realiniere

In curtea scolii la Corni-Albesti e un monument nu foarte impunator insa are sapat pe el nume multe. Imediat ce am devenit pioner trebuia sa facem si noi de straja langa el si era asa de plictisitor sa stai o ora intreaga in aceeasi pozitie si sa saluti cand trecea vreun cadru didactic pe langa tine ...
M-am plans mamei ca domnul invatator m-a pus sa stau langa monument o ora intreaga ... Cine sunt oamenii aia ale caror nume sunt sapate acolo? Ce treaba am eu cu ei? Razboiul a fost demult, oamenii aia sunt morti. Nu i-am trimis eu in razboi.
Mama m-a lasat sa-mi termin discursul plin de nervi si mi-a spus sa ma asez ca vrea sa imi spuna ceva. Iiiiii, iar morala? Acu ii ia partea domnului invatator? Ce, daca ii era verisor putea sa ii scuze si asta?
Cella, mama mea a avut un frate. Tu nu il stii pentru ca eu eram mica cand el a plecat in razboi. Insa imi amintesc de el ca era un barbat inalt si frumos ... foarte frumos ... Era tanar, necasatorit si visa cu bunicul tau cum si unde isi va face casa dupa ce se intoarce din razboi. Tata ti-a povestit ca el a sarit din tren si a stat ascuns prin paduri multa vreme insa asa a ramas in viata ... El insa a plecat si nu a primit nimeni nici o veste ... absolut nimic. Dupa razboi cand s-a vazut ca nu s-a intors a fost declarat decedat ... Data viitoare cand o sa stai langa monument aminteste-ti ca nu sunt doar niste nume ... unul din numele de acolo e legat si de tine, aveati acelasi sange in vene ... e de-al nostru, din familie ...
Am incercat sa o intreb pe bunica despre fratele ei insa ofta, lacrima si imi spunea ca nu stie nimic ... Disparut in razboi .... cineva drag, cineva din familie ce nu s-a intors acasa si nici nu se stie nimic cum a murit, unde, cand ... .
Biblia pare plina de legi, reguli, amendamente ... si apoi cine e Isus? Ce treaba am eu cu El? Insa istoria familiei mele e impletita cu istoria Lui Isus si avem amintiri comune, nu e numai un nume scris in carti.
Cum sa vorbesc cu Isus? Vorbirea asta, sau rugaciunea, e o stare de a vorbi cu mine insami? Sau vorbesc cu Isus?
"Linisteste-te suflete si vei vedea ca Eu sunt Domnul". Fac liniste. Discutia asta a mea cu Isus e un canal de comunicare. E un canal al credintei. Un canal de restaurare a adevarului si a tot ce e in jurul lui.
Traiesc pe Pamant iar Pamantul a devenit o planeta in proces de degradare oricate summit-uri ecologice, economice, politice si de care or mai fi vom avea ...  Isus imi spune despre cum a creat El lumea si Pamantul si de la perfectiune la ce e acum ... e-o diferenta mare ... si imi mai spune ca El va reveni pentru a restaura lumea si numai pamantul ci si pe oameni ... si-ti vine greu sa crezi ca Adam a fost creat dupa imaginea Lui Dumnezeu ... De ce sa ma rog cand lumea parca se duce cu viteza spre ce e mai rau? Rugaciunea e o lista cu lucruri de facut pentru Dumnezeu, e ca o lista de mers la piata?
Isus nu e un strain si cand vorbesc cu El nu sunt o nebuna ce vorbeste de una singura ..., nu imi prezint lista cu lucruri de facut ci a devenit o conversatie in care imi realiniez punctele de vedere, credintele, dorurile, visele. Mi-am gasit punctul de reper, adevarul dupa care imi ghidez viata.
Uneori e dureros sa renunt la visele mele mai mult sau mai putin crete si ma cert cu El, nu vreau sa renunt pentru ca mi se par mie idei extraordinare. Insa ma iubeste prea mult ca sa ma lase sa ma distrug si intervine in forta ... naruindu-mi extraordinarele-mi vise. Iar eu incep sa ma burzuluiesc la El, sa stau bosumflata si sa ma crizez ... iar in timp vad si eu ca mare dezastru ar fi fost daca m-ar fi lasat dupa capul meu ... si incep sa am incredere si mai mare in El, sa ma las pe mana Lui, sa Il iubesc mai mult, sa Ii spun si mai multe din vise, dorinte, planuri ... sa fie cel mai bun prieten al meu ...
Incet, incet viata mea s-a schimbat, mi s-au schimbat visele, dorintele, idealurile, am inceput sa vad din alt punct de vedere viata, adevarul. Le vad din punctul de vedere al Lui Dumnezeu.

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/