Am mostenit o doza mare de spirit de dreptate ce m-a ajutat sa intru in belele la tot pasul. Ceream explicatii mereu ceea ce ii enerva pe cei mari. Ma scoate din pepeni raspunsul: "asa vreau eu". Numai ca am observat ca tinandu-mi gura oamenii ma plac mai mult decat fiind Gica contra. Asa ca am inceput sa tac ... simtindu-ma ca o mare nesimtita. Celor din jur le placea sa le fac pe plac si ... nu mai conta ce credeam eu, sanatatea mea .... ma intindeam ca si guma de mestecat ca sa ma fac placuta. Imi alegeam cuvintele cu grija, gesturile, mimica fetei, atitudinile. Asta pana intr-o zi cand nu am mai stiam cine sunt, ce sunt. Eram o impostoare. Raspundeam la orice apel la telefon, nu conta ora, nu conta doleanta, eu trebuia sa acord ajutorul. Ma dadeam peste cap ca sa fiu placuta ... ma afundam in carti, filme, multime ca sa nu imi mai framant mintea si inima cu intrebarile despre cine si cum sunt.
Pana cand intr-o zi nici Dumnezeu n-a mai rabdat situatia asta a mea si a trebuit sa imi explice clar ca sunt o trestie purtata de vant dupa placerea altora. Socul a fost mare si decizia a facut furori printre prietenii mei. Imediat mi-am primit reprosurile: "esti cea mai egoista fiinta de pe fata pamantului. Nu iti pasa decat de tine. Am sunat si nu mi-ai raspuns si era URGENT. Voaim sa vorbesc cu cineva si nu puteam sa sun decat la tine" Abia soptit am spus: "dar, era 2 noaptea". "Da, si? Eu nu dormeam si aveam nevoie sa vorbesc cu tine". "Uite, acum e zi, sunt treaza, ma pot concentra si te ascult". Raspunsul m-a socat total: "nu mai conteaza acum, atunci aveam nevoie sa vorbesc si tu sa ma asculti, acum nu mai e nevoie. Esti o egoista."
Am tanjit sa am cunostinte printre oamenii importanti, sa fiu vazuta bine ... cumva cameleonic sa ma ascund in orice mediu ... Mi-ar fi placut sa arat ca o vedeta, sa zambesc cu gura pana la urechi si sa mi se vada un sirag de dinti mari si albi ... dar eu niste dinti mici si cu o culoare ce se asorteaza cu fata mea (mi-a explicat doamna doctor stomatolog) si nu arat ca o vedeta de alea ce defileaza pe podium.
Cui vreau sa plac? Sunt cameleonica? Stiu totul despre toti si toate si in orice mediu ma simt ca acasa? Ma las paralizata de frica de a actiona, de a-mi spune parerea, de a lua apararea celor ce sunt nedreptatiti? Sau cumva de "dragul pacii" tac, ca sa dau eu bine? Sunt o impostoare ce isi taraie zilele fiindu-mi sila de mine si de asta fug de mine, fug in multime, activitati, actiuni caritabile numai ca sa dau bine? Ma fac pres ca sa plac oamenilor sau vreau sa ii plac Lui Dumnezeu? Stiu sa spun NU?
Doamne, asa multumesc ca atunci cand ma apuca cameleonismul ai Tu grija sa ma trezesti. Multumesc ca mi-ai dat oameni langa mine ce au coloane vertebrala, oameni ce fug de vedetism ca sa fie ei, oameni pentru care DA e DA si nu DA-NU sau NU-DA. Nu vrei sa ma mai mint pe mine, nu vrei sa ma vezi urland de durere pe dinauntru numai ca sa fiu placul altora zambind fatarnic in exterior.
Ma vrei sa fiu eu si nu camelonica, fatarnica, fricoasa, lasa, mincinoasa. Sa fiu ca Tine inseamna sa am coloana vertebrala, sa invat ca Da e Da si Nu e Nu, ca Tu nu te uiti la haine, bijuterii false sau reale, la bani, pozitie, muschi, manechine ci te uiti la inima. Ma inchin infatisarii mele sau Tie? Oamenii carora vreau sa le plac sunt oameni placuti Tie, sunt copiii Tai? De cine fug, de ce fug, de cine ma ascund, de ce imi e teama, ce vreau sa fiu? Am decis: VREAU SA FIU FATA TATII!!!
5 comentarii:
egoistaa!:P:))
daca vreau sa fiu FATA TATII sunt egoista?
da ce crezi tu ca Tata doar pe tine te are?
nu, ahaaaa si tu poti fi baiatul Tatii in nici un caz Fata Tatii ;))
:)) da!
Trimiteți un comentariu