miercuri, 12 octombrie 2011

zece crestini - Daniel Hozan

Zece creştini mititei se-mpărţeau în două,
Unul nu ţinea cu ei şi-au rămas doar nouă!
Nouă creştini s-au gândit că e timpul copt
Să-ngrijească de săraci, şi-au rămas doar opt.

Opt creştini au observat anumite fapte,
S-au pornit pe criticat, şi-au rămas doar şapte.
Şapte creştini erau “buni” însă unul trase
Nişte halbe la măsea, şi-au rămas doar şase.

Şase credincioşi “de rang”, nu de la opinci,
Unul a fost ofensat şi-au rămas doar cinci.
Cinci creştini “evlavioşi” se distrau la teatru,
Unul nu s-a mai întors, şi-au rămas doar patru.

Patru sfinţi filozofau zilnic între ei,
Unul a vorbit prea mult, şi-au rămas doar trei.
Trei creştini se tot gândeau care-i mai de soi
Să-l aleagă predicator, şi-au rămas doar doi.

Doi creştini… iar cel mai mic cam iubea tutunul.
A plecat nepocăit, şi-a rămas doar unul…
Un creştin, doar un creştin…, unul ca şi noi,
A vorbit despre Isus, şi-atunci au fost doi.

Doi creştini când s-au rugat, Domnul le-a dat rouă.
Harul Lui a fost bogat, şi-au ajuns la nouă.
Nouă creştini s-au unit pentru mărturie,
Şi-au crescut, s-au înmulţit, şi-s acum o mie!!!

Înţelege, frate, azi, că nu-ţi spun poveşti.
Că din soiul ăstora poate şi tu eşti.
Ori eşti martor, martor viu, şi iubeşti lucrarea,
Ori eşti cu echipa rea, cea cu demolarea…

Multumesc pastorului Livius Puraci pentru poezie.

4 comentarii:

Otniel spunea...

daniel, e cumva unchiul meu?:P

Cella spunea...

E cumva unchiul tau?

elena marin-alexe spunea...

Faina si plina de adevaruri poezia sapa in interior.
O imbratisare de suflet Cella draga mea si multumiri.

Otniel spunea...

este... dar nu ma intreba cum, intortocheat....:))))