Realizez ca multa vreme am fost credincioasa, sarguincioasa in a afla mai multe despre Tine, in a Te cerceta, am pus pasiune in a sti cat mai multe dar totul era mental, erau doar informatii. Si pentru ca Tu ma voiai a Ta, voiai sa Te iubesc asa cum ma iubesti, ai adus suferinta ... dar pentru mine era mare nenorocire, erai nedrept si ... ma consideram stoica si ma intrebam de ce imi faci una ca asta? Ma simteam franta celula cu celula ... insa nici macar nu simteam dragostea Ta pentru ca ea nu putea trece de logica mea care cerea dragostea explicata.
Am vazut minuni in vietile altora si ma intrebam de ce cu mine nu faci minuni? Inseamna ca ei is asa mai slabi de inger si na, e normal, trebuie ajutati. Eram mandra ca ma puteam descurca, ca nu era nevoie sa intervii Tu. Eram "rasa superioara" ce reusea si cu toate astea cresterea nivelului de cunostinte despre Tine crestea ...dar nu in dragoste ...
Apoi ... daca tot poti face orice, era normal sa faci cum gandeam si visam eu. Intr-un fel Te consideram un duh in lampa mea. Si normal, Tu nu faceai asa iar de aici o intreaga pleiada de intrebari de cum poti sa imi faci una ca asta, ce trebuia sa mai fac? Ce sa mai studiez, sa mai cunosc ....
Iar frangerile continuau ... si mintea mea tot voia explicat TOT.
Am inteles cat de mare esti, cat de necuprins ... dar chiar daca esti aici incercam sa ma targuiesc cu Tine de ce parti ale vietii mele sa te ocupi si de care nu. Erau unele pe care le puteam manevra singura ....
Voiam dragostea Ta explicata logic, matematic ... asa la rece.
Franta bucatica cu bucatica, disperata ca nu inteleg, nu stiu ce sa fac, ... am simtit, am experimentat dragostea Ta. M-am linistit in bratele Tale pe care Le-am simtit imbratisandu-ma. Am plans coplesita de dragoste, am plans cand am inteles ca nu pot sa imi exlic cat de bleaga am fost incercand sa fiu rece, cerebrala, puternica, ...
Tu aduci frangeri, dureri, necazuri pentru ca TREBUIE, sunt necesare ca sa ma schimbi. Ma iubesti prea mult ca sa ma lasi asa si ... pentru ca sunt mandra de incapatanarea mea, frangerile sunt pe masura ...
Uneori parca sunt amnezica si uit ca eu sunt lutul si Tu olarul si ... ma comport ca atare ... Nu am cuvinte sa iti multumesc pentru dragostea Ta, pentru ca ma iubesti atat de mult incat nu ma lasi sa merg aiurea, sa plec de langa Tine si mergand de capul meu ....
Nu pot explica dragostea Ta, nici macar nu ma mai intereseaza de e logica sau nu ...
Stiu ca ma iubesti mai mult decat imi pot imagina, stiu ca necazurile vin ca sa ma schimbi, pentru ca de buna voie nu ma schimb ... numai in durere, in stress, in lacrimi, in presiune ma schimb ...
Doamne, e bine aici in bratele Tale, chiar de lacrimi cad pe obraji, chiar daca sunt franta si doare, e bine aici si ... mana Ta alina si vindeca ...
Daca in credinta mea, daca tot ce stiu si cred despre Tine nu este speranta atunci increderea mea e infectata, e bolnava, ... Am obosit sa tin fraiele, sa ma cred puternica, sa cred ca pot orice, ca sunt stapana pe situatie ... esecurile sunt vizibile, nu mai pot ... asa cum sunt ma abandonez Tie, am incredere in Tine, in cel ce stii trecut, prezent si viitor, am incredere in dragostea Ta fara logica, am incredere in ceea ce faci, am incredere ca ma frangi ca sa ma faci ca Tine, ca vrei sa faci din mine o printesa dintr-o cersetoare, dintr-o rebela, ...
Sunt iubita, iertata, spalata, transformata, in proces de transformare, de prelucrare, de ardere, sunt o printesa in devenire ...
Oricare ar fi incercarea, orice forma ar avea, aleg sa ma incred in Tine, aleg sa ma las iubita de Tine, aleg sa invat sa iubesc de la Tine caci Tu esti dragoste, vreau sa iubesc ca Tine cu orice pret ... si stiu ca ca e greu si va fi ... insa Ma iubesti prea mult ca sa ma lasi asa si pentru ca m-am indragostit de Tine, vreau sa fiu ca Tine ... oricare ar fi costul, pretul, durerea ..
Ma iubesti prea mult ca sa ma lasi asa ... iar eu aleg sa am incredere in Tine ... neexlicabil dar ... experimentabil ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu