"L-am gasit pe Domnul"

Un personaj din Noul Testament care imi place e Petru si asta nu pentru ca l-a tradat pe Isus, ci pentru ca dintre ucenici el a avut curajul sa mearga pe apa cand L-a chemat Isus.
Ma gandesc ce a fost in mintea lui, era pescar de cand se stia, nu era adolescent - stim ca avea soacra, deci era casatorit, om matur. Era un om hotarat, impulsiv, stia cum e sa fii in nebunia furtunii, stia sa innoate. Cand fratele lui, Andrei, i-a zis ca l-a gasit pe Domnul a mers dupa El. Pare ciudat sa lasi mrejele frumusel si sa mergi dupa Unu din sat in sat ascultandu-l, as putea gandi ca ii era a scapa de munca insa ... Andrei stia ca ceea ce-si dorea Petru, era sa il gaseasca pe Domnul, inima lui tanjea dupa mai mult, voia sa Il vada, sa Il cunoasca.
Multa vreme m-am intrebat ce e dorinta asta a inimii dupa Dumnezeu, de unde apare, de ce numai Dumnezeu te face intreg. M-am uitat la oameni care au fugit de Dumnezeu incercand sa fie impliniti ... au sfarsit distrusi in alcool, droguri, sexualitatea cu bolile ei cumplite, prin ospiciii, unii chiar si-au luat zilele ...
Intr-un fel ma simt ca Petru, la fire asa mai impulsiva; dar ca si pe Petru, Domnul m-a chemat sa merg pe ape, sa vin la El. Sa spun ca si Andrei: "L-am gasit pe Domnul". Da, si Andrei L-a gasit pe Domnul insa numai Petru a mers pe apa. A avut incredere in ceea ce ii spunea Isus.
Gandesc viata ca o mare si eu calatoresc intr-o corabie. Insa apare Isus si ma cheama sa merg la El. In corabie e veselie, suntem intre prieteni, aici sunt parintii, fratii, neamurile, din mosi stramosi aici suntem, e barca noastra, daca vine vreun pericol macar murim cu totii, cum sa te duci dupa Isus?
Imi fac curaj si sar din barca si se striga dupa mine, unii sunt nervosi, unii rad, altii ma ignora. Si merg spre Isus. Ma mai clatin, ma uit la valuri ce par a ma inghiti si ma intreb de ce n-am stat in barca, mai vad cate-o balena ce in secunda doi m-ar inghiti dar ca prin farmec dispare, sunt luata de mana si scoasa din apa, ... sunt tot pe apa, marea e linistita si cu mine e Domnul ...
Calatorii din corabie se prapadesc de ras vazandu-mi echilibristica pe valuri, ma cred nebuna, alergand dupa himere, insa ceea ce nu stiu ei e ca eu L-am gasit pe Domnul ...
Chiar daca-i furtuna sau vreme buna aleg sa merg pe apa pentru ca ... L-am gasit pe Domnul.