Ana şi Penina, două femei ca mine şi ca tine. Amandouă au avut visuri, dorinţe, idealuri. Amandouă erau femei credincioase, mergeau la cortul întâlnirii şi ţineau ca fiecare lege ritualică să fie respectată.
Penina avea soţ, copii, era bogată, iubită de sotul ei ... cam tot ce işi doreşte o femeie, nu? Dar pentru ea nu era suficient.
Voia sa fie iubită la fel ca Ana! Se vedea mai valoroasă decât Ana!
În fiecare pelerinaj, avea grija să o facă pe Ana să se simtă mizerabil. Plăcerea numărul unu a ei era să o vadă pe Ana că nu manâncă, că nu se bucură, că stă cu ei şi-şi manâncă amarul.
Nu conta că Ana o ajuta în cursul celorlalte zile.
De sărbatori, Ana nu trebuia să se bucure!
La sărbatori, duminici, nunţi, evenimente, mă întâlnesc cu Penine. Au o mare grijă să îmi spună că se roagă pentru mine ... şi unele chiar par a fi sincere. Mă întreabă dacă nu cumva mi s-a schimbat statutul marital, dacă nu a apărut Fat Frumos ...
Multa vreme m-am amarat. Am devenit sarcastică şi am răspuns caustic.
Dar am decis să mă bucur de sărbători, să răspund frumos la întrebările despre statutul meu marital.
Şi am mai decis să nu fiu o Penina!
Am decis să nu stric sărbătorile nimănui!
Am decis să mă bucur de ceea ce am, de cine sunt, de cum sunt şi să Îl las pe Cel ce are toată puterea în cer şi pe pământ să îmi dea bucurie, pace şi înţelepciune.
Şi le evit pe Penine ... pentru binele lor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu