nimic nu e in vant

Ziua de azi e o zi de bucurie pentru copii. E ziua lor. Azi au liber la dulciuri, inghetata, viziteaza parcuri, muzee, expozitii, au tot felul de spectacole. Primesc cadouri cativa dintre ei. Dar unii sufera adevarate traume, privesc spre cer intreband: "De ce?". Orfani, abandonati, cu sindrom de nu stiu care, orbi, surzi, muti, diformi, copii din curvie, azi ar trebui sa se bucure de ziua lor insa li se dau dulciuri amare ... prin priviri, prin remarci, prin gesturi, fapte ...
Vecinul de peste drum de casa parintilor mei era pensionar cand mama lui a murit. Imi amintesc ca imediat ce a femeia a murit, el a venit la noi si a inceput sa planga in hohote povestindu-ne ca a intrebat-o din nou: "cine imi e tata?". N-a primit nici un raspuns. "Toata viata am cautat trasaturi ale fetei la oamenii din sat care sa aduca cu ale mele, m-am gandit la X, Y sau Z si am intrebat-o pe mama. Singurul raspuns a fost tacerea." Atat de usor se arunca vorbele si stigmatul, atat de usor sa spui cuiva: bastard insa habar nu am ce trauma e in spatele unei masti.
Iov e unul din oamenii care intreaba de ce, prietenii lui daca ar fi tacut ar fi trecut mari intelepti insa incep sa isi dea cu parerea. Unul spune numa verzi si uscate, unul isi da cu parerea si face mai rau, unul il acuza ... iar Iov ramane ferm si cauta raspunsuri. Nu le primeste. In final, nu primeste nici un raspuns la intrebarile lui insa stie cu certitudine ca nu vorbeste in vant, ca Dumnezeu exista, e real, e in control indiferent de tragediile si nenorocirile ce il inconjoara.
O colega de liceu cu care m-am impacat bine m-a sunat dupa ce i se facuse un avort in a saptea luna de sarcina. Stiam ca e insarcinata si imi aduc aminte de ultimele zile de liceu, de bacalaureat, de glumele atat de sadice, de remarcile ce efectiv taiau in carne vie ce ii erau adresate, de tristetea ce o avea pe chip. Stiam contextul in care fusese si se produsese "nenorocirea". Acum, plangand in hohote imi povestea de trauma ce a indurat-o la avort. A cerut sa vada copilul, era inca viu si a murit in fata ei. "Era o fetita atata de frumoasa Cella" imi spunea printre hohote. "Nu pot dormi noaptea pentru ca imi apare imaginea ei, de cate ori inchid ochii o vad, i-am dat si nume .... era atata de frumoasa. De ce am facut asta? De ce?"
Singurul lucru ce il puteam face era sa tac si sa plang cu ea ... atat.
Un tanar crescut in orfelinat a incercat la fel ca toti ceilalti sa isi afle radacinile, neamurile, vreun unchi, vreo matusa ... si nu a gasit absolut nimic. Un tanar frumos, talentat si atata de sufletist ... Mereu ma cauta sa ma intrebe daca e bine cum se imbraca, daca sa se tunda, cum sa vorbeasca cu o fata, ce sa ii spuna, cum sa actioneze. "Te intreb pe tine ca stiu ca tu nu razi de mine si ca tii la mine".
Atata suferinta duc unii copiii cu ei din cauza noastra, din cauza mea. Le provoc suferinta inimaginabila prin zambet cu mai multe intelesuri, prin vorbe aruncate aiurea, prin gesturi, ironii ...
Nu e treaba mea sa stiu toate povestile din spatele acestor copiii, nu e treaba mea sa stiu cum s-a ajuns acolo, nu e treaba mea sa dau cu piatra si sa judec, .... habar nu am de traumele inimaginabile ce au avut loc si ce le duc unii cu ei in timp ce eu vorbesc ca o nebuna facand rana mai mare.
Azi, 1 iunie, e ziua copilului. Oricare i-ar fi trecutul, oricare i-ar fi trauma, sindromul, deficienta, de oriunde ar fi aparut ... e ziua lor si merita dragostea mea, atentia, zambetul si de ce nu, un gand bun, o incurajare si rugaciuni ... fara numar. La multi ani tuturor copiilor indiferent de poveste, trecut, nuanta pigmentului pielii, cu parul mai cret sau mai drept, cu sau fara parinti.
Iov la final nu gaseste raspunsuri la intrebarile lui. Are parte de suferinta. Dezamagit de prieteni ii iarta pentru nebunia lor si descopera ca Cel in care se incredea e real si e de partea Lui si ii raspunde iar el nu vorbeste in vant.
Andrei (nepotul meu), Anna, tanarul ce nu isi gaseste radacinile si multi altii isi serbeaza azi ziua de nastere si vreau sa le spun La multi ani. Dragilor asa ma bucur ca sunteti in viata mea, ca prin voi m-am imbogatit, stiindu-va povestile inima mea a devenit mai sensibila, gura a invatat sa taca si sa nu mai vorbeasca prostii.
Nici o intrebare nu ramane in vant, nici o durere nu e fara sens, nici o trauma nu e fara folos, nici o tragedie nu are si binecuvantare chiar de acum nu o vad ... nimic nu e fara rost, folos, scop.
La multi ani tuturor copiilor, tuturor celor ce se simt copii, tuturor celor ce au ramas copiii chiar de acum sunt bunici sau strabunici ...