marți, 31 mai 2011

David&Saul

Mi-a placut de Saul. Si mi-a placut pentru ca era frumos, chipes, frumusetea intruchipata. Apoi mai era si un bun luptator. A dat dovada de vitejie cand altora le tremura maduva in ei. Numai ca Saul se schimba. Puterea efectiv ii schimba conceptiile, comportamentul. Ii place sa fie rege si tine cu dintii de acest statut. Face doua greseli majore, parca facute la copiator. Uneori imi da impresia ca e amnezic. Insa statutul ce il are il face sa uite ca e om si ca nu e el in controlul a toate, ca Dumnezeu nu e o marioneta manipulabila.
Samuel primeste sarcina de a merge in Betleem, in casa lui Işai, sa il unga pe unul din fii ca si viitor rege. Pana acum il vad pe Samuel fara nici o frica, n-avea o problema sa ii spuna lui Saul ca a lucrat ca un nebun, nu ii tremura maduva in el cand strange toata floarea cea vestita a lui Israel la Mitpa si ii judeca. Acum insa din pricina schimbarii atitudinii lui Saul, Samuel ii spune Domnului ca ii e teama pentru viata lui. Inteleg de aici ca Saul decapita pe oricine nu facea ce ii placea lui.
Domnul ii da solutia spunandu-i sa mearga sa aduca o jerfa acolo, in Bethleem, la urmasii lui Peret si ai lui Obed, fiul lui Boaz si a moabitei Rut. In aceasta parte de pamant viata nu e asa complicata, oamenii Il cauta pe Dumnezeu, relatia cu El nu e religie ci realitate. Batranii aud ca vine Samuel si imediat isi lasa treaba venindu-i in intampinare si intrebandu-l cu ce vesti vine la ei. Samuel ii cheama pe toti in casa lui Işai ca sa aduca o jertfa. Nu au voie sa vina pana nu trec toti prin procesul de sfintire si Samuel insusi ii ajuta pe cei din casa lui Işai sa se sfinteasca.
Nu pot incepe sa manance pana Samuel nu il unge pe viitorul rege. Nici unul din batranii de acolo nu are habar de ce sunt acolo, de ce se aduce jertfa aceea. Baietii lui Işai vin pe rand la masa, fusesera invitati toti opt insa ... vedem ca nu toti erau acolo, unul era cu oile la pascut parca uitat de taica-su si de frati.
Eliab, Abinadab, Şama intra in ordinea nasterii la masa de jertfa, Samuel ii studiaza repede si la fiecare vede frumusete, putere fizica insa Domnul ii spune: Nu. Primii sapte s-au asezat la masa si Domnul nu isi daduse verdictul ceea ce il descumpaneste pe Samuel. Astia sunt toti?
Abia atunci Işai isi aminteste ca mai are unul, pe cel mai mic. Numai ca e cu oile pe camp. Nimeni nu si-a facut timp de el, nimeni nu a trimis dupa el sa ii spuna ca trebuie sa vina sa se sfinteasca, sa treaca prin ritualul sfintirii, sa il anunte ca profetul Samuel e in casa lor si ca e o masa cu batranii la ei. Nimeni nu s-a gandit sa il invite si pe David. L-au lasat sa pazeasca si sa pasca oile. Oare cand s-au dus sa ia oaia sau mielul care avea sa fie jerftit nu i-au spus lui David nimic? Pana la urma el era cel care avea grija de ele.
Samuel anunta pe cei prezenti ca nu se va incepe masa pana nu vine si David. Banuiesc ca nu era dupa casa si ca a durat 10 minute. Insa nimeni nu a mancat nimic ... au asteptat sa vina adolescentul roscat de 17 ani cu ochi frumosi care arata chipes.
Abia intra David si Samuel scoate cornul cu undelemn si ii toarna din acesta pe cap. Nu intelege ce se intampla. Nimeni in afara de Samuel nu stie ce se intampla cu adevarat acolo, nici tatal acestor opt baieti, nici batranii, nici fratii lui David. Roscatul chipes e uns ca imparat si apoi se aseaza la masa. Samuel nu pronunta nici o formula magica, nici nu ni se spune ca a spus ceva. "L-a uns in mijlocul fratilor sai" 1 Samuel 16:13. Aparent, nimic spectaculos nu se intampla numai ca citesc continuarea: "iar Duhul Domnului a venit cu putere peste David incepand din ziua aceea".
"Duhul Domnului S-a indepartat de la Saul si astfel ca acesta a inceput sa fie chinuit de un duh rau trimis de Domnul" (1 Samuel 16: 14) Versetul asta ma bulverseaza. Adica cand nu fac ce spune Domnul, cand imi pun in practica ideile mele crete si nebune, nesupunandu-ma Domnului, El isi ia Duhul de la mine si in locul Duhului Sau vine duhul rau devastandu-mi viata. Acest duh trimis la Saul ii dadea stari de melancolie facandu-l foarte furios. Insa interesant ca melancolia asta nu il facea sa ii para rau de prostiile comise.
Ca puterea melancoliei si furiei sa fie domolite e nevoie de muzica si nu se putea aduce la curtea regelui oricine. David era vestit in cantatul la harpa sau lira. Asa isi conducea el oile cantandu-le psalmi. De cate ori ii canta David lui Saul, duhul rau il lasa si pleca de la el.
Tata, nu vreau ca Duhul Tau sa plece de la mine, nu vreau sa se departeze de mine, nu Te vreau departe de mine. Nuuuuu, nu vreau asta.

2 comentarii:

Oty spunea...

Intro zi iti vom da un premiu pentru cea mai buna povestitoare de povesti adevarate! >:d< thank you, cella!

Cella spunea...

Mersi Oti;))
Mai trebuie sa exersez pana atunci, nu? =))