Mereu mi s-a spus sa am grija ce vorbesc, cui spun ce am de spus, cat spun, cat dau din mine altora. Nici nu stii cum se intorc toate astea impotriva ta, nici nu stii cum vei fi santajata de ceea ce tu cu sinceritate spui. Si mi-am luat-o in freza cu varf si indesat pentru ce am spus iar belele veneau una dupa alta. Toate astea m-au ajutat sa invat sa dansez pe sticla sparta si sa nu ma tai. Ma simteam ca o ipocrita ce isi sustine numarul in public si acasa ... scoate mastile si numai in intimitatea camerei pot fi eu. Ajunsesem sa ma intreb daca nu cumva ceva e in neregula in capul meu ... cu mine ca intreg ... poate ceva deviatii de personalitate, poate personalitate multipla (asa imi trebuie daca citesc ce imi cade in mana).
Insa am gasit in Pavel un om la fel impulsiv ca mine, in David un om ce isi pune pasiunea pe tava in ceea ce face si in ei dorinta de a isi comunica indoielile, caderile, neputintele .... Imi amintesc de o intalnire de tineri cand am intrebat ceva de genul: voi nu va indoiti niciodata, voi chiar credeti tot, chiar nu aveti nici o problema in tot ce scrie in Bibile? Am fost socata sa ma vad privita dezaprobator, unii erau ingroziti ca pot sa spun asa ceva ... si mi-as fi dorit sa se deschida pamantul sa ma inghita acolo, pe loc. Din nefericire, nu s-a deschis ... sau poate din fericire.
Ce sa fac? Sa spun ca am indoieli, ca sunt lucruri ce nu le inteleg, ca nu pot sa traiesc cum cer regulile, ca nu le inteleg rostul, ca imi e greu cu mine .... ca vreau sa fac bine insa fac ce e rau sau ce urasc - cum spune Pavel? Sa spun ca pacatul pandeste la usa si ca musca adanc in mine? Sa spun ca sunt o pacatoasa si asta nu ca un atribut comun rasei umane ci ca eu asa ma simt? Ca de dimineata pana seara ma lupt cu ganduri, dorinte, impulsuri, vinovatii, amintiri? Ca nu ma simt ca o sfanta ce pluteste fara probleme prin lumea asta?
Mi se mai spune ca-s cam dintr-o bucata pentru ca arunc lucrurile uneori pe fata, asa cum sunt, pun intrebari incomode si mi se recomanda sa ma mai cizelez, sa devin si eu emancipata, sa nu uit ca Hristos a murit si ca nu mai sunt o pacatoasa ci o sfanta. Dar ... eu nu stiu cu cine traiesc? Eu o sfanta? Sa fim realisti.
Da, Hristos m-a iertat, mi-a spalat pacatele, prin El sunt copilul Lui Dumnezeu si El ma vede Sfanta pentru ca eu sunt ascunsa in Hristos. Dar, eu de capul meu am in mine la pacate, dorinte, apucaturi ... de imi vine sa fug in lumea mare de mine insumi.
Ca sa traiesc iertarea trebuie sa raman conectata de Christos, in Christos, trebuie sa vin la El asa cum sunt, asa dintr-o bucata cum sunt, asa pacatoasa, vinovata, plina de ganduri si dorinte, neincredere si sa ii spun: asta sunt, nu ma mai suport pe mine insumi .... Am nevoie de cineva din afara, de cineva care ma stie, care imi stie intocmirile inimii, gandurilor ca sa ma salveze, sa ma vindece, curateasca. Am nevoie disperata de Christos. Si, ca un copil prost cred ca daca am fost o data la El, gata ... m-am vindecat, m-am sfintit si de-acum pot sa port aura ....
Am inteles ca daca vin la El si recunosc ca fara El nu pot fi vindecata intru in proces de dependenta si abia apoi incepe vindecarea, reasezarea valorilor, prioritatilor in viata mea. De una singura nu pot lupta, nu pot sa ma vindec, nu pot sa ma curat, nu pot sa imi duc povara pacatelor, durerilor, grijilor ... nu pot sa imi duc propria independenta ...
Am nevoie de Christos! E singura mea salvare! Vreau sa ma scape de dependenta de independenta, vreau sa invat sa traiesc dependeta de El, de dragoste, de har ... sa invat sa ma bucur de libertatea ce o gasesc in dependenta de El, de bucuria ce o am stiindu-ma la adapost in bratele Sale, stiindu-ma ascunsa in El.
In El gasesc liniste, libertate, iertare, vindecare, nu-mi spune sa tac, nu-mi spune ca ar trebui sa ma cizelez si sa imi ascund pacatele, intrebarile, sa nu vorbesc despre framantarile mele .... Nu sunt o fosta dependenta de independenta ci o dependenta de independenta in curs de vindecare, pana voi muri voi fi dependenta de independenta. Pana voi muri, voi fi o pacatoasa. Dar sunt o pacatoasa ce a gasit pe Christos care m-a iertat, sfintit, eliberat, infiat.Sunt o pacatoasa iertata. Sunt o pacatoasa dependenta de independenta ce a gasit libertarea in dependenta de Christos, ce a gasit iertarea, eliberarea in Christos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu