Insa, cum ar fi daca atmosfera asta de sarbatoare si bucurie as porta-o cu mine zi de zi?
"Se apropie Crăciunul cu paşi mai repezi decât aş vrea sau aş crede. Ce aştept de Crăciun? Ce vreau să se întâmple de Crăciun? De fapt … ce simbolizează pentru mine Crăciunul? Am trecut de vârsta când aştept cadourile, nu cred în moş Crăciun, bradul îl împodobesc pentru cei mici din casă şi totuşi aştept Crăciunul. De ce?
Ştiu că s-a născut Mesia, Mântuitorul, Cel promis, Cel aşteptat, cel despre care proorocii au tot scris şi spus, Cel ce va izbăvi Israelul din robie! Da … ştiu toate astea de când eram copila, ştiu ritualul familiei mele, al românilor …
Am fost provocată, de un prieten ce nu crede că Hristos e Mesia, cu întrebarea: ce sărbatoresc eu de Crăciun? În câteva cuvinte am dat un raspuns ca la carte. Însă eu nu am fost mulţumită de răspuns. Doamne, ce a fost de fapt în acea zi, cine S-a născut?
Citesc în 1 Ioan 4:8 şi 16 că “Dumnezeu este dragoste”. Da, ştiu asta … nimic nou. Şi totuşi, în acea zi, pe paie, cu animale în jur în loc de infiermiere, moaşe şi doctori, cu miros ce numai plăcut nu e, se năştea DRAGOSTEA însăşi. Copilul acesta este Dragostea întrupată, cu chip, cu ochi, cu mâini, ce plânge şi are nevoie de scutece, de o mamă şi de un Iosif care să aibe grijă de ei.
Wow, wow, wow!!! E aniversarea zilei de nastere pe Pamant a Dragostei. E o zi în care sărbătoresc ziua ei de naştere … a Lui Isus cum îi zicem noi oamenii. A decis să se întrupeze, să trăiască, să crească, să se joace, să ne înveţe şi să ne arate cum iubeşte Dumnezeu Tatăl, care e Calea către Tata, cum se manifestă dragostea Lui,să îmi spună că nu trebuie să mă strofoc ca să o merit, ci numai să o accept!
Vreau să cânt cu îngerii, cu păstorii, cu hangiul şi nevastă-sa, cu vecinii, cu prietenii, cu toată lumea. Vreau să dau din dragostea ce pare că nu se termină, vreau să spun despre ea, să contaminez cât mai mulţi cu ea. Şi ea nu se termină din mine pentru că eu am decis să rămân în ea “Dumnezeu este dragoste, iar cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el”(1 Ioan 4:16)
Incredibil! Dragostea locuieşte în mine şi de când am acceptat-o, fără să ştiu cum şi când … m-am schimbat! Cânt chiar şi când plâng, iubesc şi eu pe alţii … nu pot să nu îi iubesc, dacă încerc să îmi pun bariere simt că mă sufoc. Spun la toţi de dragostea asta şi mi se spune ca acţionez ca o îndragostită! Şi nu numai ca acţionez însă şi arăt aşa!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu