"nu sunt gata sa mor"

The Voice of the Martyrs au reviste lunare in care relateaza din tarile unde sunt implicati. Citeam despre un barbat din Coreea de Nord ca trece granita cu China pentru a lua o Biblie si a o introduce in tara lui. Ajunge la el in tara, o inveleste si o ingroapa. Sunt altii ce stiu pe unde sa sape ca sa caute comori. Omul acesta face anual o astefel de "excursie". Si, in fiecare an aduce o singura Biblie pe care o ingroapa. O vreme a luat o pauza, a cumpanit impreuna cu sotia lui daca se merita riscul, daca se merita sa isi lase familia fara ajutor, sa ii creasca fata fara tata. Sase ani nu a facut nici o "excursie" insa si-a reluat calatoriile.
Daca e prins, ori e executat pe loc, ori trimis in lagarele de munca de unde nu se mai intoarce. Detinutii ce au ca vina "motive religioase" sunt executati pe loc sau nu au parte de procese pentru ca sunt considerati detinuti politici periculosi ... de care trebuie sa scape tara.
Unii barbati mai curajosi decat acest domn, duc cu ei mai multe Biblii ... rar se mai aude de ei a doua oara. A fost intrebat si el de ce nu duce mai multe si raspunsul lui a venit promt: "nu sunt gata sa mor, inca". Crescuse cu ideea ca crestinii sunt ucigasi, ca Biblia indeamna la rau, ca e vorba despre ceva ocult insa ... a devenit crestin si inca unul devotat. Nu au voie sa spuna numele crestinilor pe care ii cunosc si sute de crestini mor fara sa li se stie numele aici pe pamant.
Pentru ca persecutiile sunt drastice au gasit metoda de a avea totusi Cuvantul Lui Dumnezeu si anume a-l memora. Efectiv memoreaza carti din Scriptura si cand sunt prinsi in timpul unei intalniri, politistii nu au ce materiale sa le ia insa ... tot dati la moarte sunt. Unii merg in China si invata Scriptura, apoi se intorc in tara lor si o spun altora si tot asa ... iar pentru asta pretul pus in joc e insasi viata ca material oricum nu au mare lucru.
Citesc despre ei si ii admir, uneori ma rog pentru ei insa pentru ca nu sunt acolo sa simt adrenalina incinsa la maxim, nu am vazut executii pe viu si la cele de pe youtube inchid sonorul si nu ma uit ... nu pot sa spun ca simt cu ei. As fi nesimtita daca as face-o.
Eu sunt pregatita sa mor? Si nu intr-un accident mai mult sau mai putin stupid, sau rapusa de vreo boala ci sa mor pentru ceea ce cred? Inainte de 1990 in Romania se murea pentru crestinism. Stiu crestini persecutati, din povesti stiu cum mergeau la studii biblice numite aniversari. Acum e libertate in tara si ii multumesc Domnului pentru ea. Am timp sa citesc, sa studiez, sa imi pun intrebari, sa judec raspunsurile ... dar, sunt gata sa mor?
Domnul acela din Coreea de Nord a spus ca nu e gata pentru ca copila ii e inca mica, pentru ca se gandea la familia lui si chiar si asa, pentru o singura Biblie pe care o introduce in tara risca moartea ... si nu una cu proces, public, presa ci una scurta -  executat. Desi una spune si alta face, e un erou. Si nu unul de care voi citi pe internet, in presa, la televiziune. Nu, in nici un caz. Insa il voi intalni in cer, cand Printul Pacii va reveni sa isi ia copiii acasa, sa ii ia pe cei care au crezut ca prin sangele de la Calvar poti avea intrare la Dumnezeu Tatal, cei care si-au riscat tot pentru ca si altii sa aude despre vestea iertarii, mantuirii si asta numai prin Christos.
Desi granita dintre Coreea de Nord si China e intesata cu graniceri, trimite Dumnezeu ingeri ce ii face surzi pe acestia ca un erou ca acest om sa treaca inot raul de la granita si sa aduca in tara o noua comoara pe care o va ingropa ca altcineva sa vina sa o caute. Nu ai voie sa stii cine a adus-o, nu ai voie sa stii cine a luat-o.
Sunt gata sa mor pentru Christos?