daca nu tu, atunci cine?

Sunt socata! De-a dreptul socata. In ultima perioada am fost provocata de adolescenti si tineri sa discut cu ei mai mult decat de obicei, sa discutam despre comportament, tinuta, raportare unii la alti, la Dumnezeu. Eu i-am spus Domnului ca nu mai vreau sa am adolescenti, tineri pe care sa ii tin sub aripile mele. Au buletin, parinti, sa si-i educe ca nu-i treaba mea sa discut cu copiii altora. Pe mine sa ma lase in pace ...
Ieri, una dintre fete imi spunea: "Nimeni nu a avut curajul sa imi spuna pana acum aceste lucruri. Daca nu o spui tu, atunci cine?"
Incep sa cred ca trebuia sa ma fi nascut pe la anii 1800, pe vremea personajelor din Pride and Prejudice (filmul cu Colin Firth), ca ideile mele de viata nu se potrivesc cu realitatea zilelor. Nu pot sa nu ma intreb: ce fac parintii acasa? Ce discuta cu copiii lor? Despre ce discuta? Invatatorii de scoala duminicala, liderii de tineret, pastorii, presbiterii, preotii bisericilor ce fac? Trendul este Carpe Diem (Traieste clipa!). Ce spune Biblia? Daca ne spunem ca suntem crestini, inseamna ca ne insusim principiile pe care le spune Biblia, da? Atunci cred ca modul nostru de raportare la ceilalti ar trebui sa fie conform Scripturilor ... dar care e realitatea?
Realitatea e ca traim o mare, ingrozitoare, infricosatoare gagicareala. Asta e modul de viata al copiilor, adolescentilor, tinerilor ... Adultii deja trec la categorie grea. La 8-9 ani copiii nu mai joaca prinsa sau sotron, ata, papusile nu mai au nici o valoare. au devenit ei insisi papusi. Filmele si-au pus amprenta. La 8-9 ani, cand sunt in faza copilariei, copiii de langa noi se saruta, unii au relatii sexuale, au prieteni si noi ii credem copii ...
Parinti, nu e nimeni care sa va spuna cum sa va educati si cresteti copiii? Nu e nimeni care sa va spuna ca e datoria voastra sa le vorbiti despre viata, despre efectele acestui soi de trai? Poate ca nu ati citit despre efectele negative care le au aceste practici, aceste acte intime in viata altora, poate nu ati auzit asa ceva ... dar ce fac copiii vostri? La ce se uita cand voi nu sunteti acasa? Ce practica cand voi nu ii vedeti? Ce haine le cumparati? Nu pot sa pricep de ce copilele ce abia incep sa vorbeasca au rochii fara maneci, rujate, cat mai desuet imbracate. Mamelor, tatilor, bunicilor va intreb: faceti din fetitele voastre dame de companie de la o varsta cand nici macar nu stiu sa spuna cateva cuvinte coerent?
"Esti demodata, invechita, ideile tale nu mai sunt bune ... si bunica era mai moderna. Ideile Bibliei nu mai sunt valoaroase pentru noi in epoca incestului, sexului protejat sau neprotejat cu oricine, oricand, oriunde. Nu-ti place partenerul, il schimbi ... asta e. Nu ne-am potrivit, nu ne-am impacat. Unul a calcat stramb."
Intreb tinerii cu care discut: ce jocuri ati jucat? "Aaah, un soi de fotbal cu fete si baieti si cine faulta (daca era fata si baiat) trebuia sa se pupe cu celalat." Sa faca ce? "Pai sa o tina in brate si sa o pupe".
"Nimeni nu ne-a spus vreodata ca fustele scurte, hainele mulate si decolteurile provoaca baietii de langa noi. Nimeni nu ne-a spus ca eu care ii provoc, pacatuiesc. Ei nu spun nimic, noi nu stim ca e pacat si ... continuam sa ne imbracam asa, sa ne pupam cu toti, sa ne strangem in brate, sa ne culcam unii cu altii, sa avortam si ... sa crestem. Dar, scrie in Biblie ca e pacat? Ca dauneaza relatiile astea asa intre noi? Dar de ce cei mai mari nu ne spun nimic? De ce parintii nu spun nimic? Ei nu stiu ce e ala pacat?"
Intalnirile de tineret, taberele s-au transformat in locuri unde poti intalni alti parteneri pe care sa ii saruti sau sa te sarute, cu atingeri cat mai fierbinti si cu relatii sexuale. Toate astea sub umbrela "tabara, intalnire, conferinta crestina".
Aseara discutam cu nepotii mei despre acestea si unul din ei imi spune: "de asta nici nu voi mai merge la intalnirile de adolescenti pentru ca deja aceste practici incep sa devina evidente." "Insa tu iti dai seama ce se spune despre noi? Stii ca ni se spune ca suntem frustrati? Ca parintii nostri au idei inguste? Ca educatia noastra e demodata? Si pentru ca tu esti mai mare ... esti si mai demodata". ne-a pufnit rasul insa situatia e de plans.
Asta e situatia, am descoperit-o sau in sfarsit am deschis si eu ochii ... Acum ce sa fac? Sa tac? Sa ma prefac ca nu vad si nu aud? Oare nu e datoria noastra, a celor ce am trecut un pic prin viata sa le spunem, clarificam copiiilor de langa noi notiunea de pacat, sa le explicam din punct de vedere psihologic ca exista niste etape ale cresterii, cu cerinte si cu efecte emotionale.
Un singur text din Scriptura imi sta pe creier acuma, nu e un text foarte citat pentru ca dur. Romani 1:18-32 "

Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei lipse de evlavie şi împotriva oricărei nedreptăţi a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nedreptate.

Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat.

De la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile – puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui – au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză,

pentru că, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat.

Pretinzând că sunt înţelepţi, au înnebunit

şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o imagine făcută după asemănarea omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor şi a animalelor mici.

De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, ca să urmeze poftele inimilor lor, dezonorându-şi astfel trupurile între ei.

Ei au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună şi s-au închinat şi au slujit creaţiei în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci, amin!

Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat pradă viciilor ruşinoase, căci femeile lor au schimbat relaţiile intime naturale cu unele care sunt contrare naturii;

tot astfel şi bărbaţii, au părăsit relaţiile intime naturale cu femeile şi s-au aprins de poftă unii pentru alţii, săvârşind lucruri scârboase unii cu alţii şi primind astfel în ei înşişi răsplata pe care o meritau pentru rătăcirea lor.

Pentru că n-au socotit că merită să-L aibă pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a lăsat pradă minţii lor corupte, ca să facă lucruri pe care n-ar trebui să le facă.

Sunt plini de orice fel de nedreptate, de nelegiuire, de lăcomie, de răutate; sunt plini de invidie, ucidere, ceartă, înşelătorie, sunt duşmănoşi, şoptitori,

bârfitori, Îl urăsc pe Dumnezeu, sunt obraznici, aroganţi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,

necugetaţi, nu-şi ţin promisiunile, sunt fără afecţiune, nemiloşi.

Şi, deşi cunosc hotărârea lui Dumnezeu, potrivit căreia cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le fac, ci îi şi încuviinţează pe cei ce le înfăptuiesc.

" 

http://www.flickr.com/photos/zebble/4677714/sizes/o/