miercuri, 17 martie 2010

totul este relativ?

Mi-au placut lectiile de filosofie. Wow, in sfarsit puteam discuta despre problemele ce mi le puneam, in sfarsit un manual in care erai indemnat sa spui si ce gandesti tu, sa iti pui mintea la contributie ... si nu-mi mai tacea gura ...
Totul este relativ. Dragostea, viata, durerea, iubirea, munca, inteligenta, moartea, absolut totul. Absolut totul. Chiar si moartea? Chiar si ea.
A fost pana cand unul dintre prietenii mei a murit intr-un accident. Nu era nimic relativ cand el era intins in sicriu, cand avea culorile specifice si era rece. Rece. Acea senzatie nu era relativa in nici un caz. Era sigur. N-a fost pus in mormant relativ, ci sigur.
Cum sa spui ca moartea e relativa cand cu cu cateva ore inainte fusesem la o noapte de film, vreo treizeci de tineri? Muzica, veselie, filme, prieteni ... nu era nimic relativ acolo. Nici aici in fata sicriului, nu era nimic relativ.
Dar, crestinismul e demodat ... a fost religia primitivilor. Stii, primii oameni nu erau atata de dotati intelectual, noi suntem asa ca urmare a evolutiei. Gandeste-te cate generatii au trecut de cand a fost inventat crestinismul ... multe nu? Ei, de atunci, de la a nu stiu cata veriga a lui Hommo Sapiens am ajuns aici, frumosi, inteligenti, cu o gandire si o cultura vasta ...Crestinismul va muri la fel ca marile religii. Uite, vezi romanii credeau in zei. Acum cine mai crede in ei? Budistii. Ei, ei sunt putini si nu-s asa de dezvoltati ca noi. Si apoi, s-a dovedit stiintific ca Dumnezeu nu exista sau daca exista ... a murit.
Ma uitam la persoana cu care discutam si ma gandeam la personajele despre care citeam ca au trait inca de la inceputul crestinismului, pareau la fel de inteligente sau mai inteligenti ca mine, in unele domenii unii din "primitivi" pareau mai inteligenti ca persoana din fata mea ... dar cum sa ii spui?
Ce veriga sunt eu? Una dezvoltata, evoluata a lui Homo Sapiens? Dar nu pot sa nu ma intreb, eu veriga evoluata si descendenta a lui nenea Homo Sapiens asta ... de ce nu sunt in stare sa dezleg misterele ce le-au ingropat cu ei, bietii primitivi?
Crestinismul e demodat ... e o credinta veche ... avem altele noi acum, ca si modernismul cu influentele lui, ca ateismul, relativismul fac ca setea sufletelor noastre sa creasca dupa cunoasterea Lui Dumnezeu.
De fapt, ce zice crestinismul, ce cred crestinii? Cred ca Dumnezeu ii iubeste, ca ii iarta, ca vor avea o viata vesnica, ca nu se sfarseste totul langa un sicriu simplu sau impopotonat. Sufletul meu tanjeste dupa aceste aigurari, dupa dragoste, dupa iertare, dupa viata vesnica, dupa Dumnezeu, dupa vestea buna a evangheliei. Diferenta dintre crestinism si alte religii o face evanghelia. Ea e trimisa de insasi Dumnezeu si ca eu sa cred, tot El e cel ce lucreaza.
Nu am crezut in Dumnezeu extaziata in urma unui discurs impopotonat a cuiva, nu am fost convinsa de existenta Lui Dumnezeu in urma declaratiilor pline de patos ale vreounui om, sau dupa ce am citit sau auzit povesti despre Dumnezeu. Doar eu cu El eram cand s-a intamplat asta.
Crestinismul rezista in timp nu pentru ca oamenii sunt devotati, ci pentru ca Dumnezeu lucreaza. Imi place ce le spune Pavel corintenilor, 1 Corinteni 2: 1-5 "Cât despre mine, fraţilor, când am venit la voi, n-am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune strălucită. Căci n-am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Hristos, şi pe El răstignit. Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos şi plin de cutremur. Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu."
Si cine era Pavel? Mama mia, era recunoscut ca un bun orator, fusese faima intelectualitatii si spiritualitatii fariseice, a lumii iudaice. Stia sa vorbeasca, sa aibe cursivitate, nu se incurca ... si ce spune el? Ca era vai de cozonacul lui cand s-a dus la ei si ca daca corintenii cred in Dumnezeu e pentru ca Evanghelia are putere si o are pentru ca Duhul sfant e cel ce lucreaza.
Dupa ce m-am intalnit cu Dumnezeu am vazut ca nu-i mort, ca stiinta nu L-a cautat unde trebuie, ca nu L-a gasit, ca relativismul e un soi de a zice ca ma imbat cu apa rece. Iar evanghelia, Vestea Buna dusa de homo sapiensii vremurilor are putere si lucreaza cu putere nu pentru ca sapiensii astia evolueaza ci pentru ca Duhul Sfant e cel ce convinge si clarifica lucrurile din inima mea si a celor ce cred in ea.
Relativ, e doar relativismul. Negrul e negru, albul e alb, dragostea e dragoste, viata e viata, moartea e moarte, sunt lucruri sigure. La fel cum sunt sigura ca Dumnezeu e o Persoana reala pe care aleg sa Il urmez.

4 comentarii:

disa spunea...

"Dumnezeu e o Persoana reala pe care aleg sa Il urmez".
Cu tot sufletul meu!...

Cella spunea...

Disa, ce pot sa spun?
Inima mea se bucura pentru ca dincolo de munti mai e o inima ce bate la fel.
O zi cu har iti doresc!

Octavia spunea...

Frumoasa piesa, ca de altfel, toate ale artistului...sunt patrunzatoare si sincere...

Asa e, de Domnul nu ne putem ascunde, El e pretutindeni, de El sa ne fie frica nu de oameni.

Cella spunea...

Constienta ca El e aici imi da liniste, pace in inima ....