marți, 30 martie 2010

ca un copil

Bunicii locuiau aproape de biserica si daca era noroi sau foarte frig, duminica mergeam la masa la ei. Sau daca mama era la spital, trebuia sa mai stau pe la ei. Intr-un din duminici au avut musafiri, erau rare duminicile fara musafiri. De regula, eu stateam la un capat de masa si bunicul in celalat insa acum fiind mai multi cineva a sugerat ca ar fi mai bine ca eu sa merg la masa mica sa mananc ca sa fie spatiu mai mult la masa adultilor. Bunica a tusit o data scurt, bunicul si-a dres vocea si a spus: va sta ca de obicei la locul ei, nu va merge la nici o alta masa, e loc suficient pentru toti.
Oooooo, ce bine m-am simtit!
Decizia insa venise dupa ce refuzasem sa le mai calc pragul pentru ca fusesem trimisa la masa mica ca deranjasem adultii ... iar ai mei s-au vazut nevoiti sa ia atitudine: vine la voi numai daca e tratata cum trebuie, daca nu ... va merge acasa oricare ar fi conditiile meteo sau de sanatate a mamei. Iar ei imi gateau mancarea preferata mai mereu si au decis ca eu trebuie sa stau la masa la locul meu.
Oricat de multi musafiri erau acasa la noi, eu tot langa tata stateam, oricine ar fi fost, eu aveam locul meu ... uneori musafirii aruncau cate-o sugestie ca ar fi bine copiii sa manance in alta parte dar intervenea tata si le explica ca copiii lui stau la masa cu el si ca oricine e primit in casa, dar casa e si a copiilor, deci musafirii lui sunt si musafirii lor, nu numai ai parintilor.
Asa imi placea cand tata spunea regula asta. Uuuuuuuu! Nu eram lasata dupa usa, nu eram trimisa la bucatarie sau afara ... Dupa masa, intelegeam ca trebuie sa plec, dar la masa?
Mi-a placut de Isus cum se raporta la copiii. Oricat era de obosit, El isi facea timp pentru ei, nu ii trimitea pe rapanosi la spalat, nu ii alunga de langa El indiferent de cum aratau. Ii asculta, ii lua in brate, le dadea atentia cuvenita si apoi ii trimitea la somn sau acasa.
Dar o abordare asemanatoare are si cu adultii. Il vede pe Zacheu intr-un dud. Zacheu erau urat de popor, era un tradator, culegea taxe - avea el propria lege - de la evrei, de la ai lui. Se daduse de partea romanilor .... tradatorul.
Numai ca Isus il vede pe acest dispretuit ce se ascundea intre frunzele de dud si ii spune: Da-te jos ca vin la tine la masa. Intr-un fel, Isus se autoinvita la Zacheu.
Ce face Isus? Se duce la masa la Zacheu? Isus trebuie anuntat ce fel de om e Zacheu, pfuuuuiii tocmai la Zacheu? Nu sunt atatia oameni de bine in cetate? Si cine mai e acolo? Maria Magdalena? Isus asta nu e prea intreg. Ce fel de invatator se crede El? Si cine mai e? OOOOOOOOOOOOO, nu ... nici nu vreau sa calc acolo, nici nu vreau sa aud ca as putea sa ma umilesc in asemenea hal sa stau la masa cu X, Y, Z ... eu nu sunt oricine ...
A sta la masa cu cineva inseamna a avea partasie, a face pace, a fi prieteni. E la fel ca acum. In casa mea, la masa vin cei acceptati de mine, cei cu care vreau sa am partasie, sa ma deschid, sa ii las sa se deschida ....
Si El se deschide in fata acestor NIMENI? Acestor oameni de la marginea societatii, acestor fara valoare? Ii asculta, ii sfatuie, mananca din aceleasi vase ... impartind tacamurile ... ei nici macar nu au farfurii de portelan ...
Imi place de Isus, El a venit sa aduca mantuire copiilor si celor ce sunt tratati ca si copiii - adica fara valoare, celor marginalizati din diverse motive, sa vindece pe cei ce se stiu bolnavi, sa aduca speranta celor ce nu o mai au sau le e luata ...
Imi place de Isus ca nu refuza pe nimeni, a discutat si cu tanarul bogat, dar nu la o masa, tanarul era prea ocupat, agenda prea plina pentru o intalnire ... nici nu l-a invitat la masa ... discutia trebuia sa fie scurta, eficienta. Intrebarile scurte, cereau raspunsuri scurte si concise ... dar cand le-a avut a plecat nemultumit. I se cerea prea mult: "vinde tot ce ai, da la saraci si vino dupa Mine".
Nu-mi place sa stau la masa cu somitatile, nu-mi plac mesele fitoase, cele cu sapte randuri de cutite, furculite, linguri si alte instrumente ... ma simt stinghera, trebuie sa am grija sa nu gresesc furculita, sa nu sara vreun strop de supa pe fata de masa adusa de prin cine stie ce tara exotica. Prefer invitatiile la masa cu o musama inflorata - cica numai romanii le folosesc, desi am vazut si in alte tari, unde atmosfera e galagioasa, unde veselia e la ea acasa, unde pot sa rad sau plang, unde sunt acceptata, pretuita.
Imi place de Isus ca schimba iremediabil conditiile sociale ale celor pe care ii intalneste, le da valoare, le da incredere in ei, le spune cat de mult ii iubeste, apreciaza ... Imi place de El ca asta face si cu mine ...


7 comentarii:

gaby_d spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
gaby_d spunea...

ce frumos! buna dimineata!;)

Cella spunea...

Buna dimineata Gaby ;)

Iti doresc sa te bucuri de ziua de azi ... ca un copil ;)

denisia spunea...

Foarte frumos ai descris cum trebuie să avem părtăşie unii cu alţii şi mai ales cum ne tratează Domnul nostru.

Cella spunea...

Ma simt ca un copil alintat ;), iubit si binecuvantat!
Iti doresc o zi in care sa te lasi iubita ca un copil.

Rodica Botan spunea...

Cella...tu esti un copil rasfatat. Si cred ca nu numai parintii te-aurasfatat...dar si Tatal ceresc...

Ce pot sa spun...cind esti a Lui..esti a Lui! Cine te poate trimite de la masa, nu?
And by the way...ai zis ca mi-ai scris si ti-am data dresa mea personala ca titanium nu lucreaza...what happend? Inca odata
botanrodica@gmail.com

Cella spunea...

;) da recunosc ca sunt un copil rasfatat dar tinut din scurt de Tata ;) ca altfel o luam puternic pe aratura ...
Ti-am scris ... insa nu stiu ce se intampla, verifica si SPAM ... poate acolo merg mesajele ;(