joi, 13 octombrie 2011

Dumnezeu e puternic ... numai pe inaltimi

Capitolul 20 din 1 Imparati (Regi) e unul imbibat cu istorie, har, neascultare, har, viciu, indurare, victorie ...
Ahab era rege peste Israel, domnea impreuna cu diabolica lui nevasta Izabela in Samaria, capitala statului. Tatal lui Ahab aparent nu a fost mare rege. Stiu ca a facut ce era rau inaintea Domnului, a cumparat un deal si a zidit o cetate pe care a numit-o Samaria. Ei bine, cetatea asta nu era construita oricum. Era lucrata bine, pozitionata strategic pe dealul Samariei, intarita bine de tot. Aici isi are centrul si Ahab, in fortareata asta construita de taica-su.

Ben Hadad (fiul lui Hadad), regele Aramului sau Siriei, are chef de razboi. Nu ii place ca Ahab are pace in tara. Dupa anii de seceta, acum, Israel, devenise o tara roditoare, aveau ce manca. Isi strange alti 32 de regi si comploteaza impotriva Israelului. Toti gramada vin si impresoara Samaria. Socul le e mare insa cand se trezesc langa o cetate putin spus intarita, din care nu iesea nimeni, si, in care ei nu puteau intra.

Mai vad despre Ben Hadad ca nu era un om foarte intelept si mai avea un si viciu care il facea sa piarda multe, betia. Si, cei cu care se aliaza sunt de aceeasi teapa cu el. Banuiesc ca ceilalti 32 de regi venisera ca sa nu se puna rau cu Siria mai mult decat ca ar fi avut vreun interes cu Israelul.

Ce voia Ben Hadad? Sa ia din Israel aurul, argintul, cele mai frumoase sotii ale lui Ahab (se pare ca avea si altele in afara de Izabela) si cei mai buni copii ai regelui. Ahab aparent pare infumurat si plin de el insa ii cam tremura maduva in oase. I se cerea bogatia, o parte din familie si sa lase pe servitorii acestor 33 de regi betivi sa-i scotoceasca cetatea. Asta era prea de tot. Se intruneste de urgenta consiliul batranilor, inteleptilor si acestia isi sfatuiesc regele sa nu asculte de cererile lui Ben Hadad si sa nu cada la invoiala cu ei.

Solii trimisi de cei 33 de regi se intorc la stapanii lor si ii gasesc ... la baut. Vestea adusa de acestia il infurie pe Ben Hadad, trimite ale mesaj lui Ahab. Acest mesaj suna amenintator si daca te uitai la cati razboinici erau acolo ... chiar te panicai.

Ahab vede si el ca toata cetatea e inconjurata de dusmani, ca is cu mult mai multi ca ei, ca .... situatia nu e roza insa din raspunsurile lui catre Ben Hadad nu arata ca i-ar fi teama. In timp ce se framanta ce si cum sa faca se intampla ceva " Între timp, un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi i-a zis:
 – Aşa vorbeşte Domnul: „Vezi toată această mulţime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale şi vei şti că Eu sunt Domnul!“ 
– Prin cine? a întrebat Ahab.
El a răspuns:
– Aşa vorbeşte Domnul: „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“
– Şi cine va începe lupta? a întrebat Ahab.
– Tu, i-a răspuns profetul.
 Ahab i-a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceştia erau două sute treizeci şi doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toţi israeliţii. Aceştia erau şapte mii.
Ei au pornit pe la amiază, în timp ce Ben-Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci şi doi de regi care-l ajutau. Mai întâi au pornit slujitorii conducătorilor de provincii. Ben-Hadad a trimis nişte cercetaşi în recunoaştere, care l-au înştiinţat:
– Au ieşit nişte bărbaţi din Samaria!
– Dacă au ieşit pentru pace, le-a zis Ben-Hadad, prindeţi-i vii, iar dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i tot vii!
Slujitorii conducătorilor de provincii au ieşit din cetate împreună cu oştirea care-i urma şi fiecare l-a lovit pe omul dinaintea lui. Arameii au luat-o la fugă, iar israeliţii i-au urmărit. Însă Ben-Hadad a scăpat pe un cal împreună cu nişte călăreţi. Regele lui Israel a înaintat şi a atacat caii şi carele, provocându-le arameilor o mare înfrângere."


Numai citind textul, te pufneste rasul, gandind cum i-au pus pe fuga pe dusmani. Pot sa vad cum intervine Dumnezeu aici printr-o mana de oameni facand ravagii in armata dusmana. Nu ni se spune nimic de Ilie, de Elisei. Insa apare un alt profet ... unul caruia nu i se da numele si care are curajul sa vina la Ahab sa ii spuna un cuvant din partea Domnului. Chiar daca vazuse cu ochii lui focul coborat din cer pe Carmel si Ilie ii spusese ca ploaia vine de la Domnul, Ahab tot cu inima lipita de Baal e. Acum cand apare acest profet nu mai turbeaza de nervi, nu mai ameninta insa nu prea pare increzator in vorbele profetului ... Era prea disperat insa, alta idee nu are asa ca ii lasa pe cei 232 de conducatori sa provincii sa plece la lupta urmati de cei 7000 de israeliti. 
Victoria e a Domnului. O stiu cei 232 de conducatori a provinciilor, cei 7000 de israeliti, Ahab nu prea vrea sa recunoasca asta iar putinii sirieni ramasi in viata fugind manacand pamantul ajung la concluzia ca Dumnezeul lui Israel e puternic .... numai pe inaltime. Nu e bine sa ii provoci poporul cand acesta e asezat pe dealuri, munti, podisuri .... trebuie provocat  pe teren plat.

2 comentarii:

Anonim spunea...

ascultand-o pe linda ,mi-am adus aminte ca acum vreo 2 zile a plecat acasa si jessy dixon.

Cella spunea...

imi placea si jessy dixon ...
o sa il ascult si in cer ...