David afla numarul oamenilor in stare sa lupte si nu se poate umfla in pene ca realizeaza ce prostie a facut, ca facut-o lata. Oricare ar fi numarul luptatorilor, oricat de bine ar fi acestia instruiti, Domnul lupta pentru ei, Domnul le dadea victoria ... iar el parca fusese cuprins de amnezie. Nu mai asteapta sa vina Natan cu o poveste din care sa se prinda David ca pacatuise. Isi cere iertare pentru pacatul comis si ... apare Gad.
Nu e prima data cand se face numaratoarea poporului, nu e prima data cand ni se spune cati barbati avea fiecare semntie, cati in stare sa lupte. Numai ca de data asta ... porunca nu a fost spre binele lor. Si, David face numaratoarea ca sa vada cat de puternic e, pentru ca are o armata numeroasa are victorii asupra dusmanilor, pentru ca sunt bine antrenati reuseste sa le ia capul dusmanilor ... nu pentru ca Domnul e Dumnezeul lui Israel.
Nu stiu ce s-a intamplat cu Natan, profetul Domnului care vine la David este Gad care nu are o poveste ci o alegere, si nu e una usoara deloc ...: "
„Du-te şi spune-i lui David: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Trei nenorociri îţi pun înainte! Alege una dintre ele şi cu aceea te voi lovi!’»“
Gad a venit la David şi l-a înştiinţat spunându-i: – Ce alegi? Şapte ani de foamete în ţară, trei luni în timpul cărora să fugi dinaintea duşmanilor tăi, şi ei să te urmărească sau trei zile în timpul cărora molima să fie în ţară? Acum gândeşte-te şi vezi ce trebuie să răspund Celui Ce m-a trimis!
"Bine ca nu-s in pielea lui David insa pot sa ma uit la ce se intampla si sa invat de la el. Nu alege pe cea de-a treia doar pentru ca e de scurta durata, pentru ca pare mai usoara ci pentru ca Dumnezeu nu e un Dumnezeu ce sta in cer, nevazut, care antreneaza o armata de ingeri cu care pandeste oamenii si, cum fac acestia ceva ce nu e bine, sa ii pocneasca. Nu asa e Dumnezeul lui David. Il vede ca pe un Tata plin de indurare si dragoste care nu poate sa nu pedepseasca pe copii Sai, insa o face cu blandete, cu mila (Evrei 12:7-13). Nu pedepseste ca sa distruga ci ca sa indrepte. Prefera sa fie pedepsit de Dumnezeu decat de oameni.
Trei zile de jale mare! 70000 adica saptezeci de mii de oameni mor in cele trei zile. Nimeni nu da petrecere cand are in casa un mort ci jeleste ... uneori in gura mare. Nu vreau sa imi inchipui ce era in Israel in acele zile. "In timp ce ingerul avea mana indreptata spre Ierusalim si-l distrugea, Domnului I-a parut rau pentru acel dezastru si i-a zis ingerului care distrugea poporul: "Destul! Retrage-ti mana!" Ingerul Domnului era langa aria Iebusitului Aravna. " Aravna nu era evreu, era dintre neamuri, regele iebusitilor lasat sa traiasca.
Domnul ii deschide ochii lui David ca sa vada ingerul si ingrozit David ia asupra sa vinovatia, la fel ca Moise pe muntele Sinai, cere sa fie pedepsit el si casa lui: „Iată că eu am păcătuit! Eu am săvârşit nelegiuirea! Dar oile acestea, ce au făcut oare? Te rog, lasă mâna Ta să fie numai împotriva mea şi împotriva familiei mele!“
Din nou apare Gad care ii spune lui David sa ridice un altar in aria lui Aravna. Intre timp Aravna realizeaza ca acolo se oprise ingerul Domnului si el ramasese in viata. Inca ii tremura inima si maduva in el cand il vede pe David si alaiul regal. Vrea sa ii faca cadou lui David o bucata de pamant si animale pentru jerfta insa David nu le primeste. Pamantul lui Arvna nu e undva intr-o vagauna, e in apropierea Ierusalimului, pamant de prima clasa, un cadou scump am putea spune. Numai ca spre surprinderea lui Aravna, David refuza oferta asta atat de scumpa si ispititoare. "
Nu aşa! Vreau s-o cumpăr de la tine, plătindu-ţi! Nu voi aduce Domnului meu arderi de tot care să nu mă coste nimic! Astfel, David a cumpărat aria şi boii cu cincizeci de şecheli de argint.
Apoi David a zidit acolo un altar Domnului şi I-a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Domnul a răspuns astfel rugăciunilor făcute pentru ţară, iar urgia care era peste Israel a fost oprită.
"Pare simplu, usor. No, a construit un altar, a jertfit acolo boi pe el si urgia s-a oprit, Domnul si-a trimis ingerul sa se odihneasca. Numai ca nu e deloc asa. David realizeaza ca poporul e pe ulei, ca trebuie aduse jertfe si se roaga pentru popor. Rugaciunile lui sunt ascultate si urgia este oprita. A trebuit sa curga sange pentru pacat, a trebuit ca cineva sa se ridice si sa aduca jertfe. Asta a facut Christos pentru mine, El s-a dat pe sine insusi ca jertfa pentru mine si pentru intreaga omenire.
Nu pot sa nu ma intreb. Unde erau preotii, unde erau levitii, unde erau cei care trebuiau sa aibe grija de starea spirituala a poporului? Erau in concediu? Cand incepe urgia ... au revenit de pe plaja? Ce au facut? De ce numai David realizeaza ca din cauza pacatului lui si a poporului a venit urgia asta? Numai David si Gad erau interesati de ceea ce vrea Dumnezeu de la ei si cu ei? Erau poporului Domnului ... iar au uitat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu