sâmbătă, 3 aprilie 2010

mi-am luat oglinda ....

Sunt o buna crestina, parintii mei au fost crestini, bunicii tot crestini, e deja o traditie in familie ... , merg la biserica, imi dau zeciuiala - nu ca si fariseii din marar si patrunjel insa o dau, ajut cu cat ma lasa inima pe unii, cant, ma rog, mai vars cate o lacrima ... sunt o buna crestina ... ia sa ma uit un pic in oglinda sa vad cat de bine arat.
Aaaa, trusa cu machiaj trebuie asezata langa oglinda neaparat. Cum adica la ce imi trebuie? Pai ... eu nu stiu ce colcaie in capul meu? Ma uit cu dispret la Caiafa insa comparandu-ma cu el, ii dau clasa. Caiafa era o somitate, avea o pozitie, era seful Templulul, te atingeai de Templu insemna ca te atingeai de el. Pentru el pietrele Templului aveau valoare, era un simbol al natiunii ce trebuia aparat cu orice pret. Era onoarea lui in joc, reputatia lui si astea nu puteau fi distruse de un taran din Galileia cu pretentii de Mesia. Sa moara acest Isus, distruge Templul, distruge natiunea ... nu putem disparea din cauza Lui, sa moara ... oooooh, cea mai cruda moarte ... crucificarea ... sa le vina de hac si celor ce-l inconjoara ...

Dar, atinge-te de ce mi-i mie drag si te arzi de numa. Regulile si traditiile au rang mai inalt decat Dumnezeu si cu orice pret TREBUIE respectate. Nu le repecti, mori ... imi pare rau pentru tine. de fapt, nu-mi pare rau ... e doar o formula de politete si dispret pentru a-mi arata superioritatea ...

Sunt tanarul bogat ce il dispretuiesc. Era baiat frumos, destept, se invartea printre batranii scortosi cu o dexteritate uimitoare, stia sa vorbeasca, sa zambeasca, stia cum sa stea asezat, cum sa stea in fata ta, cum sa trateze afacerile. Era corect pana in maduva oaselor ... exagerat de corect ... atata iti trebuia sa incerci sa calci stramb ca era jale cu tine ... iti explica legea si consecintele si iti dadea exemple din viata lui cum se tine legea ...

Ma intereseaza pozitia, stiu codul bunelor maniere mai ceva ca pe Tatal nostru, un aer de superioritate imi sta ca o aura pe cap, nu ma poti aborda asa cand vrei tu si cum vrei tu ... apoi, Isuse imi plac ideile tale, sunt foarte interesante dar ... Tu nu realizezi ca afacerile mele trebuie duse mai departe, eu am o reputatie, eu sunt cineva in orasul asta, nu pot sa ajung de rasul lumiii ....

Dar ... sunt si Iuda astazi. Imi plac ideile noi si Isus asta chiar are idei bune, si oamenilor le place de El. Imi merge capul la calcule si imi place sa fac cumparaturi, sa ma targuiesc, daca devin impresarul lui Isus s-ar putea sa devin si eu cautat si apreciat ... Dar trebuie sa castig increderea oamenilor prima data ...
Sunt chemat la Templu? Cine m-a chemat? Tot soborul? In sfarsit am ajuns si eu sa ii vad fata in fata, in sfarsit stau pe acelasi fel de scaune ca ei ... radiez ...
Ce vor? Sa le aranjez o intrevedere cu Isus? Oooo, de cand asteptam ocazia asta ... Cat dau? Treizeci de arginti? Simt ca ochii in cap se invart ca girofarurile ... Wow, wow, wow ... Sunt un impresar extraordinar. Batem palma baieti. Sigur ca va aranjez o intalnire ... In seara asta in gradina Ghetsimani.
Dar intalnirea se lasa cu condamnare la moarte, afacerea pare sa nu aibe succes,

Iuda nu se astepta ca sa se intample asta ... Baieti va dau banii inapoi, dati-i drumul ... Nu stia ca baietii astia sunt oameni de cuvant, nu stia ca Templul trebuia aparat cu orice pret, nu stia ca pozitia trebuie pastrata chiar de cineva moare, nu stia ca o natiune nu putea disparea din cauza acestui taran cu aere de invatator ce se da drept Mesia, nu stia ca sunt niste interese ce trebuie onorate ...

Caiafa e in Templu ... a scapat de pacostea numita Isus, e multumit, satisfacut ... Ce se aude? Se intoarce spre locul preasfant si vede cum perdeaua - frumusetea asta de perdea imensa - parca prinsa de doua maini nevazute este rupta in doua si data la o parte ca locul preasfant sa devina vizibil, sa poate intra oricine, orice om de rand sa vada ce e inauntru ...

Tanarul bogat nu poate renunta la pozitie, bani, reputatie ca sa urmeze invataturile lui Isus ... nu se poate sa le faca pe amandoua odata?

Iuda ... merge si se spanzura ...

Plina de mine, acuzatoare, fac legi si le impun, tai in carne vie si judec pana la maduva daca nu sunt respectate legile, traditiile ... manie, amaraciune, resentimente, minciuna, aroganta, pozitie, bani, calomnie, nume .... se ascund sub machiaj ...
O legenda veche spune ca Isus cat a fost in mormant s-a dus in iad si a smuls pacatosii ce erau chinuiti acolo. In urma Lui a ramas diavolul plangand sfasietor ca iadul ii va ramane gol. Dar Dumnezeu i-a zis: nu te boci degeaba, ii vei avea pe toti cei ce se cred sfinti, pe cei ce sunt atata de multumiti de ei insisi pentru ca se bazeaza pe marea lor bunatate si neprihanire uitandu-se chioras si condamnand cu sange rece pe pacatosi. Iadul se va umple din nou, incet, incet, generatie dupa generatie ...
Doamne, ... nu-mi place ce vad, nu-mi place cum sunt, cum arat ... curata-ma Tu, spala-ma Tu ... Te rog.

7 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Nu stiu cu ce as fi eu mai presus de cei enumerati de tine...
Doar ca am ales sa cred in EL!
Multa bucurie sa umple inima ta de aceasta mareata sarbatoare.Te pup draga mea Cela!

Cella spunea...

Multumesc frumos Elena;)
Si tie iti doresc sarbatori pline de har, bucurie, pace si inima sa iti danseze de fericirea vietii noi ;)
O imbratisare cu miresme de primavara tocmai din targul Iesilor ;))

Rodica Botan spunea...

Hristos a inviat...aici in california, in Ierusalim , in Iasi...E viu pentru toti...si asa vom fi si noi odata ...vii pentru o eternitate cu El.

Multa pace si bucurie de sarbatori!!!

Cella spunea...

Hristos a inviat!!! Din toata inima, cu toata fiinta, cu bucurie ce face fata sa radieze ;)

O imbratisare calda primavaratica din targul iesilor ;)

kis spunea...

Doresc ca in acest an Hristos sa invie in inimile si viata voastra...Sa va de-a pace, bucurie si ca sa spune-ti si altora ca HRISTOS A INVIAT !!!

corina spunea...

As dori ca aceasta sarbatoare sa iti aduca in suflet BUCURIE,LUMINA PACE impreuna cu HRISTOS A INVIAT!

Sorin M. spunea...

... Este noapte încă... cerul e senin şi plin de stele,
Petru, undeva, mai plânge amărât, cu lacrimi grele,
la mormânt glumesc soldaţii,
luna scapătă spre mare,

Dar deodată-un fulger cade,
flăcări tot văzduhul pare
şi,-mbrăcat în foc şi raze,
un arhanghel se coboară,
sar peceţile-ntr-o parte,
piatra-n altă parte zboară,
ca trăzniţi cad păzitorii, tremurând pierduţi de frică,
– CU IISUS BIRUITORUL VIAŢA NOUĂ SE RIDICĂ!

E mormântul GOL, căci Domnul înviat-a cu mărire,
NE-A SCHIMBAT ÎNTUNECIMEA PE VECIE-N STRĂLUCIRE,
A-nviat Mântuitorul, pus alăturea cu furii,
s-a-mplinit în clipa asta Taina scriselor Scripturii.

Fost-a judecat de lume,
Cruce grea I-au dat să poarte,
cuie I-au bătut în palme,
răsplătitu-L-au cu moarte,
pus-au lespede deasupra, pusu-I-au peceţi în cale,
ÎNSĂ N-AU PUTUT S-OPREASCĂ SLAVA ÎNVIERII SALE!

CÂŢI nu s-au luptat de-atuncea
să-L îngroape sub vreo glie
şi peceţile să-I pună iar deasupra, pe vecie!
– Însă CHIAR DE-A FOST pe Cruce
şi-apoi pus sub piatră rece,
chiar de-au început călăii plini de fală a-şi petrece,
– CÂND EI NICI GÂNDEAU,
ATUNCEA au rămas cu toţi de-ocară:
DE SUB LESPEZI RĂSTIGNITUL TOTDEAUNA IESE-AFARĂ!

Au fost mulţi şi fi-vor încă cei ce să-L omoare cată,
dar, închis să-L ţină, NIMENI n-o să poată NICIODATĂ,
că nu-i om
şi nici putere să-L îngroape PE VECIE,
El, IISUS BIRUITORUL,
BIRUIE MEREU ŞI-NVIE!

autor Traian Dorz

Fie ca lumina Învierii să ne aducă în suflet bucuria mântuirii!