vineri, 5 martie 2010

"eu te-am facut, eu te-omor"

Vecinii mei au lasat casa celui mai mare dintre baieti si s-au mutat cu cateva case mai in jos; acesta s-a casatorit si avrea vreo trei copii, doi baieti si-o fata - acum nu stiu daca mai are altul. Insa cand baietii erau indeajuns de marisori ca sa inteleaga ceva, maica-sa ii certa si ii certa tare. Certat, inseamna ca tipa, si judecata o stiau si vecinii de la a treia casa.
Eram acasa si la un moment dat o aud pe vecina tipand la copiii: "ma, tu auzi ce spun? Te omor. Ma auzi? Te omor. Eu te-am facut, eu te omor". Stateam in fata casei ca paralizata ... Doamne ... femeia asta gandeste ce spune? Sunt niste copii, probabil se murdarisera, probabil facusera ei ceva ... de era maica-sa nervoasa ...
Vine mama si ma gaseste palida, ma intreaba ce am si o rog sa mearga la vecina si sa ii spuna sa nu mai tipe asa la copii si mai ales sa nu le spuna asa.Eu deja credeam ca ii omoara, ca vine Politia, ca ... circul va fi mare. Mama s-a uitat la mine nevenindu-i sa creada ca sunt atata de afectata si o striga pe vecina la gard si ii spune ca eu m-am speriat de ce am auzit. Vecina ma asigura ca nu ii omoara si incepe sa rada, apar copiii care se distrau de sperietura mea ... banuiesc ca ei stiau povestea asta .... Iar saraca vecina incepe sa imi spuna ca uneori o scot din toti pepenii, ca nu asculta, ca nu isi tin hainele curate, ca ....
Ce sa ii spun ca sunt doar niste copiii - imediat aud replica tu nu ai copiii asa ca ... taci si nu da sfaturi. ... Oare de ce era nervoasa vecina pana la urma?
Dar eu de ce ma enervez? Pe cine imi vars mania? Cum o fac? Daca nu o exteriorizez imi mananc ficatul pe paine cu garnitura de resentimente?
Dar cand ma enervez pe Dumnezeu? Il pun frumusel in boxa acuzatilor si incep discursul interminabil inspirat din stirile de la ora cinci - sau oricare alta ora mai nou. Dumnezeu e vinovat ca ploua, ninge, e prea cald, bate vantul, cineva s-a uitat urat la mine, s-au scumpit toate, reactionez prea repede sau prea incet, ca nu-s miss univers, ca nu-s copia lui Einstein, Mozart, Michelangelo, Eminescu, Dumas, Creanga, Felicia Filip, Irina Loghin ... si altii, adica toate talentele astea adunate in mine. E vinovat de tsunami, cutremure, inundatii, alunecari de teren, explozii, catastrofe naturale, dar si de crimele infioratoare, violurile ce te fac sa te duci pe Luna, atrocitatile ce dau cosmaruri numai auzindu-le. Toate astea induc ideea ca Dumnezeu a pierdut controlul, ca a imbatranit, ca nu ii pasa, ca se joaca cu noi ca soarecele cu pisica sau ca urla la noi, "Eu te-am facut, eu te omor".
Nu Il vad, nu Il simt, nu Il aud, nu face cum spun eu - deci e jale cu El, si-a pierdut abilitatile ... sunt nervoasa pe El, il ignor, nici nu vreau sa stiu de El.
Uit un lucru simplu - eu nu Creator si creatura, El e creatorul.
Am fost in ateliere de olarit insa nu am vazut nici o oala cu careia sa nu ii taca gura ... nici una ... stateau cuminti si mute in locul lor.
Recent imi spunea cineva: "Cella ce tot spui tu atata de Dumnezeu, eu i-am dat intalnire la Mall, am venit si L-am asteptat cateva ore si El nu a venit". I-am spus ca El e aici - eram tot in Mall. haaah -era un ras amar. De ce nu vine aici in fata mea sa Il vad? I-am spus ca uita ca nu el dicteaza, dar ca Dumnezeu e aici cu mine, cu tine, cu el, cu fiecare din noi .... Dar, nu voia sa auda. Daca i-am spus ca Dumnezeu ma iubeste, m-a intrebat daca am devenit amanta Lui ...
Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele. Psalmul 139: 16.
Doamne, iarta-mi nesimtirea de a te lua la intrebari nebune, iarta-ma ca as vrea sa imi indeplinesti toate dorintele si daca se poate ... instant. Iarta-ma ca uit ca Tu esti Creatorul, ca ma bazez doar pe simturile mele si vreau sa Te vad, simt, aud ...
Te invinovatesc de orice cand confortul meu e clintit si ... orgoliul ranit, mandria pusa jos ...
Cu ochii astia nu pot sa Te vad fizic insa pot sa vad si sa detectez semnele Tale de dragoste, dar cu inima asta pot sa Te simt, pot sa simt dragostea Ta, pot sa "aud" ce imi spui ... daca vreau sa aud ... Nu te joci cu mine de-a soarecele si pisica, sau "Eu te-am facut, eu te omor" ... orice detaliu din viata mea il stii, esti atent la el, ai grija sa nu intreaca nimeni masura, ... dar crapi pamantul in fata mea ca sa ma ingrozesc, sa nu uit cat de mica si trecatoare sunt ....
Si da, uneori nu Te simt, nu te vad, nu Te aud ... dar stiu ca ma iubesti dincolo de simtiri, sentimente, vorbe, cuvinte, ganduri ...

Un comentariu:

kis spunea...

...iubirea te ridica
iubirea te coboara
iubirea-ti da viata
iubirea te omoara...
nu sant sigur dar cred ca saant versurile unui refren...