cumsecade sau cumseridica?

Duminica am primit o provocare: ce fel de om vreau sa fiu? Pot alege sa fiu cumsecade sau cumseridica. Ce aleg? Ce fel de crestina vreau sa fiu? Textul de la care s-a plecat este din Luca 7:36-49. Simon era un fariseu destul de avut incat sa dea o masa mare. Pe deasupra era destul de destupat si curajos incat sa Il invite pe Isus la masa in casa la el. Isus nu vine singur ci cu ucenicii si pe langa ei si ... altii, altele. Insa pe cand toata lumea era acolo mirata, bucuroasa, curioasa de invitatie, despre ce se vorbeste, despre ce se intampla ... apare una. O stiau toti. Avea renume, reputatie. Nici un barbat cinstit nu ii vorbea, nici un fariseu si saducheu nu ar fi dat mana cu ea, nu ar fi atins-o. Un rabi sau un invatator nu avea voie sa fie vazut in compania ei.
Si ... tupeu de tupeu! Le ies ochii din orbite la toti cand vad ca femeia asta intra ... se aseaza la picioarele lui Isus, sparge un vas cu parfum si toarna continutul vasului pe picioare. Isi desface parul si intinde uleiul parfumat pe picioarele Lui Isus. Toata audienta e muta, ochii nu se mai inchid ci le ies din orbite. Nimeni nu clipeste, nu respira ... Sa auda tot. Sa vada tot.
Femeia isi vede de treaba ei si plange cu suspine adanci ... se cutremura de plans insa nu scoate un sunet, nici un cuvant, nici un vaiet ... nimic. Mirosul de parfum ... si nu orice parfum umple camera. Ca la dentist stau cu totii ... Ce nu stiau ei era ca Isus stia ce gandesc in inima si mintea lor ... Cred ca daca ar fi stiut ... niciunul n-ar mai fi stat acolo.
Simon fariseul, nu un fariseu ca in zilele noastre,un ipocrit, era din partida celor ce aveau grija ca traditia sa fie pastrata, dusa mai departe. Omul asta invita un numar destul de mare de persoane la el in casa, grija lui cea mai mare in comunitate era ca traditia sa fie pastrata intacta. Nu aveai voie sa sari peste un punct sau peste o virgula. Numai ca ... el nu pastreaza traditia vremii. Obiceiul era ca cel care era gazda sa spele picioarele invitatilor, sau sa aibe un servitor care sa faca asta. Simon sare peste acest obicei insa ... cand o vede pe femeia aceasta spargand vasul cu parfum ... in capul lui e o explozie ca la Hiroshima.
Aparent, Simon era un fariseu cumsecade, destupat, primitor de oaspeti, dornic sa vada si dincolo de barfe insa cand vine vorba de altii ... judecata e fara margini, judeca cu dezgust, oroare. Femeia, nimeni alta decat Maria Magdalena, cea despre care ni se spune ca era o femeie pacatoasa, sau mai pe romaneste o curva, o prostituata, vine in casa lui Simon, este lasata sa intre si aduce cu ea ce avea mai de pret, pamanteste vorbind. Maria a inteles cine este Isus. Stia, ca orice evreu, ca Mesia trebuia sa vina. A inteles ca Isus este Mesia. Asa ca a luat vasul ei cu parfum, comoara ei sa o aduca la picioarele lui Isus. Nu am inteles multa vreme gestul ei ... efectiv ma lasa in ceata. Insa, am citit ca traditia vremii era ca familia unei fete sa cumpere un vas cu parfum ca si zestre, comoara a fetei. Cu cat vasul era mai mare, cu atat familia fetei era mai bogata. Cand venea vremea ca fata sa se casatoreasca, dupa toata perioada de matchmake-areala, fata trebuia sa aprobe daca il vrea pe cel pe care familia il alesese pentru ea. Acordul fetei se dadea intr-un cadru familial cand ea isi lua vasul cu parfum, il spargea si turna parfumul pe picioarele celui ales. Aceast gest simboliza faptul ca accepta ca el sa fie sotul, domnul ei, ca se va supune autoritatii lui.
La Maria nu se punea problema asa, nu era ideea de casatorie ... asa cum cartea Codul lui Da Vinci reuseste sa suceasca ideile oamenilor. Maria intelese cine este Isus, voia ca Christos sa ii fie Domn. Era mai constienta de vinovatia ei decat puteau toti fariseii la un loc sa inteleaga. Insa ea este prima care vrea ca Isus sa fie Domnul ei, sa se supuna autoritatii Lui. A ales sa creada fiecare cuvant rostit de Isus, ales sa creada ca este iertata, iubita, reabilitata de Dumnezeu.
Aparent pot fi un om cumsecade, toata numai zambet, amabilitate insa dincolo de fatada sa fie furtuna cu explozii in capul si in inima mea. Daca asa arata un om cumsecade, cum arata unul care e cumseridica? Care are curajul se ridice, sa stea drept, sa nu se lase dus de vant, sa nu plece capul cand e vorba despre ceea ce crede, despre ceea ce il definste ca om, despre Cel intrupat ce i-a schimbat viata.
Ma regasesc in Simon foarte mult ... insa vreau sa ma schimb. Nu mai vreau sa fiu om cumsecade, vreau sa am o atitudine ca a Mariei, care are curajul in ciuda trecutului ei sa mearga la Isus, in public, cu o audienta aleasa pe spranceana si sa declare ca Isus Christos ii este Domn, sa declare ca se supune autoritatii Lui.
Simon habar nu avea ca va invata o lectie publica cand Il va invita pe Isus in casa lui. Cui i se iarta mult, iubeste mult. Cui i se iarta putin, iubeste putin.
Sunt un om cumsecade, cinstit, onest, n-am dat in cap nimanui, n-am luat nevasta/barbatul nimanui, n-am furat boul sau casa nimanui ... nu am pacate prea multe, deci nu prea are Christos ce sa imi ierte ... iar iubirea e in raport direct cu iertarea. Iubesc cat consider ca-s iertata. Insa cand ma vad cum sunt, cand realizez asta, ce idei colcaie in mintea si inima mea ... ca si Maria vin la Christos, nu-mi pasa de nimeni si de nimic, ... oricum reputatia e dusa pe apa sambetei, n-am nimic de pierdut. Am gasit ceea ce cautam. Am gasit iubirea! Si nu orice iubire. Iubirea lui Dumnezeu, Dragostea insasi. Vreau sa Il las sa-mi fie Domn, vreau sa Il iubesc, vreau sa Il urmez, vreau sa fiu om cumseridica!
Mi s-a acrit sa fiu cumsecade!

http://www.flickr.com/photos/vanillatwilight/4890986039/sizes/l/in/photostream/