Focul pentru care se rugase Ilie nu a fost cat flacara de la un bat de chibrit sau de la o bricheta. Citesc atenta in text si vad ca au ars acolo jertfa, lemnele si pietrele iar santul imbibat cu apa s-a uscat. Wow! Wow! Wow! Poporul striga: "Domnul este Dumnezeu!"
Ahab si profetii lui Baal sunt in mare soc. Ilie nu a urlat de sa i se desprinda plamanii, nu si-a facut taieturi care sa il duca la agonie, nu a facut plecaciuni pana sa ameteasca si sa delireze. Ilie se apropie de altar si ii spune Domnului: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău şi că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta. Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inimile spre Tine!“
Ilie nu voia sa iasa el in evidenta, nu el era cel ce aducea focul. Vorbeste cu Dumnezeu si pot vedea ca relatia lor este una apropiata, ca intre doi cunoscuti, prieteni. Relatia lui Ilie cu Dumnezeu este una personala. Si, cererea lui nu e pentru a deveni el vedeta ci pentru ca inima poporului sa se intoarca la Dumnezeu.
Vechiul Testament ma invata sa traiesc sub lege, sa Il caut pe Dumnezeu si sa Il urmez, daca nu fac asta consecintele vin imediat sau un pic mai tarziu .... insa atat de amare si drastice. Trei ani si jumatate in Samaria nu a plouat .... Apostazia e una din consecintele secetei ... Oare de asta nu ploua peste Romania acum?
Insa in lumina Noului Testament inteleg un lucru extraordinar. Oricat as cauta sa tin legile, sa Il caut pe Dumnezeu, sa stau langa El in mijlocul poporului meu imi este foarte greu .... tentatia de a merge cu turma este imensa. Nu era imposibil sa traiesc cum spune Dumnezeu insa Christos face diferenta in istoria lumii. Credinta in El si acceptarea ca El este singura Cale spre Dumnezeu aduce iertarea mea, viata vesnica si nu numai atat. Duhul Lui Dumnezeu vine in si peste mine. Nu mai sunt singura incercand sa Il gasesc pe Dumnezeu. Asta nu inseamna ca dupa ce Duhul Sfant vine in mine eu pot sa ma dau in stamba si sa fac ce vreau ... El este Cel care ma invata, indreapta, mustra, sfatuieste, indeamna cum sa Il caut pe Dumnezeu, cum sa ma rog, cum sa ma bucur de Dumnezeu ....
Inchinarea la zei nu era o chestiune fara importanta ... ei na, erau si ei oameni, ce sa faca daca ceilalti asa faceau? Trebuie scuzati ... sa le trecem cu vederea aceasta scapare. La Dumnezeu nu merge asa. „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei. Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine! Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele. "
Scaparea asta este de fapt rebeliune impotriva Regelui lui Israel si sa nu uit ca Dumnezeu este Regele lor . Aceasta scapare are implicatii grave, majore atata in viata lor personala insa ducea la desfiintarea lor ca natiune. Nu pot sa nu ma intreb: daca e seceta in viata mea, nu cumva sunt o rebela impotriva Regelui meu? Daca cumva toate usile , ferestrele, portile si portitele sunt inchise, Dumnezeu are ceva sa imi spuna?
Rebeliunea nu e ceva de ignorat, e fatisa ... Neascultarea de ceea ce spune Dumnezeu aduce consecintele alegerilor mele in viata mea si ii afecteaza si pe cei de langa mine. Cui slujesc? Cui ma inchin? Il cunosc pe Dumnezeu personal sau ... la gramada? Cat timp din ziua mea imi dedic cautarii Lui? Ce loc are El in viata mea? Apelez la Ilie sa aduca focul sau la Dumnezeu? Scurtaturile nu-s ingaduite in relatia mea cu El. Nu merge Ilie sa aduca focul in viata mea, merg eu sa vorbesc despre foc cu Dumnezeu.
Constientizez din ce in ce mai mult ca am crezut intr-un Dumnezeu diferit de cel din Scriptura. Dumnezeul in care eu credeam era un mosulica putin spus ingaduitor, care ne iarta ca .... noi suntem asa mai prostuti si dam de belele mai repede decat am vrea. Ne iarta pentru scaparea de a-L ignora ... si trebuie sa danseze cum ii spun eu. Daca nu o face atunci apelez la Christos si .... doar de asta a murit nu? Si , daca m-a iertat ... pot sa imi fac de cap, sa traiesc implinindu-mi toate dorintele si placerile.
Dumnezeul despre care vorbesc Scripturile insa nu e asa. E sfant, Sfant, Sfant si .... eu minte ingusta credeam ca sfintenia inseamna sa fac slalom printre pacatele mari ca sa fiu sfanta. Si cu cat slalomul era mai spectaculos cu atata sfintenia mea era mai mare.
Ca si Samuel vreau sa spun: Vorbeste Doamne, vreau sa ascult!
Ahab si profetii lui Baal sunt in mare soc. Ilie nu a urlat de sa i se desprinda plamanii, nu si-a facut taieturi care sa il duca la agonie, nu a facut plecaciuni pana sa ameteasca si sa delireze. Ilie se apropie de altar si ii spune Domnului: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău şi că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta. Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inimile spre Tine!“
Ilie nu voia sa iasa el in evidenta, nu el era cel ce aducea focul. Vorbeste cu Dumnezeu si pot vedea ca relatia lor este una apropiata, ca intre doi cunoscuti, prieteni. Relatia lui Ilie cu Dumnezeu este una personala. Si, cererea lui nu e pentru a deveni el vedeta ci pentru ca inima poporului sa se intoarca la Dumnezeu.
Vechiul Testament ma invata sa traiesc sub lege, sa Il caut pe Dumnezeu si sa Il urmez, daca nu fac asta consecintele vin imediat sau un pic mai tarziu .... insa atat de amare si drastice. Trei ani si jumatate in Samaria nu a plouat .... Apostazia e una din consecintele secetei ... Oare de asta nu ploua peste Romania acum?
Insa in lumina Noului Testament inteleg un lucru extraordinar. Oricat as cauta sa tin legile, sa Il caut pe Dumnezeu, sa stau langa El in mijlocul poporului meu imi este foarte greu .... tentatia de a merge cu turma este imensa. Nu era imposibil sa traiesc cum spune Dumnezeu insa Christos face diferenta in istoria lumii. Credinta in El si acceptarea ca El este singura Cale spre Dumnezeu aduce iertarea mea, viata vesnica si nu numai atat. Duhul Lui Dumnezeu vine in si peste mine. Nu mai sunt singura incercand sa Il gasesc pe Dumnezeu. Asta nu inseamna ca dupa ce Duhul Sfant vine in mine eu pot sa ma dau in stamba si sa fac ce vreau ... El este Cel care ma invata, indreapta, mustra, sfatuieste, indeamna cum sa Il caut pe Dumnezeu, cum sa ma rog, cum sa ma bucur de Dumnezeu ....
Inchinarea la zei nu era o chestiune fara importanta ... ei na, erau si ei oameni, ce sa faca daca ceilalti asa faceau? Trebuie scuzati ... sa le trecem cu vederea aceasta scapare. La Dumnezeu nu merge asa. „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei. Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine! Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele. "
Scaparea asta este de fapt rebeliune impotriva Regelui lui Israel si sa nu uit ca Dumnezeu este Regele lor . Aceasta scapare are implicatii grave, majore atata in viata lor personala insa ducea la desfiintarea lor ca natiune. Nu pot sa nu ma intreb: daca e seceta in viata mea, nu cumva sunt o rebela impotriva Regelui meu? Daca cumva toate usile , ferestrele, portile si portitele sunt inchise, Dumnezeu are ceva sa imi spuna?
Rebeliunea nu e ceva de ignorat, e fatisa ... Neascultarea de ceea ce spune Dumnezeu aduce consecintele alegerilor mele in viata mea si ii afecteaza si pe cei de langa mine. Cui slujesc? Cui ma inchin? Il cunosc pe Dumnezeu personal sau ... la gramada? Cat timp din ziua mea imi dedic cautarii Lui? Ce loc are El in viata mea? Apelez la Ilie sa aduca focul sau la Dumnezeu? Scurtaturile nu-s ingaduite in relatia mea cu El. Nu merge Ilie sa aduca focul in viata mea, merg eu sa vorbesc despre foc cu Dumnezeu.
Constientizez din ce in ce mai mult ca am crezut intr-un Dumnezeu diferit de cel din Scriptura. Dumnezeul in care eu credeam era un mosulica putin spus ingaduitor, care ne iarta ca .... noi suntem asa mai prostuti si dam de belele mai repede decat am vrea. Ne iarta pentru scaparea de a-L ignora ... si trebuie sa danseze cum ii spun eu. Daca nu o face atunci apelez la Christos si .... doar de asta a murit nu? Si , daca m-a iertat ... pot sa imi fac de cap, sa traiesc implinindu-mi toate dorintele si placerile.
Dumnezeul despre care vorbesc Scripturile insa nu e asa. E sfant, Sfant, Sfant si .... eu minte ingusta credeam ca sfintenia inseamna sa fac slalom printre pacatele mari ca sa fiu sfanta. Si cu cat slalomul era mai spectaculos cu atata sfintenia mea era mai mare.
Ca si Samuel vreau sa spun: Vorbeste Doamne, vreau sa ascult!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu