joi, 3 septembrie 2009

Poveste de viata

Ieri dupa amiaza am fost in vizita la niste prietene ale unei colege. Nu stau in Iasi ci undeva intr-un sat pe malul Prutului de unde se vad bine dealurile si casele din Moldova de dincolo de Prut. Era spre seara si jocul de culori si lumini facea peisajul de poveste ...
Am ajuns la casa acestor femei, o casa de tara, varuita in alb si bleu, cu o gradina plina cu flori ... cu multe regina noptii - flori ce se deschid noaptea si dau un miros atata de fain ... Un caine micut se dadea de ceasul mortii sa vesteasca ca am patruns musafiri in curte, gastele s-au ambalat si ele batand din aripi facand galagie ...
Ne-a intampinat una din aceste femei, bucuroasa de vizita noastra. O femeie pana in 40 de ani bronzata, muncita insa fericita, implinita. Iar in casa, ne astepta o alta femeie pe care am descoperit ca o cunosteam ...
In anii 54-55 a fost epidemie de poliomelita, o boala ce omoara sau lasa oameni cu handicap pe viata. Femeia asta e unul din acei copiii afectati.
Primul copil la parinti; parinti gospodari, mandri de ceea ce sunt si au. Vestea ca primul lor nascut e bolnav de poliomelita a cazut ca un trasnet ... Insa cand Dumnezeu vrea ca cineva sa traiasca, pot face parintii si cei din jur orice, ca acea persoana va trai. Asa ca copila asta e dusa intr-un orfelinat unde erau tratati copiii cu poliomelita ... si nu moare asa cum au sperat cei din familie. Epidemia trece lasand in urma lacrimi si durere. Multi copiii au murit atunci, au fost lasati sa moara sau ... ajutati sa moara - era o rusine sa ai un asemenea copil in familie ...
Copila aceasta creste in acest orfelinat - spital - azil pana la 30 si ceva de ani cand ... sistemul comunist decide sa inchida acest fel de spitale asa ca a fost adusa acasa si ... ascunsa in casa. Nici un vecin nu stia ca in acea casa mai exista un suflet, un om ce citea, desena, scria pana cand au inceput sa apara scrisori pe numele ei .... o singura familie din sat avea acel nume ... insa nimeni nu stia de existenta unei persoane cu acel nume ... Si ... la sat, comunitate mica ... lucrurile se afla rapid.
Capul si trunchiul ii sunt normale insa mainile si picioarele sunt ca a unui copil de 4 ani. E o femeie frumoasa, cu fata luminoasa iar ochii scanteietori tradeaza inteligenta. Nu se poate exprima repede insa asa cum e ea, aduce alinare, cuvinte de mangaiere prin scrisori detinutilor si altora ce ii scriu. Scrie scrisori detinutilor sau ... celor ce ii scriu, citeste, asculta muzica, deseneaza, scrie poezii ... supravegheaza oamenii ce vin sa le ajute la treaba ...
M-am tot uitat la ea si mi-am adus aminte ca am intalnit-o intr-o tabara si ... am luat-o deoparte sa o plimb cu carutul si atunci am povestit cu ea, am ascultat-o ...
Eram o copila in acea perioada si am ramas atata de impresionata de ea. Aseara insa am vazut cat de valoroasa e femeia asta in ochii Lui Dumnezeu si cat de mult o iubeste El ... si modul unic in care ne-a creat pe fiecare in parte ...
Ne-am intors acasa si am prins apusul in toata splemdoarea lui, dealurile parca luasera foc, mii de nuante de rosu urcau spre cer ... iar cand am ajuns in Iasi, luna deja isi arata lumina si langa ea, o stea micuta stralucea dand farmec noptii ...
M-am gandit la ceea ce vazusem, auzisem ... si la viata mea. Am fost tentata multa vreme sa cred ca sunt o intamplare, ca ... sunt o greseala ... dar merg un pic mai departe in timp si ... din punct de vedere medical nu mai era posibil ca strabunica mea sa mai dea nastere unui copil la 56 de ani insa anormalul s-a intamplat si la 58 cand a mai nascut un baiat. Apoi ... cu doi ani inainte de a ma naste eu, peste tata a trecut o combina fracturandu-i bazinul in mai multe locuri... lasandu-l mai mult mort decat viu ... dar Dumnezeu a zis ca trebuie sa traiasca si minunea s-a intamplat.
Doamne, asa imi plac povestile cand Tu spui: Da sa traiasca ... si oricare ar fi starea, acel om traieste si chiar daca aparent e inutil societatii, Tu ii folosesti pentru alti inutili sau utili ... dandu-mi lectie de dragoste, frumusete, tandrete, candoare ....
Melodia preferata a acestei femei e si una din melodiiile mele preferate ...




Tu nu pleci niciodata de la mine

Tu nu pleci niciodată de la mine
Şi niciodată singur nu mă laşi,
Tu eşti mereu puterea ce mă ţine
Din cei dintâi la cei din urmă paşi.

Tu nu m-alungi Isuse ca pe-o zdreanţă,
Ci eşti mereu în mine ca o stea.
Mi-ai pus în suflet, Doamne, o speranţă
Cum nu e nimeni să mi-o poată da.

Au fost odată râuri de păcate
Dar sângele iertării a spus: Nu!
Şi Tu mi-ai spus ca să le uit pe toate
Şi bine ştiu că le-ai uitat şi Tu.

Sunt fericit chiar dacă vrei să sufăr
Când valuri vin şi vânturi grele bat,
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
Pe care Tu-l păstrezi mereu curat.

Îţi mulţumesc că eşti cu mine-n lume,
Îţi mulţumesc că m-ai iubit mereu,
Îţi mulţumesc că Tu mi-ai dat un nume,
Că-n Tine sunt şi Tu eşti Dumnezeu!

2 comentarii:

vyky spunea...

Calc usor in zorii zilei peste iarba inca uda
Pe cararea care suie in gradina Ghetismani;
Si-n racoarea diminetii, intr-o liniste profunda,
Imi plec fruntea si genunchiul unde Tu ai plas cu-amar.

Vreau sa-ncep cu-o rugaciune dimineata vietii mele;
Zorii ei sa-i strang cu-o unda si sa-i leg apoi de cer;
Sa fie mai sus de stele, sa strabata universul
Cel cuprins de-atat mister!
O, Parinte-Atotputernic! Tu, stapan pe vesnicie!
M-ai tinut mereu alaturi de la leagan pàn-acum,
Pe carari a caror nume, nimeni-n lume nu le stie;
Tu mi-ai fost alaturi pe-al urcusului greu drum...

Imi intind a mele brate catre Tine cu iubire,
Ochii mei de-acum spre ceruri isi croiesc vesnicul drum;
Scoate-ma de-aici, din greul labirint fara de stele
Si rapeste-ma la Tine sa-mi uit viata pan-de-acum.

Imi continui rugaciunea jos, pe piatra inca uda,
Unde Tu ai plans amarnic pentru omenirea rea;
Vad maslinii-n-a lor floare mirosind a bunatate
Si atunci cand mana-Ti sfanta ranile le vindeca.

Pleaca-ti ochii peste mine si vezi-mi sudoarea fruntii
Cum ma-nvaluie in seara unei vieti apuse-acum;
Caci cu glasul-mi stins in lacrimi in racoarea diminetii....
Doamne, varsa-Ti bunatatea peste-oftatul plin de chin.

Parul meu e nins pe tample, doresc grabnic sa Te vad,
Ca sa-Ti multumesc, Parinte, ca mi-ai scris cu slova Ta;
Pe toti cei din neamuri sfinte: Avraam, Isaac si Iacov
Si sa fim in vesnicie, stand cu totii-n preajma Ta.Amin

elena marin-alexe spunea...

E minunat sa crezi in puterea lui Dumnezeu de a face minuni si astazi!
Eu am trait minuni si cred.....
Melodia am cantat-o si eu la noi la biserica la noi la Focsani.
Multa pace si bucurie !