bagheta magica Il provoaca pe Magician?

Doamne iar nu inteleg. Uneori, imi raspunzi instant la ce Te rog ... parca nici nu ajunge gandul sa fie terminat de gandit si ... deja rugaciunea e implinita catapultandu-ma pe Everesti de fericire. Sunt tentata atunci sa gandesc ca ... rugaciunea rostita in pozitia aia, cuvintele spuse exact asa, intonatia aia au efect. Si parca mi-as si nota-o, ...  ca sa o mai folosesc. Un soi de bagheta magica. Nu ma cred Magician insa ... daca indrept bagheta magica, Tu sa raspunzi. Pana la urma .... tine si de mine raspunsul....
Numai ca bagheta pare inutila data viitoare, cuvintele se pierd in timp si spatiu, oricat imi perfectionez si infrumusetez bagheta magica ... cerul tace. Tacerea devine stanjenitoare, grea, ... neinduratoare ... Magicianul nu e multumit de formula, de intonatie, de incantatie, de atitudine, ... ?
Intrebari cu nemiluita imi haladuie prin cap si ele provoaca un alt noiam de intrebari sa apara insa Tu nu spui nimic ... ma lasi ca pe un copil furios sa dau din picioare si sa lovesc cu pumnii in vant ... si obosesc plangand ...
Intr-un fel, as vrea sa stiu pe ce criteriu alegi Tu sa raspunzi la rugaciuni? Citesc in Biblie ca trebuie sa ma rog cu credinta si uneori am impresia sa scrijelesc usa cerului iar degetele nici nu mi le mai simt de la atata batut ... Nici la astea cu credinta nu raspunzi? De ce raspunzi uneori la cele simple, alea in care vreau sa imi zambeasca cineva sau sa ma incurajeze sau ... sa imi trimita o ciocolata sau mai stiu eu ce idei crete am ...
Raspunsurile par ca sclipiri de lumina pe cararea mea in noapte ... eu as vrea sclipire dupa sclipire sau ... nici sa nu se termine o sclipire ca eu o vreau pe cealalta ... iar sclipirile astea efectiv parca sunt accidentale ...
Sunt debusolata ... sa ma mai rog? Sa mai cer ceva? Daca Tu oricum rasunzi cand vrei si cum vrei?
Daca tot mi-ai dat minte, o pun la contributie si gandesc ca daca nu ma rog, inseamna ca nu mai astept nimic, nici macar o sclipire nici macar un dram de raspuns .... nici o speranta a interventiei divine in viata mea. Si, nu imi place nici macar ideea.

Stiu ca toata ziua bombanesc, pun intebari prostesti, cred ca Te distrezi de numa de intrebarile mele ... insa stand asa cu Tine toata ziua a inceput sa imi placa cu Tine ... nu stau cu Tine numai ca sa vad sclipirile de lumina, de har, bunatate si iubire. Nu stau cu Tine la povesti folosindu-ma de Tine ca de un magician, nu am nici o bagheta magica, nici n-am nevoie de ea ... Stau cu Tine ... desi de fapt, Tu stai cu mine, in mine.

Imi place de Tine, imi place sa povestesc cu Tine cate in luna si-n stele, imi place sa ma cuibaresc in bratele Tale si sa sporovaiesc ... sa visez, sa ma joc cu stelele provocandu-le la dans, sa ma joc de-a v-ati ascunselea cu luna pe dupa nori, sa simt atingerea aripilor ingerilor in timp ce se aseaza in fata pericolului ce cu viteza m-ar lovi in plin.

Tu nu esti Magician, nu esti un slujitor plin de puteri pe care eu sa il pot manevra dupa cum ma taie capul. Nici o bagheta magica nu are efect asupra Ta. Si nu inteleg o gramada de lucruri, nici dragostea Ta plina de bunatate nu o inteleg, nici harul nu il inteleg pe deplin ... insa imi place ca ma iubesti, imi place sa ma stiu iubita de Tine, sa ma simt in siguranta cu Tine, sa vorbesc cu Tine, sa stiu ca orice mi se intampla e ingaduit de Tine ... Indiferent ce ar veni in viata mea: necaz, durere, suferinta ... e trecut deja prin filtrul Tau, e controlat sa nu treaca de puterea mea de a suporta necazul durerea si deja ai pregatit calea de a iesi din el, oamenii pansament sunt langa mine ca sa ma sprijine, sa ma bandajeze cu dragoste de la Tine ...

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/