marți, 3 august 2010

sunt frumoasa pentru ca ...

Saptamana trecuta, eram cu Chris si Mircea Danciu incercand sa gasim cele mai bune preturi si alimente pentru hrana ... Le-am gasit si in timp ce ne intorceam la baza, Mircea primeste un telefon in care e anuntat ca mai are liber vreo jumatate de ora. Intre timp vazusem un indicator spre Manastire si le-am zis ca ma duc sa devin maicuta iar Mircea intoarce masina si pornim spre Manastire.
Am vizitat una dintre cele mai frumoase manastiri din cate mi-a fost dat sa vad ... poate si pentru ca era albastra mi s-a parut atat de frumoasa ... avea in curte diverse soiuri de trandafiri, flori asezate "cu cap", o fantana acoperita si inconjurata de flori, banci colorate insa nu strident ... Un domn ce lucra acolo, dupa ce ne-a luat tare ca nu l-am bagat in seama si ca eu n-am "broboada", a avut amabilitatea de a ne arata manastirea. Toata pictata recent, de acelasi pictor ... o bijuterie pictata .... o bijuterie rece, oficiala, unde imediat ce intrai deveneai sfios, parca vocea cobora singura pana la soptit ...
I-am pus intrebari cu nemiluita ... in simboluri era un amestec destul de ciudat ... bietul om mi-a spus sa nu ii mai pun atatea intrebari ca el nu stie ce sa imi raspunda, sa merg la cei ce au terminat teologia cu intrebarile mele ...
Imi place sa intru in biserici, catedrale, manastiri ... am fost si intr-o moschee unde femeile aveau acces ... vreau sa vad ce se intampla acolo, sa intreb despre obiectele de acolo ... despre obiceiurile practicate acolo, despre cei ce se inchina acolo ...
Unde ma inchin eu? Unde sa ma duc? Care e cel mai bun loc de inchinare? In ce pozitie? La ce ora? ... Ma vad pusa in fata unor idei de naturalizare a trupului meu .... sunt o unda magnetica, o putere electromagnetica, un bulgar de pamant regenerant, ... un val de energie de nu stiu care ...
Am in mine dorinta de a ma inchina, de a ma raporta la cineva mai presus de mine si vad ca Isus este dat la moarte pentru ca afirma ca va darama templul ... darama ideea de inchinare, darama obiectul inchinarii. Isus vrea sa imi ridice ochii dincolo de caramizi si moloz si sa imi arate ca eu, Cella, sunt templu. Sunt loc de inchinare, sunt locul ales de El sa locuiasca .
Adica, creatorul cerului si al pamantului, al universului stiut si nestiut, cel atotputernic m-a ales sa locuiasca in mine .... adica eu, Cella sunt templu .... trupul meu e templu ... nu sunt materie, nu val energetic, nu sunt pamant regenerator sau regenerant, nu sunt lucru de care sa imi bat joc, nu sunt obiect al placerii mele sau al altora ... sunt templu. Wow, wow, wow !!!!
Pot sa cred toate filosofiile posibile si imposibile despre ceea ce numesc trup ... e carne si sange iar sangele inseamna viata. Moartea aduce o realitate crunta .... mai mult decat vreau eu sa o gandesc... nu vreau sa ingrop un val de energie, o unda ... Langa sicriul oamenilor dragi gasesc un trup, ce e de fapt un templu ce a fost gol sau nu ... a depins de cel ce tocmai a trecut intr-o alta viata.
Dar eu?
Imi bat joc de trupul meu? Ii las pe altii sa isi puna amprenta cu filosofiile, ideile, placerile lor? Ce spune Isus despre el? Pe cine cred?
Aleg sa cred ce spune Isus, aleg sa traiesc crezand asta ... locul unde este Dumnezeu este un loc frumos, primitor, plin de dragoste ... lucrez la asta si sunt frumoasa pentru ca in mine e Dumnezeu, pentru ca valoarea mi-o da El.

2 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Bună dimineața!

Intâi vreau să-îi spun un lucu- in lista mea de bloguri sunt două Cella, este adevărat, scrise, oarecum diferit, dar având aceeași sonoritate, imi este greu să le diferențiez. Ele, ca femei, sunt total diferite.

Te superi dacă te intreb- cine ești tu? Văd că iți pui atîtea intrebări, multe dintre ele imi bântuie , adesea, și mie mintea și sufletul..
Găsesc fărâme de ”adevăr”, apoi, se imprăștie, din nou se adună și tot așa..
dacă poți, răspunzi..

Cella spunea...

buna dimineata;)
Stiu ca mai este o Cella, am vazut si eu asta.
Cine sunt eu? Asa cum am si scris pe blog, sunt Cerasela Profiri si pentru ca numele e lung, ai mei l-au prescurtat la Cella.
Sunt un om ce astept raspunsuri la miliardele de intrebari ce imi haladuie prin cap.
Provin din mediul evanghelic insa nu sunt genul de om ce crede lucrurile fara sa le studieze, ce ia totul de-a gata ... de aici multe lupte, framantari si intrebari ...
Am gasit farame de adevar si le-am colectat, uneori e ca un puzzle, uneori par fara sens insa isi gasesc rostul pentru ca nu le-am lasat pierdute ...
Acum, au rost, au sens iar eu am rost si scop si tel ....
Multe despre mine sunt scrise pe blog ... :D in farame - vorba ta.
Iti doresc o zi cu har!