut un molau ce nici macar n-a fost in stare sa isi aleaga nevasta si a trebuit sa mearga un servitor sa faca asta, am realizat azi ca tare bleaga eram. Nu am vazut credinciosia lui, nu am vazut viata lui devotionala, nu am vazut ca el iesea in camp, afara din zgomot, dintre oameni ca sa stea de vorba cu Tine. Era pe aceeasi lungime de unda cu Tine in timp ce eu cu ideile mele prindeam posturi straine cu duiumul. Te rog ajuta-ma sa fiu relevanta, sa practic ceea ce scriu si spun ... sa se vada in viata mea prezenta Ta, bucuria ce o dai Tu, dragostea ce o faci sa creasca in mine ce-s desert viu ...
M-am indragostit de Isaac si sper sa nu ma bata Rebeca.

14 comentarii:

Tafnat_Paeneah spunea...

(Cella)... A lucrat cu toată inima, şi a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege şi pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.

cella spunea...

Vyky, multumesc.
Mi-i cam dor de tine;)

Otniel spunea...

bai,tie cand ti pofta de inghetata si si dor de cineva?... spun un mare DA! la intrebarile ce ti le pui. desi nu vezi,cei din jurul tau vad stralucirea lui Dumnezeu in tine! asta daca au ochii deschisi;) tratam noi cu rebeca;))

cella spunea...

Adevarul Oti e ca mi-i dor de-o inghetata =)).
Si, daca tratezi tu cu Rebeca ... atunci is pe maini bune ;))

Otniel spunea...

=)) am stiut io=))=))=))...Rebeca e de treaba:P

elena marin-alexe spunea...

Asa de frumos ai 'justificat'aici prin cuvinte, ascultarea lui Avraam incat am citit pe nerasuflete si m-am topit prin povestea ta , facand corp comun..
Eu cred ca m-am indragostit de talantul tau la scris, caci...de Isaac m-am indragostita cam de mult timp..asa.. pe cand aveam vreo 6-7 ani.
Sincere imbratisari !

Rodica Botan spunea...

Cred ca nu ti s-a intimplat nimic...(Rebeca te-a trecut cu vederea...) . Stii...m-am gindit la ce ai zis ca Isaac n-a fost un bataus...asta n-a insemnat ca n-a fost curajos. Ma gindesc la momentul cind tatal lui l-a legat fedeles si l-a pus pe lemne ca jertfa si a ridicat cutitul...nu cred ca nu ar fi crapat inima in altul...
Dar baiatul a fost ascultator...si se vede treaba ca a continuat sa fie ascultator si dupa acel incident...asa ca in opinia mea...are totusi inima de viteaz...

cella spunea...

Aaaaa, deci si tu te-ai indragostit de el care va sa zica ;))
Mi-era dor de tine;)

Anonim spunea...

e dragut blogul faina poza :) eu pe-aici voi fi.
http://liapoem.wordpress.com/

cella spunea...

Liaaaaaaaaaaaaaaaaa,
ce faci? a venit vacanta si pentru tine?

Rodica Botan spunea...

Eu-s batrina...si mi-a trecut vremea ca la bureti; dar te las pe tine ca esti mai tinara...
si frumoasa foc si sprintena si apriga...spune daca nu-i asa...!!!
:) Nu-s niciodata prea departe...numai ca nu zic nimic...vin, citesc si plec. Stii...la unele lecturi nu prea ai ce sa adaugi...
:)

cella spunea...

Rodica,
eu am decis sa spun NU oricarui Isaac;) si slava Domnului ca apa acum curge la robinet.
Mai sunt fantani, insa in oras au devenit arteziene ;))

Rodica Botan spunea...

...dupa ultima remarca ,ai adaug...si desteapta!!!
:)

cella spunea...

Dupa ce l-am disecat atata pe Isaac ... acu ai vazut ca nu imi mai place ;)) ...