Ahab, regelelui Israel ajunge acasa unde il asteptan Izabela, nevasta lui. Ea e superfericita. Afara ploua! Dansa de bucurie .....
- Ahab vezi ce a facut Baal? Sunt mandra de cei 400 de profeti ai Asherei care sunt aici cu mine ...
Se opreste din dans pentru ca Ahab nu pare entuziasmat de ceea ce spune ea.
- Dragul meu sot nu auzi ce spun eu?
- Ba da Izabela aud ... aud. Numai ca am o veste pentru tine. Nu ei au adus ploaia, nici cei 450 de profeti ai lui Baal ce au fost cu mine.
- Da cine a adus ploaia?
- Ilie.
- Ce? Iar aud de Ilie? Nu a murit prin pesteri? Nu a murit din cauza secetei? Iar ma chinuie acest Ilie cu Dumnezeul lui? Nu l-ai omorat? Profetii lui Baal l-au lasat sa scape asa usor? Unde sunt profetii? Banuiesc ca-s extenuati dupa o asemenea zi.
- Sunt morti toti.
- Ahab ori esti nebun, ori iti bati joc de mine! Sa imi omoare mie cei 450 de profeti? Si poporul, ... poporul ce a facut? Nu i-a protejat?
- Nu. Poporul i-a omorat.
- Sclaviiiii! Cautati-l pe acest ..... acest Ilie si spuneti-i ca in urmatoarele24 de ora am de gand sa fac cu viata lui ce a facut el cu viata celor 450 de profeti ai lui Baal. Asa sa ii spuneti, sa aibe grija pe unde haladuie ca asa va pati.
Ilie nu era oricine in Israel. Imediat s-a aflat unde statea, servitorii au adus anuntul si s-au intors la Isabela. Ordinul fusese clar de la Izabela: sa fie informat despre ce va pati. Ahab si casa lui trebuiau tinuti departe de Ilie si influenta lui ....
Pentru Ilie insa vestea e pre mare .... emotiile lui sunt la pamant. E obosit psihic, sufleteste, emotional, simte ca si spiritual e dezastru. A crezut ca poporul va ramane pe munte chiar si asa hamesit de foame, va avea loc o revolutie spirituala ... Isi strange putinele lucruri pe care le avea si pleaca la Beer-Sheba. Fara nici o problema trece frontiera si intra in Iuda, la Beer-Sheba. Si-a lasat slujitorul acolo .... voia sa moara.
Sunt o epava!
Am visat frumos ... mi-am pus toata energia in ceea ce am facut.
M-am rugat!
Am postit!
Am crezut ca voi fi folosit de Dumenzeu pentru reinnoirea legamantului poporului insa .... am esuat.
Nu-s cu nimic mai bun ca profetii dinaintea mea ...
Izabela, nebuna asta are o fixatie cu mine. Decat sa mor de mana ei, mai bine mor aici in desert ...
Doamne, ia-mi viata! Nu foloseste la nimic la traiesc. Nimanui nu ii mai sunt bun. Vezi? Am incercat ... nu merge...
Tufisul sub care se asezase ii tinea de umbra .... soarele puternic al desertului in nici un caz nu ii facea bine starii lui Ilie. Se credea parasit, inutil, facea umbra pamantului degeaba .... Nu mai simtea nici foamea, nici setea. Nu-i mai pasa ca il dureau toate incheieturile de la atata mers ...
Cineva il scutura. Cine e si ce vrea de la el? Deschide ochii incet, incet si incepe sa se frece la ochi. Un inger. Haaah? Ce zice? Sa manance? Se uita si vede langa capul sau pe niste pietre incinse o turta coapta si un ulcior cu apa. A mancat ... Ioi ce foame ii era si ce sete. Efortul depus sa manance si bea il epuizeaza. Se culca din nou insa iar este trezit sa manance si sa bea. I se mai spune ca are de facut o calatorie lunga. Deja era atent ... calatorie. Alta. ...ok, putea gandi limpede, clar ...
Calatoria dureaza 40 de zile si in aceste zile parcurge distanta dintre Beer-Sheba si Muntele Sinai sau Horeb. Poporul Israel sub conducerea lui Moise a facut calatoria in 40 de ani ... incapatanarea si neascultarea au prelungit anii de agonie in pustiu. Ilie insa face aceasta calatorie in 40 de zile. A intrat intr-o pestera si ... s-a culcat. Dupa 40 de zile de mers cred si eu ca ai nevoie de odihna.
Vin momente in viata cand ajung ca Ilie. Am dat ce-a fost mai bun, mai frumos din mine intr-o relatie, slujire, slujba, activitate .... fusese un succes insa brusc aud, gasesc o informatie ... se intampla ceva si parca pamantul se surpa sub picioare.
Ieri, eram buna la aia si aia si aia. Azi ... nu mai sunt buna de nimic.
Ieri, eram pe val, in voga ... Azi ... nu mai folosesc nimanui.
Ieri, eram frumoasa, iubita, pretuita, valoroasa ... Azi ... uitat, ratata ...
Ieri .... eram ... Azi ... nu mai sunt ...
Mai bine mor ...
Si nu mori. Pentru ca ar fi usor sa te culci, te asezi cu fata la perete si ... mai apuci sa spui destianatia: locuri cu verdeata. Dumnezeu nu te lasa, nu te uita. Nu poate face asta. Nu vrea sa faca asta. Trimite un somn adanc, o boala care sa te tina in pat si sa dormi. Apoi trimite cate un inger cu fata umana ce iti suporta acreala, impertinenta, nesimtirea, nepolitetea cu care il tratezi. Si el nu pleaca pana nu mananci, iti iei medicamentele, iti bei apa sau ceaiul. Si te lasa sa mai dormi. Cand esti iar cufundat in somn revine ingerul cu mancare si apa. Uneori e nevoie de mai multa vreme ca sa te intremezi, sa iti revii. Insa dupa ce mananci, bei apa, dormi, organismul asimileaza substantele vitale iar sangele le duce la creier, pe unde mai trebuie si incepi sa vezi ca nu e chiar totul sumbru, ca nu se prabuseste totul ...
Chiar in pustiul vietii de sunt, nu sunt singura chiar daca aparent asa gandesc.
Chiar daca viata de pustiu dureaza mai mult ... inseamna ca procesul de vindecare e mai lung, mai detaliat, aprofundat. Nu sunt singura. Dumnezeu e cu mine. Trimite ingerii, corbii, vaduvele sa imi aduca mancare, apa si sa ma lase sa dorm.
Ca sa imi revin e nevoie de pustiu! Nu ca mi-ar placea il el insa numai acolo ma las ingrijita, vindecata, iubita, eliberata ...
- Ahab vezi ce a facut Baal? Sunt mandra de cei 400 de profeti ai Asherei care sunt aici cu mine ...
Se opreste din dans pentru ca Ahab nu pare entuziasmat de ceea ce spune ea.
- Dragul meu sot nu auzi ce spun eu?
- Ba da Izabela aud ... aud. Numai ca am o veste pentru tine. Nu ei au adus ploaia, nici cei 450 de profeti ai lui Baal ce au fost cu mine.
- Da cine a adus ploaia?
- Ilie.
- Ce? Iar aud de Ilie? Nu a murit prin pesteri? Nu a murit din cauza secetei? Iar ma chinuie acest Ilie cu Dumnezeul lui? Nu l-ai omorat? Profetii lui Baal l-au lasat sa scape asa usor? Unde sunt profetii? Banuiesc ca-s extenuati dupa o asemenea zi.
- Sunt morti toti.
- Ahab ori esti nebun, ori iti bati joc de mine! Sa imi omoare mie cei 450 de profeti? Si poporul, ... poporul ce a facut? Nu i-a protejat?
- Nu. Poporul i-a omorat.
- Sclaviiiii! Cautati-l pe acest ..... acest Ilie si spuneti-i ca in urmatoarele24 de ora am de gand sa fac cu viata lui ce a facut el cu viata celor 450 de profeti ai lui Baal. Asa sa ii spuneti, sa aibe grija pe unde haladuie ca asa va pati.
Ilie nu era oricine in Israel. Imediat s-a aflat unde statea, servitorii au adus anuntul si s-au intors la Isabela. Ordinul fusese clar de la Izabela: sa fie informat despre ce va pati. Ahab si casa lui trebuiau tinuti departe de Ilie si influenta lui ....
Pentru Ilie insa vestea e pre mare .... emotiile lui sunt la pamant. E obosit psihic, sufleteste, emotional, simte ca si spiritual e dezastru. A crezut ca poporul va ramane pe munte chiar si asa hamesit de foame, va avea loc o revolutie spirituala ... Isi strange putinele lucruri pe care le avea si pleaca la Beer-Sheba. Fara nici o problema trece frontiera si intra in Iuda, la Beer-Sheba. Si-a lasat slujitorul acolo .... voia sa moara.
Sunt o epava!
Am visat frumos ... mi-am pus toata energia in ceea ce am facut.
M-am rugat!
Am postit!
Am crezut ca voi fi folosit de Dumenzeu pentru reinnoirea legamantului poporului insa .... am esuat.
Nu-s cu nimic mai bun ca profetii dinaintea mea ...
Izabela, nebuna asta are o fixatie cu mine. Decat sa mor de mana ei, mai bine mor aici in desert ...
Doamne, ia-mi viata! Nu foloseste la nimic la traiesc. Nimanui nu ii mai sunt bun. Vezi? Am incercat ... nu merge...
Tufisul sub care se asezase ii tinea de umbra .... soarele puternic al desertului in nici un caz nu ii facea bine starii lui Ilie. Se credea parasit, inutil, facea umbra pamantului degeaba .... Nu mai simtea nici foamea, nici setea. Nu-i mai pasa ca il dureau toate incheieturile de la atata mers ...
Cineva il scutura. Cine e si ce vrea de la el? Deschide ochii incet, incet si incepe sa se frece la ochi. Un inger. Haaah? Ce zice? Sa manance? Se uita si vede langa capul sau pe niste pietre incinse o turta coapta si un ulcior cu apa. A mancat ... Ioi ce foame ii era si ce sete. Efortul depus sa manance si bea il epuizeaza. Se culca din nou insa iar este trezit sa manance si sa bea. I se mai spune ca are de facut o calatorie lunga. Deja era atent ... calatorie. Alta. ...ok, putea gandi limpede, clar ...
Calatoria dureaza 40 de zile si in aceste zile parcurge distanta dintre Beer-Sheba si Muntele Sinai sau Horeb. Poporul Israel sub conducerea lui Moise a facut calatoria in 40 de ani ... incapatanarea si neascultarea au prelungit anii de agonie in pustiu. Ilie insa face aceasta calatorie in 40 de zile. A intrat intr-o pestera si ... s-a culcat. Dupa 40 de zile de mers cred si eu ca ai nevoie de odihna.
Vin momente in viata cand ajung ca Ilie. Am dat ce-a fost mai bun, mai frumos din mine intr-o relatie, slujire, slujba, activitate .... fusese un succes insa brusc aud, gasesc o informatie ... se intampla ceva si parca pamantul se surpa sub picioare.
Ieri, eram buna la aia si aia si aia. Azi ... nu mai sunt buna de nimic.
Ieri, eram pe val, in voga ... Azi ... nu mai folosesc nimanui.
Ieri, eram frumoasa, iubita, pretuita, valoroasa ... Azi ... uitat, ratata ...
Ieri .... eram ... Azi ... nu mai sunt ...
Mai bine mor ...
Si nu mori. Pentru ca ar fi usor sa te culci, te asezi cu fata la perete si ... mai apuci sa spui destianatia: locuri cu verdeata. Dumnezeu nu te lasa, nu te uita. Nu poate face asta. Nu vrea sa faca asta. Trimite un somn adanc, o boala care sa te tina in pat si sa dormi. Apoi trimite cate un inger cu fata umana ce iti suporta acreala, impertinenta, nesimtirea, nepolitetea cu care il tratezi. Si el nu pleaca pana nu mananci, iti iei medicamentele, iti bei apa sau ceaiul. Si te lasa sa mai dormi. Cand esti iar cufundat in somn revine ingerul cu mancare si apa. Uneori e nevoie de mai multa vreme ca sa te intremezi, sa iti revii. Insa dupa ce mananci, bei apa, dormi, organismul asimileaza substantele vitale iar sangele le duce la creier, pe unde mai trebuie si incepi sa vezi ca nu e chiar totul sumbru, ca nu se prabuseste totul ...
Chiar in pustiul vietii de sunt, nu sunt singura chiar daca aparent asa gandesc.
Chiar daca viata de pustiu dureaza mai mult ... inseamna ca procesul de vindecare e mai lung, mai detaliat, aprofundat. Nu sunt singura. Dumnezeu e cu mine. Trimite ingerii, corbii, vaduvele sa imi aduca mancare, apa si sa ma lase sa dorm.
Ca sa imi revin e nevoie de pustiu! Nu ca mi-ar placea il el insa numai acolo ma las ingrijita, vindecata, iubita, eliberata ...
5 comentarii:
Nu cred ca neaparat e nevoie de pustiu, dar daca ne razvratim impotriva a ceeace Dumnezeu vrea de la noi, da, ajungem in pustiu. Domnul nu a vrut ca Ilie sa moara. De unde atunci dorinta lui? Ceeace mi se pare mai trist decat orice, este ca a nesocotit puterea de protectie a Dumnezeului caruia ii era slujitor. Depresia aceasta il duce inspre exit. La muntele Horeb i se traseaza directia. Exemple din Scriptura cand oameni mari au ajuns in astfel de stari, sunt destule. Am sa amintesc insa, doar unul. Ioan fiul lui Zaharia.
Depresia, la un moment dat, reprezinta clatinarea credintei, or tocmai acest lucru nu trebuie sa se intample.
:)
Pentru mine cel putin a fost nevoie de pustiu ca sa aud, ascult, actionez, iau decizii ....
Insa ... as vrea sa ma duc si pe Horeb sa vad ce a vazut Ilie ;)
"Londra" bun venit la asteptat minuni ;)
Depresia e = oboseala la Ilie sincer nu trebuie sa iesi din VOIa LUI DUMNEZEU ca sa faci depresie , doar sa fi obosit fizic si spiritual iar Dumnezeu i-a dat un timp de odihna fizica , sufleteasca,mentala si spirituala . Oricine poate cadea in depresie dintr-o simpla oboseala fizica. Ca sa ucizi atitia prorci falsi de unul singur iti trebuie ceva putere fizica.
Trimiteți un comentariu