Cam de pe la sfarsitul lunii ianuarie am inceput sa studiez despre Paste, despre sarbatoarea aceasta in care intram in mai putin de doua zile. Stiam povestea Pastelui. O stiam si pe cea a primului Paste ca doar am studiat Exodul ... De data asta insa am vazut sarbatoarea altfel. Pe mine ma interesa sarbatoarea in sine, ce se mananca, ce se canta, cata distractie e acolo, ... treceam peste partea de pregatire, pentru instructiunile date de Dumnezeu. "Oricum nu mai sunt valabile. Oricum Legea Vechiului Testament a fost implinita in Isus Christos (Yeshua HaMaschiach), deci de ce sa ma mai intereseze aspectele pregatirii? Suna cam legalist sa te pregatesti, sa respecti ritualul, sa stii tot ce se intampla. Asta ar insemna sa tii Legea, nu? Si, nu scrie in Noul Testament sa nu se mai puna povara Legii pe umerii celor ce se convertesc?"
Am studiat ce fel de Paste a celebrat Isus. Daca tot ma dau mareata ca sunt crestina, adica urmasa a Lui Christos, macar sa stiu ce a celebrat El, cum a celebrat El. Studiul asta a adus cu el ... niste socuri. Am descoperit ca citesc Cuvantul, selectez si filtrez ce cred eu ca e modern, ca mi se aplica, ca e necesar. Imi iau ce vreau eu si traiesc dupa niste idei ... preluate de la unii si altii.
Cina cea de taina e de fapt celebrarea Pastelui, a iesirii poporului din Egypt. In cadrul acestei sarbatori, descopar ca Isus implineste, respecta, tine tot ritualul sarbatorii. Am crezut ca e o masa asa prieteneasca numai a ucenicilor cu Isus. Insa nu e asa. Din context stiu ca Maria, mama lui Isus era in Ierusalim. Fratii Lui erau acolo. Pastele este o sarbatoare a familiei. In nici un caz Isus nu i-a zis Mariei si fratilor lui sa petreaca Pastele unde i-o taia pe ei capul si pe El sa Il lase in pace cu ucenicii. La Templu incepuse ritualul de sacrificare, deci Isus impreuna cu ucenicii si participantii la sarbatoare fusesera la mikva (scaldatoare), se sfintisera asa cum cerea legea, se pregatisera pentru Paste, mielul lor de pe masa fusese sacrificat conform ritalului iudaic.
M-am tot intrebat ... cum sa ma pregatesc eu pentru Paste? Ce inseamna pentru mine procesul de curatire si sfintire? Sfintit inseamna pus deoparte pentru Dumnezeu. Dar curatit? Dincolo de ceea ce inseamna baie? Ce aspecte din viata mea trebuie sa intre in aceste procese?
Sunt un om al relatiilor, imi place sa imi fac relatii noi, sa cunosc oameni, sa "ii citesc", sa stiu povestea lor, sa ii ajut - daca pot, sa ii ascult, sa ma bucur cu ei. Ca vreau sau nu, spatiul virtual a devenit si pentru mine o realitate si am multe relatii acolo. Insa ... cand am inceput procesul de curatenie si curatire a trebuit sa intru si in spatiul virtual. Mi-am verificat "prietenii" si ... unii au primit unfriend fara prea multe batai de cap.Aveam sa descopar ca am scos mai bine de 400 de astfel de contacte. Insa ... a venit a doua runda - mai drastica. In faza asta ... am descoperit ca eu ma intalnesc cu oamenii acestia in biserici si nici macar nu ne salutam desi suntem "prieteni" in spatiul virtual. Nu am mai regandit decizia de a face curat. O alta categorie e cea a "prietenilor" care "ma folosesc". Vorbesc cu mine numai cand au nevoie, numai cand eu ii pot ajuta. In rest, desi au numarul meu telefon, nu suna nici sa ii pici cu ceara. Spatiul virtual e inca in proces de curatire .... chiar daca vreo mie au cazut din lista mea. Si, ce mi se pare super comic, interesant, important ... e ca pana acum nici unul din cei "scosi" nu a realizat asta, nu a sesizat, nu m-a intrebat nimic.
Apoi am intrat in lucruri. Si acolo s-au cam injumatatit. Am descoperit ca ma aglomerez cu lucruri, relatii ce imi fura timp si energie.
Ma pregatesc de sarbatoare ... ca mai orice femeie din Romania. Curatenie, curatenie, curatenie, mancare, spalat, aerisit ... Insa ... daca o sa am burta plina si casa curata si aerisita, o sa fiu fericita in zilele de sarbatoare? A cui e sarbatoarea asta? Cine a instituit-o? Despre cine e vorba? Ce rol am eu in si la sarbatoarea asta? Sunt spectator? Daca sunt spectator ... platesc bilet de intrare macar? Ce dar voi aduce Domnului? Am de gand sa aduc vreunul? Daca nu ma pregatesc, nu ma sfintesc, nu ma curatesc, cum ma duc la sarbatoare? Realizez in prezenta cui ma duc?
Unul din lucrurile majore pe care le-am descoperit perioada asta, e faptul ca la sarbatoare ma duc in prezenta Domnului care este Sfant, Sfant, Sfant. Prin Isus Christos (Yeshua HaMachiach) sunt iertata, sfintita, curatita ... insa nu pot trai oricum si nu ma pot prezenta cu mainile in buzunar fluierand inaintea Domnului.
Ma uit din nou la Isus. El a fost om si Dumnezeu. Legea El o daduse si la sarbatoarile instituite de El nu s-a dus oricum. Daca El nu a facut-o ... eu cine ma cred?
Am studiat ce fel de Paste a celebrat Isus. Daca tot ma dau mareata ca sunt crestina, adica urmasa a Lui Christos, macar sa stiu ce a celebrat El, cum a celebrat El. Studiul asta a adus cu el ... niste socuri. Am descoperit ca citesc Cuvantul, selectez si filtrez ce cred eu ca e modern, ca mi se aplica, ca e necesar. Imi iau ce vreau eu si traiesc dupa niste idei ... preluate de la unii si altii.
Cina cea de taina e de fapt celebrarea Pastelui, a iesirii poporului din Egypt. In cadrul acestei sarbatori, descopar ca Isus implineste, respecta, tine tot ritualul sarbatorii. Am crezut ca e o masa asa prieteneasca numai a ucenicilor cu Isus. Insa nu e asa. Din context stiu ca Maria, mama lui Isus era in Ierusalim. Fratii Lui erau acolo. Pastele este o sarbatoare a familiei. In nici un caz Isus nu i-a zis Mariei si fratilor lui sa petreaca Pastele unde i-o taia pe ei capul si pe El sa Il lase in pace cu ucenicii. La Templu incepuse ritualul de sacrificare, deci Isus impreuna cu ucenicii si participantii la sarbatoare fusesera la mikva (scaldatoare), se sfintisera asa cum cerea legea, se pregatisera pentru Paste, mielul lor de pe masa fusese sacrificat conform ritalului iudaic.
M-am tot intrebat ... cum sa ma pregatesc eu pentru Paste? Ce inseamna pentru mine procesul de curatire si sfintire? Sfintit inseamna pus deoparte pentru Dumnezeu. Dar curatit? Dincolo de ceea ce inseamna baie? Ce aspecte din viata mea trebuie sa intre in aceste procese?
Sunt un om al relatiilor, imi place sa imi fac relatii noi, sa cunosc oameni, sa "ii citesc", sa stiu povestea lor, sa ii ajut - daca pot, sa ii ascult, sa ma bucur cu ei. Ca vreau sau nu, spatiul virtual a devenit si pentru mine o realitate si am multe relatii acolo. Insa ... cand am inceput procesul de curatenie si curatire a trebuit sa intru si in spatiul virtual. Mi-am verificat "prietenii" si ... unii au primit unfriend fara prea multe batai de cap.Aveam sa descopar ca am scos mai bine de 400 de astfel de contacte. Insa ... a venit a doua runda - mai drastica. In faza asta ... am descoperit ca eu ma intalnesc cu oamenii acestia in biserici si nici macar nu ne salutam desi suntem "prieteni" in spatiul virtual. Nu am mai regandit decizia de a face curat. O alta categorie e cea a "prietenilor" care "ma folosesc". Vorbesc cu mine numai cand au nevoie, numai cand eu ii pot ajuta. In rest, desi au numarul meu telefon, nu suna nici sa ii pici cu ceara. Spatiul virtual e inca in proces de curatire .... chiar daca vreo mie au cazut din lista mea. Si, ce mi se pare super comic, interesant, important ... e ca pana acum nici unul din cei "scosi" nu a realizat asta, nu a sesizat, nu m-a intrebat nimic.
Apoi am intrat in lucruri. Si acolo s-au cam injumatatit. Am descoperit ca ma aglomerez cu lucruri, relatii ce imi fura timp si energie.
Ma pregatesc de sarbatoare ... ca mai orice femeie din Romania. Curatenie, curatenie, curatenie, mancare, spalat, aerisit ... Insa ... daca o sa am burta plina si casa curata si aerisita, o sa fiu fericita in zilele de sarbatoare? A cui e sarbatoarea asta? Cine a instituit-o? Despre cine e vorba? Ce rol am eu in si la sarbatoarea asta? Sunt spectator? Daca sunt spectator ... platesc bilet de intrare macar? Ce dar voi aduce Domnului? Am de gand sa aduc vreunul? Daca nu ma pregatesc, nu ma sfintesc, nu ma curatesc, cum ma duc la sarbatoare? Realizez in prezenta cui ma duc?
Unul din lucrurile majore pe care le-am descoperit perioada asta, e faptul ca la sarbatoare ma duc in prezenta Domnului care este Sfant, Sfant, Sfant. Prin Isus Christos (Yeshua HaMachiach) sunt iertata, sfintita, curatita ... insa nu pot trai oricum si nu ma pot prezenta cu mainile in buzunar fluierand inaintea Domnului.
Ma uit din nou la Isus. El a fost om si Dumnezeu. Legea El o daduse si la sarbatoarile instituite de El nu s-a dus oricum. Daca El nu a facut-o ... eu cine ma cred?
Jews News
6 comentarii:
daca ai curatat 1000 din spatiul virtual inseamna ca ai prieteni nu gluma
Cam am sau ... am avut ;)
Extraordinar de bine surprinsa lupta dintre curatirea exterioara careia ii dam cea mai mare atentie si aproape toate energia noastra in detrimentul curatirii launtrului pentru a ne pregati din nou sa primim mai multa Lumina din Cuvant in aceste sarbatori.
Din pacate nu prea Il cunoastem pe Isus evreul care a dus o viata evreiasca cu absolut o toate ritualurile instituite de YHWH. Si cat de mult pierdem daca nu cautam sa Il cunoastem plenar pe Omul Yeshua!
Har si pace!
Maria, unii cred ca deja am luat-o razna, ca ... sunt pierduta ...
Am decis sa Il cunosc pe Isus insa dincolo de contextul nostru romanesc. Sa Il cunosc in contextul evreiesc.
Iti doresc sa ai parte de zile de sarbatoare pline de binecuvantare!
Da, pe acelasi drum sunt si eu de ceva vreme (nu multa)-de a-L cunoaste pe Yeshua din contextul evreiesc in care a trait.
Stii ce e interesant?
In momentul in care decizi sa crezi Cuvantul de la prima la ultima litera, sa crezi ca e pentru tine scris si nu faci "convertiri" si updatari atunci lucrurile se descopara ca niciodata inainte.
Trimiteți un comentariu