absolut versus relativ

Ieri, citeam un articol despre noua lege a educatiei in care se facea referire la ce trebuie schimbat sau adaugat, in special era vorba de religie si educatie sexuala. Dar am citit si comentariile la articolul cu pricina. Un domn isi spunea foarte categoric opinia referitor la cele doua obiecte de studiu, educatia sexuala trebuie neaparat introdusa in scoli iar religia scoasa pentru ca deruteaza mintile tinerilor. Din cauza religiei, el a ajuns sa divorteze si sa nu li se mai bage in cap copiilor povesti vechi de mii de ani si idei despre adevaruri absolute cand totul este relativ.
Bineinteles ca pulsul imi crestea simtitor fata de ideile acelui domn insa ... am incercat sa judec afirmatiile lui si poate parea comic insa ... daca asta e modul de gandire relativist ... nu-mi place viata asta.
Daca gandesc ca nimic nu e absolut, nici un adevar, ... inseamna ca viata ar fi cam asa: am mancat insa nu m-am saturat ci sunt relativ satula. Un parinte ii spune copilului sau: "Te iubesc relativ din toata inima" (eu as fugi de acasa daca as avea asa parinti). Ce siguranta are acel copil ca e iubit? Un indragostit ii spune iubitei lui ca o iubeste relativ ... .
Cand tata a murit, a fost mort cu siguranta, nu relativ. Era RECE, nu relativ rece. Cu siguranta era mort. L-am ingropat cu siguranta, nu relativ. Traiesc si asta e un adevar absolut.
Ce fel de viata traiesti cand totul e relativ? .... orice adevar e relativ? Pai ce fel de adevar e ala?

imagine preluata de pe http://www.flickr.com/photos/pagedooley/