joi, 30 iunie 2011
Everything is illuminated
George Puraci mi-a recomandat filmul asta. Mi-a zis ca merita vazut si sa il caut. George draga, l-am gasit, l-am vazut si ... pentru ca se merita il recomand mai departe.
Este si o fereastra promotionala de care nu am reusit sa scap ... insa se inchide si gata, filmul poate fi vazut.
ipocrizie si rebeliune
Destul de des aud aruncandu-se vina copiilor peste parinti. X e un ratat pentru ca mama sau tatal sau amandoi au facut aia si aia si aia. Face asa pentru ca si taica-su/maica-sa a facut asa. A ajuns asa pentru ca ... ai lui nu au stiut sa il/o educe, creasca, disciplineze, corecteze. Uneori, parintii chiar nu fac nimic in disciplinarea copiilor lor insa nu pot arunca vina si peste David daca intru un pic mai mult in poveste.
Amnon ajutat de Ionadab isi violeaza sora si moare. E al doilea copil mort in casa lui David. Durere si mai mare pentru acest tata cand afla ca una din fiice ii fusese violata de un alt copil de-al lui. Un altul diintre copii lui decide sa ascunda totul sub pres, sa pastreze tacerea. Prima data m-am gandit: mai ce intelept ii Absalom asta. Vrea sa nu pateze imaginea fetei asteia, sa nu o faca de tot rasul in Israel. Numai ca frate-su isi foloseste sora nenorocita in scopuri proprii. Tamar va ramane in casa lui Absalom ca sa fie consolata. O priveaza de o posibila casatorie, de posibilitatea de a avea copiii tinand-o in casa lui reamintindu-i mereu si mereu de statutul ei de victima a propriului frate.
Insa si mai mult de atat, Absalom prin modul cum actioneaza arata clar ca nu ii pasa de legea lui Moise. Pacatul trebuia dat pe fata indiferent cine il comisese, Amnon trebuia ucis cu pietre. Insa el prefera sa tina ascuns secretul acesta, ca sa poata beneficia, sau mai bine spun profita, de pe urma lui. Il omoara pe Amnon dupa doi ani in care calculeaza aceasta crima, o mocneste, lasa gandul uciderii sa fie macinat de mintea lui. Si, dupa ce il ucide pe frate-su, fuge la Gheser, unde era rege bunicul lui Talmai. Din nou, fuge de asumarea responsabilitatii respectarii legii. Era vinovat de omor si legea spune ca trebuie sa moara cel ce o comite insa el da bir cu fugitii la bunicul sau care il tine la el.
David vede clar consecintele pacatului sau, stie clar ca nu e pedepsit de Dumnezeu pentru pacatul lui ci ca ceea ce se intampla e de fapt alegerea copiilor sai de a se razvrati, de a pacatui. Dar, e tata. Are deja doi copiii morti, al treilea e ca si mort, e fugar si o fata violata ascunsa intr-o casa a fugarului. Oare ce e in inima lui? Ni se spune ca il iubea pe fugar si il jelea in fiecare zi.
Numai ca oportunistii sunt peste tot si citind 2 Samuel 14 mi-am zis ca uite ce prieten bun e Ioab, in sfarsit i-a venit si lui mintea la cap, in sfarsit face si el ceva bun. Numai ca Ioab e un alt oportunist care se foloseste de altii ca sa isi duca planurile lui la capat. Cauta o femeie inteleapta si ticluieste o poveste cu care sa vina la David. Acestei femei ii tremura maduva in oase de frica lui Ioab si ... vrand nevrand vine la David. Numai ca David se prinde din niste expresii de-ale ei ca ceva e putred acolo si o intreaba direct daca nu e mana lui Ioab la lucru. Femeia usurata ca regele s-a prins ii marturiseste ca da, el a trimis-o cu povestea asta la el.
M-am enervat de numa realizand asta. Peste tot numai profitori, numai oportunisti, oameni in stare sa calce pe cadavre ca sa isi realizeze interesul lor, aparent le pasa de tine insa in realitate ... gandesc ce tepe sa iti mai traga sau ce foloase sa mai aibe de pe spatele tau.
Absalom este adus acasa de insusi Ioab. Si vreme de doi ani, nu isi vede tatal insa ii creste nivelul de nemultumire prin aceasta detentie la domiciliu. In loc sa vada ca a pacatuit, el incepe sa se vada fara vina. Crima comisa nu si-o atribuia, de pe urma tragediei lui Tamar el inca beneficia.
Ni se spune ca era foarte frumos si nu aveai ce sa reprosezi frumusetii lui. Ar fi castigat cu succes titlul de Cel Mai Frumos Barbat. Avea un par care daca era lasat sa creasca lung ajungea greu si cantarea cam 2,6 kilograme.
Dupa doi ani, David se intalneste cu ficioru-su si l-a sarutat ... banuiesc ca intalnirea a fost foarte emotionanta pentru David. Numai ca vipera de ficioru-su avea alte planuri. Se intoarce in casa la taica-su si se aseaza in calea celor ce veneau in audienta la rege spunandu-le ca acesta e foarte ocupat si nu are timp sa judece poporul, aratandu-se foarte indurerat de problemele celor ce veneau cu petitii la rege si le facea el dreptate. Iar oamenii au inceput sa il aprecieze pe Absalom, pe acest nesimtit ce surpa scaunul tatalui sau.
Nimeni nu ii spune lui David de ceea ce se intampla. Si povestea asta tine patru ani de zile. In patru ani, nu vede nimeni ca e ceva putred in asta? Nu duce pe nimeni mintea ca Absalom ii joaca pe oameni pe degete? Chiar nici unuia dintre slujitori nu ii pasa, nu realizeaza ca e un complot?
Dupa cei patru ani in care atrage inima barbatilor din Israel, Absalom cu mare tupeu si nesimtire de nedescris apare la David si ii cere voie (era tot in arest la domiciliu) sa mearga la Hebron, locul unde se nascuse el ca sa isi implineasca un juramant. David ii da voie si ii ureaza: "Mergi in pace". Si Absalom numai pace nu avea in minte, inima si planuri. Imediat ce a iesit de la rege a trimis mesageri in Israel ca oamenii sa vina sa il faca rege.
Absalom nu numai ca nu are nici o treaba cu ascultarea fata de taica-su, fata de autoritate insa nu ii pasa absolut deloc de Legea lui Dumnezeu, de Dumnezeu. Nu isi vede, recunoaste vinovatia si rebeliunea ii curge parca prin vene.
David este omul dupa inima Lui Dumnezeu iar Absalom, o frumusete de barbat este baiatul regelui si pot spune despre el ca e un ucigas, mincinos, ipocrit, profitor, uzurpator. Nu e vina lui David ca Absalom a decis sa devina ce a devenit.
Amnon ajutat de Ionadab isi violeaza sora si moare. E al doilea copil mort in casa lui David. Durere si mai mare pentru acest tata cand afla ca una din fiice ii fusese violata de un alt copil de-al lui. Un altul diintre copii lui decide sa ascunda totul sub pres, sa pastreze tacerea. Prima data m-am gandit: mai ce intelept ii Absalom asta. Vrea sa nu pateze imaginea fetei asteia, sa nu o faca de tot rasul in Israel. Numai ca frate-su isi foloseste sora nenorocita in scopuri proprii. Tamar va ramane in casa lui Absalom ca sa fie consolata. O priveaza de o posibila casatorie, de posibilitatea de a avea copiii tinand-o in casa lui reamintindu-i mereu si mereu de statutul ei de victima a propriului frate.
Insa si mai mult de atat, Absalom prin modul cum actioneaza arata clar ca nu ii pasa de legea lui Moise. Pacatul trebuia dat pe fata indiferent cine il comisese, Amnon trebuia ucis cu pietre. Insa el prefera sa tina ascuns secretul acesta, ca sa poata beneficia, sau mai bine spun profita, de pe urma lui. Il omoara pe Amnon dupa doi ani in care calculeaza aceasta crima, o mocneste, lasa gandul uciderii sa fie macinat de mintea lui. Si, dupa ce il ucide pe frate-su, fuge la Gheser, unde era rege bunicul lui Talmai. Din nou, fuge de asumarea responsabilitatii respectarii legii. Era vinovat de omor si legea spune ca trebuie sa moara cel ce o comite insa el da bir cu fugitii la bunicul sau care il tine la el.
David vede clar consecintele pacatului sau, stie clar ca nu e pedepsit de Dumnezeu pentru pacatul lui ci ca ceea ce se intampla e de fapt alegerea copiilor sai de a se razvrati, de a pacatui. Dar, e tata. Are deja doi copiii morti, al treilea e ca si mort, e fugar si o fata violata ascunsa intr-o casa a fugarului. Oare ce e in inima lui? Ni se spune ca il iubea pe fugar si il jelea in fiecare zi.
Numai ca oportunistii sunt peste tot si citind 2 Samuel 14 mi-am zis ca uite ce prieten bun e Ioab, in sfarsit i-a venit si lui mintea la cap, in sfarsit face si el ceva bun. Numai ca Ioab e un alt oportunist care se foloseste de altii ca sa isi duca planurile lui la capat. Cauta o femeie inteleapta si ticluieste o poveste cu care sa vina la David. Acestei femei ii tremura maduva in oase de frica lui Ioab si ... vrand nevrand vine la David. Numai ca David se prinde din niste expresii de-ale ei ca ceva e putred acolo si o intreaba direct daca nu e mana lui Ioab la lucru. Femeia usurata ca regele s-a prins ii marturiseste ca da, el a trimis-o cu povestea asta la el.
M-am enervat de numa realizand asta. Peste tot numai profitori, numai oportunisti, oameni in stare sa calce pe cadavre ca sa isi realizeze interesul lor, aparent le pasa de tine insa in realitate ... gandesc ce tepe sa iti mai traga sau ce foloase sa mai aibe de pe spatele tau.
Absalom este adus acasa de insusi Ioab. Si vreme de doi ani, nu isi vede tatal insa ii creste nivelul de nemultumire prin aceasta detentie la domiciliu. In loc sa vada ca a pacatuit, el incepe sa se vada fara vina. Crima comisa nu si-o atribuia, de pe urma tragediei lui Tamar el inca beneficia.
Ni se spune ca era foarte frumos si nu aveai ce sa reprosezi frumusetii lui. Ar fi castigat cu succes titlul de Cel Mai Frumos Barbat. Avea un par care daca era lasat sa creasca lung ajungea greu si cantarea cam 2,6 kilograme.
Dupa doi ani, David se intalneste cu ficioru-su si l-a sarutat ... banuiesc ca intalnirea a fost foarte emotionanta pentru David. Numai ca vipera de ficioru-su avea alte planuri. Se intoarce in casa la taica-su si se aseaza in calea celor ce veneau in audienta la rege spunandu-le ca acesta e foarte ocupat si nu are timp sa judece poporul, aratandu-se foarte indurerat de problemele celor ce veneau cu petitii la rege si le facea el dreptate. Iar oamenii au inceput sa il aprecieze pe Absalom, pe acest nesimtit ce surpa scaunul tatalui sau.
Nimeni nu ii spune lui David de ceea ce se intampla. Si povestea asta tine patru ani de zile. In patru ani, nu vede nimeni ca e ceva putred in asta? Nu duce pe nimeni mintea ca Absalom ii joaca pe oameni pe degete? Chiar nici unuia dintre slujitori nu ii pasa, nu realizeaza ca e un complot?
Dupa cei patru ani in care atrage inima barbatilor din Israel, Absalom cu mare tupeu si nesimtire de nedescris apare la David si ii cere voie (era tot in arest la domiciliu) sa mearga la Hebron, locul unde se nascuse el ca sa isi implineasca un juramant. David ii da voie si ii ureaza: "Mergi in pace". Si Absalom numai pace nu avea in minte, inima si planuri. Imediat ce a iesit de la rege a trimis mesageri in Israel ca oamenii sa vina sa il faca rege.
Absalom nu numai ca nu are nici o treaba cu ascultarea fata de taica-su, fata de autoritate insa nu ii pasa absolut deloc de Legea lui Dumnezeu, de Dumnezeu. Nu isi vede, recunoaste vinovatia si rebeliunea ii curge parca prin vene.
David este omul dupa inima Lui Dumnezeu iar Absalom, o frumusete de barbat este baiatul regelui si pot spune despre el ca e un ucigas, mincinos, ipocrit, profitor, uzurpator. Nu e vina lui David ca Absalom a decis sa devina ce a devenit.
miercuri, 29 iunie 2011
tragedie in familia regala
Ca sa inteleg mai bine cine si care sunt personajele din Biblie, trebuie sa imi fac scheme care sa imi lege personajele unele de altele. In 1 Cronici 2 gasesc numele la toata familia lui Isai.
In 1 Samuel 18, 25:39-44, 2 Samuel 2:2, 3:2-5, 2 Cronici 3:1-9 gasesc numele a sapte dintre sotiile lui David si numele copiilor lor.
Povestea despre David merge mai departe si in acest capitol vad tragedie dupa tragedia in familia regala. Primul nascut al lui David e indragostit de Tamar. Tamar nu e una din tinerele din Israel, este sora lui dupa tata. Legea spune clar in Levitic 20 cu 17: "Dacă un om o va lua pe sora sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale, şi-i va vedea goliciunea, iar ea îi va vedea goliciunea lui, fapta aceasta este o urâciune; să fie nimiciţi amândoi sub privirea poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii lui şi, prin urmare, trebuie să-şi poarte pedeapsa." Numai ca Amnon nu e interesat de ceea ce spune legea. El vrea una si buna: sa se culce cu sora lui Tamar, altceva nu il intereseaza, pasioneaza. Nu mai are alt subiect la care sa se gandeasca. Pasiunea asta il imbolnaveste, secatuieste. Il inebuneste si mai tare faptul ca Tamar era decisa sa ramana virgina pana la casatorie. Verisorul lui, Ionadab il observa, realizeaza ca ceva nu e in regula, afla despre ce e vorba si ii ofera casa lui pentru a putea discuta cu Tamar aceasta chestiune. Nu ii da indicii clare, nu il sfatuieste sa o violeze insa nici nu face nimic ca sa descurajeze.
Amnon se preface ca e bolnav de numa in casa lui Ionadab, David vine sa il viziteze si il roaga sa o lase pe Tamar sa vina sa ii faca ceva de mancare. Oare ce a fost in capul lui David? Oare chiar nu i-a trecut prin cap ca scena se repeta? Se pare ca nu. Da ordin sa fie trimisa Tamar la Amnon. Aceasta ajunge si ... nu cred ca acasa la David se indeletnicea cu gatitul insa Amnon cere ca ea sa ii gateasca ceva si el sa o vada facand asta. Mancarea e gata insa el refuza sa manance. Oare ce era in mintea lui Tamar? Dar al servitorilor care il vad pe acest tanar in calduri? Ionabad plecase in concediu? Servitorii se prostisera cu totii?
Dintr-odata Amnon prinde puteri si urla sa iasa toti servitorii afara iar el ramane singur cu Tamar. Nici unul nu spune nimic si executa ordinul. Nu i-a trecut nimanui prin cap nimic? Chiar asa naivi erau? Amnon nu o cere in casatorie ci abrupt si brutal ii cere sa se culce cu el. Ea refuza, ii aminteste de ceea ce spune legea insa .... mai putea el de lege, el stia ce vrea. O voia pe ea, atunci si acolo. Tamar insista sa vorbeasca cu David, sa ceara sa ii fie data de sotie numai sa nu isi duca planul de acum la capat. Amnon nu vrea sa o ia de sotie, el vrea acum sa aibe relatii sexuale cu ea. Nu o vrea de sotie. Tamar incearca sa ii spuna ca din fiul regelui va ajunge un nenorocit, un blestemat in Israel. Nici nu ii pasa, el stia ce vrea si o voia atunci. Degeaba incearca fata sa se impotriveasca ... si o violeaza.
Isi satisface pofta si imediat ce termina, pasiunea i se schimba in ura. Nu vrea sa o mai vada in fata ochilor si o da afara. Ea refuza sa iasa insa cheama slujitorii sa o alunge ... Tamar venise imbracata cu o haina frumoasa, decorata special pentru fetele regelui si in timp ce iese alungata din casa isi rupe haina, isi presara cenusa in cap si pleaca tipand. Se intalneste cu fratele ei Absalom care afla despre tragedie. O sfatuieste sa taca, sa tina secretul in familie, sa ascunda pacatul si o tine la el in casa. Insa din acea zi nu mai vorbeste deloc cu Amnon.
David, regele, tatal acestor trei personaje afla despre tragedie si raman socata de reactia lui: "Când regele David a auzit ce s-a întâmplat s-a mâniat foarte tare. " Si atat. Amnon trebuia ucis cu pietre conform legii. Numai ca taica-su se manie, e gata sa explodeze ca un Pepsi agitat si atat. Nu il ia la intrebari pe nesimtitul de Amnon, nu ii spune nimic, nu il confrunta. Nu il ia la zor pe Absalom ca nu mai vorbeste cu frate-su, Amnon.
Timp de doi ani de zile, Absalom cloceste un plan. Ionadab - siretul si oportunistul verisor- se prinde repede de ce se planuieste insa nu spune nimic ... nimanui. Si, Absalom da o petrecere. Cred ca e undeva in timpul verii, la finalul secerisului si tunsul oilor. Isi cheama toti fratii si pe David. Insa Dvaid nu vrea sa vina, se scuza ca ar fi prea multi de cazat, prea multa mancare de facut ... insa la insistentele lui Absalom ii trimite pe totii baietii lui si ii da si binecuvantarea pentru aceasta petrecere.
Absalom isi instruise slujitorii sa astepte ca Amnon sa se imbete putin si sa il omoare. Acelasi scenariu ca si la taica-su. Urie era in razboi si a fost pus in prima linie, Amnon e la petrecere si slujitorii sa il omoare. Ordinul e dat de fiul regelui si trebuie executat.
La David ajunge vestea ca toti fii regelui au fost omorati de Absalom. Insa ca prin farmec apare Ionadab si il linisteste pe David spunandu-i ca numai Amnon a fost ucis. De unde stia el? Nu fusese la petrecere. Intre Ierusalim si Baal-Hator sunt cam 20 de mile distanta si ca sa vii calare pe magar de acolo iti ia ceva vreme. Insa sa nu uit ca Ionadab stia cine l-a sfatuit atat de bine pe Amnon, il vazese pe Absalom cum a reactionat ... era clar cand s-a luat decizia ca Amnon sa fie ucis; cu doi ani in urma ...
Acelasi scenariu, scena si personajale sunt diferite si le gasesc in capitolul anterior. Oare David pentru ca se simte cu musca pe caciula nu are curajul sa il ia la rost pe Amnon? Nici un barbat cu capul pe umeri nu se gaseste in palat ca sa vorbeasca cu Amnon? Nimeni nu ii explica acestui tanar infierbantat nimic? David nu se prinde chiar deloc de ce masinarii are in cap ficior-su?
Vad aici ca nu tot ce se scrie, spune, povesteste ca e dragoste e chiar dragoste. Dragostea de aici e de fapt pasiune si pofta nebuna a unui tanar cu hormonii in fierbere care nu si-a gasit un om cu capul pe umeri care sa il invete sa isi stapaneasca pofetele. Nenorocirea mare e ca nici in zilele noastre situatia nu e mai roza. Nu mai sunt oameni cu capul pe umeri care sa puna piciorul in prag si sa spuna ferm: e pacat! Oare de ce?
Dumnezeu e acelasi, ceea ce a spus atunci nu si-a schimbat sensul si semnificatia. Christos a venit pe pamant si a murit ca sa rupa puterea mortii, sa imi dea putere sa rezist in fata ispitelor de orice natura ar fi ele. Imi da putere numai daca ii cer putere sa ma impotrivesc, sa stau ferma in deciziile luate. Daca nu o cer atunci am parte de tragedii ca cea din familia regala.
Frati | David | Surori | ||||||
Eliab | Abinadab | Shimei | Netanel | Radai | Ozem | Teruia | Abigail | |
Ionadab | Abisai Ioab Asaiel | Amasa |
1 Samuel 18 | Ziklag/Hebron | Hebron | ||||
Michal | Ahinoam | Abigail | Maacah | Haghita | Abital | Eglah |
x | Amnon | Chileab | Absalom Tamar | Adonia | Shefatiah | Itream |
Povestea despre David merge mai departe si in acest capitol vad tragedie dupa tragedia in familia regala. Primul nascut al lui David e indragostit de Tamar. Tamar nu e una din tinerele din Israel, este sora lui dupa tata. Legea spune clar in Levitic 20 cu 17: "Dacă un om o va lua pe sora sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale, şi-i va vedea goliciunea, iar ea îi va vedea goliciunea lui, fapta aceasta este o urâciune; să fie nimiciţi amândoi sub privirea poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii lui şi, prin urmare, trebuie să-şi poarte pedeapsa." Numai ca Amnon nu e interesat de ceea ce spune legea. El vrea una si buna: sa se culce cu sora lui Tamar, altceva nu il intereseaza, pasioneaza. Nu mai are alt subiect la care sa se gandeasca. Pasiunea asta il imbolnaveste, secatuieste. Il inebuneste si mai tare faptul ca Tamar era decisa sa ramana virgina pana la casatorie. Verisorul lui, Ionadab il observa, realizeaza ca ceva nu e in regula, afla despre ce e vorba si ii ofera casa lui pentru a putea discuta cu Tamar aceasta chestiune. Nu ii da indicii clare, nu il sfatuieste sa o violeze insa nici nu face nimic ca sa descurajeze.
Amnon se preface ca e bolnav de numa in casa lui Ionadab, David vine sa il viziteze si il roaga sa o lase pe Tamar sa vina sa ii faca ceva de mancare. Oare ce a fost in capul lui David? Oare chiar nu i-a trecut prin cap ca scena se repeta? Se pare ca nu. Da ordin sa fie trimisa Tamar la Amnon. Aceasta ajunge si ... nu cred ca acasa la David se indeletnicea cu gatitul insa Amnon cere ca ea sa ii gateasca ceva si el sa o vada facand asta. Mancarea e gata insa el refuza sa manance. Oare ce era in mintea lui Tamar? Dar al servitorilor care il vad pe acest tanar in calduri? Ionabad plecase in concediu? Servitorii se prostisera cu totii?
Dintr-odata Amnon prinde puteri si urla sa iasa toti servitorii afara iar el ramane singur cu Tamar. Nici unul nu spune nimic si executa ordinul. Nu i-a trecut nimanui prin cap nimic? Chiar asa naivi erau? Amnon nu o cere in casatorie ci abrupt si brutal ii cere sa se culce cu el. Ea refuza, ii aminteste de ceea ce spune legea insa .... mai putea el de lege, el stia ce vrea. O voia pe ea, atunci si acolo. Tamar insista sa vorbeasca cu David, sa ceara sa ii fie data de sotie numai sa nu isi duca planul de acum la capat. Amnon nu vrea sa o ia de sotie, el vrea acum sa aibe relatii sexuale cu ea. Nu o vrea de sotie. Tamar incearca sa ii spuna ca din fiul regelui va ajunge un nenorocit, un blestemat in Israel. Nici nu ii pasa, el stia ce vrea si o voia atunci. Degeaba incearca fata sa se impotriveasca ... si o violeaza.
Isi satisface pofta si imediat ce termina, pasiunea i se schimba in ura. Nu vrea sa o mai vada in fata ochilor si o da afara. Ea refuza sa iasa insa cheama slujitorii sa o alunge ... Tamar venise imbracata cu o haina frumoasa, decorata special pentru fetele regelui si in timp ce iese alungata din casa isi rupe haina, isi presara cenusa in cap si pleaca tipand. Se intalneste cu fratele ei Absalom care afla despre tragedie. O sfatuieste sa taca, sa tina secretul in familie, sa ascunda pacatul si o tine la el in casa. Insa din acea zi nu mai vorbeste deloc cu Amnon.
David, regele, tatal acestor trei personaje afla despre tragedie si raman socata de reactia lui: "Când regele David a auzit ce s-a întâmplat s-a mâniat foarte tare. " Si atat. Amnon trebuia ucis cu pietre conform legii. Numai ca taica-su se manie, e gata sa explodeze ca un Pepsi agitat si atat. Nu il ia la intrebari pe nesimtitul de Amnon, nu ii spune nimic, nu il confrunta. Nu il ia la zor pe Absalom ca nu mai vorbeste cu frate-su, Amnon.
Timp de doi ani de zile, Absalom cloceste un plan. Ionadab - siretul si oportunistul verisor- se prinde repede de ce se planuieste insa nu spune nimic ... nimanui. Si, Absalom da o petrecere. Cred ca e undeva in timpul verii, la finalul secerisului si tunsul oilor. Isi cheama toti fratii si pe David. Insa Dvaid nu vrea sa vina, se scuza ca ar fi prea multi de cazat, prea multa mancare de facut ... insa la insistentele lui Absalom ii trimite pe totii baietii lui si ii da si binecuvantarea pentru aceasta petrecere.
Absalom isi instruise slujitorii sa astepte ca Amnon sa se imbete putin si sa il omoare. Acelasi scenariu ca si la taica-su. Urie era in razboi si a fost pus in prima linie, Amnon e la petrecere si slujitorii sa il omoare. Ordinul e dat de fiul regelui si trebuie executat.
La David ajunge vestea ca toti fii regelui au fost omorati de Absalom. Insa ca prin farmec apare Ionadab si il linisteste pe David spunandu-i ca numai Amnon a fost ucis. De unde stia el? Nu fusese la petrecere. Intre Ierusalim si Baal-Hator sunt cam 20 de mile distanta si ca sa vii calare pe magar de acolo iti ia ceva vreme. Insa sa nu uit ca Ionadab stia cine l-a sfatuit atat de bine pe Amnon, il vazese pe Absalom cum a reactionat ... era clar cand s-a luat decizia ca Amnon sa fie ucis; cu doi ani in urma ...
Acelasi scenariu, scena si personajale sunt diferite si le gasesc in capitolul anterior. Oare David pentru ca se simte cu musca pe caciula nu are curajul sa il ia la rost pe Amnon? Nici un barbat cu capul pe umeri nu se gaseste in palat ca sa vorbeasca cu Amnon? Nimeni nu ii explica acestui tanar infierbantat nimic? David nu se prinde chiar deloc de ce masinarii are in cap ficior-su?
Vad aici ca nu tot ce se scrie, spune, povesteste ca e dragoste e chiar dragoste. Dragostea de aici e de fapt pasiune si pofta nebuna a unui tanar cu hormonii in fierbere care nu si-a gasit un om cu capul pe umeri care sa il invete sa isi stapaneasca pofetele. Nenorocirea mare e ca nici in zilele noastre situatia nu e mai roza. Nu mai sunt oameni cu capul pe umeri care sa puna piciorul in prag si sa spuna ferm: e pacat! Oare de ce?
Dumnezeu e acelasi, ceea ce a spus atunci nu si-a schimbat sensul si semnificatia. Christos a venit pe pamant si a murit ca sa rupa puterea mortii, sa imi dea putere sa rezist in fata ispitelor de orice natura ar fi ele. Imi da putere numai daca ii cer putere sa ma impotrivesc, sa stau ferma in deciziile luate. Daca nu o cer atunci am parte de tragedii ca cea din familia regala.
marți, 28 iunie 2011
"Azi cerul plange!"
Am ales sa fiu parte astazi la un eveniment istoric sau mai bine zis, la comemorarea unor evenimente nu prea fericite din istoria noastra. Comemorarea a 70 de ani de la Pogrom. De vineri dupa amiaza, adica din ziua cand au inceput manifestarile in Piatra Neamt si Iasi, s-a starnit furtuna, e frig, bate vantul si ploua.
Dimineata cand am vazut ca ploua mocaneste, e frig si bate un vant ce parca iti intra in oase m-am gandit ca azi si cerul plange. La Sinagoga mare s-a oprit ploaia la incheierea festivitatii de dezvelire a unei placi comemorative. Au participat oficialitatile Iasului alaturi de evreii din Iasi, Romania, Israel sau din lumea asta mare si, langa ei, crestinii au vrut sa fie parte la acest eveniment. Urmatoarea oprire a fost la Chestura, in spatele Starii Civile. Cinci dintre supravietuitorii trenurilor mortii au fost astazi prezenti, au povestit despre ce s-a intamplat atunci, despre ce au simtit pe propria piele. Cel mai mult m-a impresionat, trebuie sa recunosc ca e preferatul meu, domnul Leizer Finchelstein.
Eram la gara mare, langa scarile din fata garii la intrare si domnul Finchelstein era pe scari povestindu-ne cum au ajuns ei la gara, cu nevoile facute pe ei, flamanzi, insetati, nedormiti, constienti ca oricand putea fi ultima secunda a vietii lor. In 1941, nu erau masini ca si taxi-uri ci trasuri trase de cai. "Statia" de taxi era chiar acolo unde ne aflam noi. Atunci, acolo era un fel de sant unde se arunca balega cailor care era amestecata cu urina si pentru ca plouase cu vreo doua zile in urma era o amestecatura de ... detoate. Au fost fortati sa se aseze cu fata in jos in acest amestec si apoi numarati. Cand iti auzeai numarul primeai si o impunsatura in spate a patului de baioneta ... "ca sa iti amintesti ca ai fost numarat".
De la gara s-a plecat spre cimitir. Cerul parea mai deschis, mai fara nori. S-au terminat discursurile si s-a anuntat ca urmeaza momentul depunerii coroanelor pe acordurile date de garda de onoare. Insa a inceput sa ploua ...ploaia mocaneasca a disparut lasand loc unei ploi rapide de vara care a durat ....
In cimitir sunt doua morminte comune lungi si construite in memoria celor decedati atunci la Pogrom. Sunt construite cumva in trepte (trei parca). Eram langa unul din ele pe scarile construite de-a lungul lor incercand sa traiesc la maxim momentul acesta comemorativ. M-am uitat la la cer, era inchis, ploua ... ploua tare. Fanfara isi continua treaba, soldatii purtau coroanele, oficialitatile mergeau sa prezinte omagiul celor decedati ... Mi-am coborat privirea pe morminte, apa le spala din belsug ... Pe scarile de langa ele unde eram si eu a inceput sa curga apa cautandu-si un loc nepietros.
Comunitatea crestina din Iasi a avut zile de post si rugaciune pentru aceasta zi. Au decis sa isi asume responsabilitatea trecutului, sa isi ceara iertare pentru evenimentele la care au fost parte bunicii, parintii, rudele noastre; parte activa sau inactiva ... oricum ar fi, au fost parte.
M-am uitat din nou la cer, ploua tare si cerul parea ca se inchide cu nori gri inchis. Jos, pe trepte, apa curgea repede. Intr-o alta zi de 28 iunie, acum 70 de ani pe strazile Iasului curgea sange .... si nu putin. Astazi, o alta zi de 28 iunie curgea apa din blesug. Am ridicat ochii spre cer si m-am intrebat: "Doamne, oare toata apa asta de astazi va sterge sangele curs atunci? Rugaciunile noastre au fost ascultate, asta e sigur ca o vedem acum sau nu.
Ca vreau sa recunosc sau nu, duc istoria familiilor din care provin mai departe, mostenesc obiceiuri bune si rele, boli, ticuri, trasaturi. Nu sunt rupta de ei, de inaintasii mei, de greselile lor. Nu suna bine, comod insa traim urmarile alegerilor parintilor, bunicilor sau inaintasilor nostri. O sa mi se spuna ca nu e crestineasca ideea mea insa in Exod 20 acolo unde sunt scrise cele 10 porunci scrie asa: "
Dimineata cand am vazut ca ploua mocaneste, e frig si bate un vant ce parca iti intra in oase m-am gandit ca azi si cerul plange. La Sinagoga mare s-a oprit ploaia la incheierea festivitatii de dezvelire a unei placi comemorative. Au participat oficialitatile Iasului alaturi de evreii din Iasi, Romania, Israel sau din lumea asta mare si, langa ei, crestinii au vrut sa fie parte la acest eveniment. Urmatoarea oprire a fost la Chestura, in spatele Starii Civile. Cinci dintre supravietuitorii trenurilor mortii au fost astazi prezenti, au povestit despre ce s-a intamplat atunci, despre ce au simtit pe propria piele. Cel mai mult m-a impresionat, trebuie sa recunosc ca e preferatul meu, domnul Leizer Finchelstein.
Eram la gara mare, langa scarile din fata garii la intrare si domnul Finchelstein era pe scari povestindu-ne cum au ajuns ei la gara, cu nevoile facute pe ei, flamanzi, insetati, nedormiti, constienti ca oricand putea fi ultima secunda a vietii lor. In 1941, nu erau masini ca si taxi-uri ci trasuri trase de cai. "Statia" de taxi era chiar acolo unde ne aflam noi. Atunci, acolo era un fel de sant unde se arunca balega cailor care era amestecata cu urina si pentru ca plouase cu vreo doua zile in urma era o amestecatura de ... detoate. Au fost fortati sa se aseze cu fata in jos in acest amestec si apoi numarati. Cand iti auzeai numarul primeai si o impunsatura in spate a patului de baioneta ... "ca sa iti amintesti ca ai fost numarat".
De la gara s-a plecat spre cimitir. Cerul parea mai deschis, mai fara nori. S-au terminat discursurile si s-a anuntat ca urmeaza momentul depunerii coroanelor pe acordurile date de garda de onoare. Insa a inceput sa ploua ...ploaia mocaneasca a disparut lasand loc unei ploi rapide de vara care a durat ....
In cimitir sunt doua morminte comune lungi si construite in memoria celor decedati atunci la Pogrom. Sunt construite cumva in trepte (trei parca). Eram langa unul din ele pe scarile construite de-a lungul lor incercand sa traiesc la maxim momentul acesta comemorativ. M-am uitat la la cer, era inchis, ploua ... ploua tare. Fanfara isi continua treaba, soldatii purtau coroanele, oficialitatile mergeau sa prezinte omagiul celor decedati ... Mi-am coborat privirea pe morminte, apa le spala din belsug ... Pe scarile de langa ele unde eram si eu a inceput sa curga apa cautandu-si un loc nepietros.
Comunitatea crestina din Iasi a avut zile de post si rugaciune pentru aceasta zi. Au decis sa isi asume responsabilitatea trecutului, sa isi ceara iertare pentru evenimentele la care au fost parte bunicii, parintii, rudele noastre; parte activa sau inactiva ... oricum ar fi, au fost parte.
M-am uitat din nou la cer, ploua tare si cerul parea ca se inchide cu nori gri inchis. Jos, pe trepte, apa curgea repede. Intr-o alta zi de 28 iunie, acum 70 de ani pe strazile Iasului curgea sange .... si nu putin. Astazi, o alta zi de 28 iunie curgea apa din blesug. Am ridicat ochii spre cer si m-am intrebat: "Doamne, oare toata apa asta de astazi va sterge sangele curs atunci? Rugaciunile noastre au fost ascultate, asta e sigur ca o vedem acum sau nu.
Ca vreau sa recunosc sau nu, duc istoria familiilor din care provin mai departe, mostenesc obiceiuri bune si rele, boli, ticuri, trasaturi. Nu sunt rupta de ei, de inaintasii mei, de greselile lor. Nu suna bine, comod insa traim urmarile alegerilor parintilor, bunicilor sau inaintasilor nostri. O sa mi se spuna ca nu e crestineasca ideea mea insa in Exod 20 acolo unde sunt scrise cele 10 porunci scrie asa: "
Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ.
Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc
şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.
" Am decis ca pentru mine, istoria mea si a familiei mele sa cer ca Dumnezeu sa aduca iertare, indurare, vindecare. Am decis sa Il iubesc pe Dumnezeu si sa implinesc poruncile Lui si sa fac parte din cei care vor fi binecuvantati si vor trasmite viitoarei generatii binecuvantare.
dragoste si har
Studiind viata lui David descopar ca sunt parti din ea in care efectiv ma lasa ... masca. Ma tot intreb ce am citit atatia ani? Stiam povestea, insa dincolo de ea ... nimic. O consideram istorie de unde sa invat si nimic mai mult. Ca si tot Vechiul Testament de altfel. Credeam ca nu a fost dat pentru noi, a fost pentru poporul evreu, in vechime. Noul Testament e al bisericii, al crestinilor. Insa descopar ca mare minte ingusta eram. Cum sa inteleg Noul Testament fara sa stiu Vechiul Testament. Cum sa pricep Psalmii daca viata lui David e o poveste de adormit sau nu copiii? Fara sa stiu si sa inteleg Vechiul Testament, Noul Testamente o carte cam SF din care nu inteleg prea multe, imi iau niste principii dupa care ma ghidez, ma dau mareata si mare crestina.
Natan vine la David si il confrunta. Ca sa faca asta ii spune o poveste si David isi da singur verdictul nestiind ca e vorba despre el: "Viu este Domnul, ca omul care a facut acest lucru este crednic de moarte!". Da, poftise pe nevasta lui Urie, si nu numai atat. Cere sa ii fie adusa si se culca cu ea. Placere care are sa il coste mult de tot, mai mult decat si-a putut inchipui David. Numai ca nevasta lui Urie ramane insarcinata si David se vede nevoit sa isi ascunda pacatul, care oricum era stiut de multa lume, si ordona ca Urie sa fie ucis "accidental".
Sentinta e data ... David ar trebui sa moara pentru curvie, omor. Numai ca Natan, trimis de Domnul ii spune: "Domnul ti-a iertat pacatul, i-a raspuns Natana, si nu vei muri". Dar asta e har! Asta face Christos. El ia pacatele mele, El deja le-a luat, purtat si murit pentru ele. El a murit ca eu sa am viata, har, viata vesnica. Dumnezeu nu si-a aratat harul din ziua doi a invierii asa cum credeam. Indurarea Lui e fara margini, El decide cui sa o arate, cum, cand ...
Si Natan isi continua cuvantarea: "Totusi, pentru ca prin fapta aceasta ai facut pe dusmanii Domnului sa-L dispretuiasca, copilul care ti s-a nascut va muri" 2 Samuel 12:14. Apoi Natan pleaca acasa.
Ceea ce David credea ca nu se stie, ca lumea e cam proasta ca sa isi dea seama de masinatiile lui e de fapt public.Pana si dusmnanii stiu de prostiile lui David si Il dispretuiesc pe Dumnezeul lui Israel din aceasta cauza. Calcarea legii Lui Dumnezeu nu poate ramane nepedepsita. In mod normal aduce moartea celui in cauza insa Dumnezeu a decis sa nu ii ia viata lui David. Nu inseamna ca moare copilul in locul lui David. Insa David va fi martor la moartea unuia dintre pruncii sai. Pana nu ma doare de simt ca am secatuit de tot, nu realizez ce bolovanca am fost si ca am pacatuit in stil mare.
Natan a plecat acasa si copilul s-a imbolnavit. Exista un sindrom al copiilor noi nascuti care mor din senin. Inca nu se stie cauza insa copiii afectati se sting rapid. Copilul acesta a fost bolnav sapte zile. In aceasta perioada, David a postit, a plans, s-a rugat, a jelit. Stiu ca a jelit moartea lui Saul si Ionatan, a lui Abner si impreuna cu el, tot poporul a jelit, plans. Acum e in casa lui, jeleste postind, plangand si rugandu-se. Starea asta i-a ingrijorat pe servitori care se temeau pentru insasi viata regelui lor. Insa el a ramas neclintit in hotararea lui de a posti si de a se ruga pentru copilul acesta. Realizeaza cu varf si indesat pacatul lui, stie ca Dumnezeu poate sa redea sanatatea acestui copil daca vrea. Si de aceea cere indurare. Dar, dupa sapte zile, copilul mare. Nimeni nu are curajul sa ii spuna aceasta veste insa el ii vede susotind pe servitori si David se prinde ca a murit copilul. Se ridica, se spala si cere mancare. Gesturi care ii lasa blocati pe servitori. Sunt atat de mirati incat au tupeul sa ii ceara explicatii regelui pentru actiunile sale. Si David nu vede in aceasta impertinenta ci le raspunde: "Cand traia copilul posteam si plangeam pentru ca imi ziceam: „Cine ştie, poate Domnul îmi va arăta îndurare şi copilul va trăi.“ Dar acum ca a murit, de ce sa mai postesc? As putea oare eu sa-l aduc inapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai intoarce la mine" 2 Samuel 12:22-23
Cu buna stiinta David a calcat legea Lui Dumnezeu facand poporul si dusmanii sa-L dispretuiasca, cumva crezand ca Dumnezeu nu vede. David nu mai era ciobanasul de la stana, era cel ce isi traia viata public, cel care invata pe altii, cel la care toti se uitau ca la un model. Modelul o daduse in bara, esuase si Pavel in Romani 2:21-24 spune: " tu deci care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici să nu furi, furi? Tu, care interzici adulterul, comiţi adulter? Ţie, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele? Tu, care te auzi cu Legea, Îl dezonorezi pe Dumnezeu prin neascultarea de Lege? Căci, aşa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neamuri din cauza voastră. "
Dumnezeu nu se lasa blasfemeiat. El e Cel Sfant dupa care eu trebuie sa imi ghidez viata si in nici un caz invers. El e standardul dupa care eu trebuie sa ma indrept si nu invers. Nu eu sunt buricul pamantului si totul merge dupa cum imi tuna mie, ci El e Cel care ghideaza, dirijeaza totul si eu sunt cea care trebuie sa fac cum spune El. Cand imi uit locul, cand nu imi mai vad lungul nasului cad in stil mare blasfemeiind Numele Domnului. Si fapt asta nu ramane nepedepsita.
Copilul nascut de nevasta lui Urie moare in 2 Samuel 12:15 dar un pic mai incolo, in versetul 24 ni se spune despre Batsheba, ca fiind sotia lui David. Domnul, Natan, servitorii vad in Batsheba acum o sotie legitima, legala. Si li se mai naste un copil pe care cei doi soti, David si Batseba pe care il numesc Solomon. Insa Domnul Il trimite pe Natan la fericitul cuplu sa le spuna un mesaj, un alt mesaj de data asta. Sa numeasca copilul Iedidia care inseamna de dragul Domnului. Natan a fost trimis la David pentru ca Domnul Il iubea pe David.
Greseste fenomenal insa confruntat se pocaieste de pacatul lui, i se mai acorda o sansa si nu moare. Pocainta lui e sincera, e reala. Si Dumnezeu vede asta si de aceea Il trimite pe Natan la David sa ii spuna ca il iubeste si sa ii dea un nume pentru copilul Solomon. Il invidiez pe David pentru modul cum reactioneaza cand e confruntat. Nu isi cauta scuze, peste scuze, scuze la scuze. Efectiv spune: am pacatuit!
Imi place pasiunea cu care isi traieste viata. Cand e de plans, plange. Cand e de dansat danseaza. Cand e de luptat lupta. Cand e de cantat canta. Cand e de pocait, se pocaieste. Arde total in ceea ce face, nu face lucrurile intr-o doara. Se lasa iubit de Domnul cu aceeasi pasiune si cauta sa iubeasca, sa raspunda la dragostea Domnului ... si asta din toata inima.
Vreau sa traiesc cu aceeasi pasiune ca si David, sa am o inima ca a lui ... sa se spuna si despre mine, o femeie dupa inima Domnului.
Natan vine la David si il confrunta. Ca sa faca asta ii spune o poveste si David isi da singur verdictul nestiind ca e vorba despre el: "Viu este Domnul, ca omul care a facut acest lucru este crednic de moarte!". Da, poftise pe nevasta lui Urie, si nu numai atat. Cere sa ii fie adusa si se culca cu ea. Placere care are sa il coste mult de tot, mai mult decat si-a putut inchipui David. Numai ca nevasta lui Urie ramane insarcinata si David se vede nevoit sa isi ascunda pacatul, care oricum era stiut de multa lume, si ordona ca Urie sa fie ucis "accidental".
Sentinta e data ... David ar trebui sa moara pentru curvie, omor. Numai ca Natan, trimis de Domnul ii spune: "Domnul ti-a iertat pacatul, i-a raspuns Natana, si nu vei muri". Dar asta e har! Asta face Christos. El ia pacatele mele, El deja le-a luat, purtat si murit pentru ele. El a murit ca eu sa am viata, har, viata vesnica. Dumnezeu nu si-a aratat harul din ziua doi a invierii asa cum credeam. Indurarea Lui e fara margini, El decide cui sa o arate, cum, cand ...
Si Natan isi continua cuvantarea: "Totusi, pentru ca prin fapta aceasta ai facut pe dusmanii Domnului sa-L dispretuiasca, copilul care ti s-a nascut va muri" 2 Samuel 12:14. Apoi Natan pleaca acasa.
Ceea ce David credea ca nu se stie, ca lumea e cam proasta ca sa isi dea seama de masinatiile lui e de fapt public.Pana si dusmnanii stiu de prostiile lui David si Il dispretuiesc pe Dumnezeul lui Israel din aceasta cauza. Calcarea legii Lui Dumnezeu nu poate ramane nepedepsita. In mod normal aduce moartea celui in cauza insa Dumnezeu a decis sa nu ii ia viata lui David. Nu inseamna ca moare copilul in locul lui David. Insa David va fi martor la moartea unuia dintre pruncii sai. Pana nu ma doare de simt ca am secatuit de tot, nu realizez ce bolovanca am fost si ca am pacatuit in stil mare.
Natan a plecat acasa si copilul s-a imbolnavit. Exista un sindrom al copiilor noi nascuti care mor din senin. Inca nu se stie cauza insa copiii afectati se sting rapid. Copilul acesta a fost bolnav sapte zile. In aceasta perioada, David a postit, a plans, s-a rugat, a jelit. Stiu ca a jelit moartea lui Saul si Ionatan, a lui Abner si impreuna cu el, tot poporul a jelit, plans. Acum e in casa lui, jeleste postind, plangand si rugandu-se. Starea asta i-a ingrijorat pe servitori care se temeau pentru insasi viata regelui lor. Insa el a ramas neclintit in hotararea lui de a posti si de a se ruga pentru copilul acesta. Realizeaza cu varf si indesat pacatul lui, stie ca Dumnezeu poate sa redea sanatatea acestui copil daca vrea. Si de aceea cere indurare. Dar, dupa sapte zile, copilul mare. Nimeni nu are curajul sa ii spuna aceasta veste insa el ii vede susotind pe servitori si David se prinde ca a murit copilul. Se ridica, se spala si cere mancare. Gesturi care ii lasa blocati pe servitori. Sunt atat de mirati incat au tupeul sa ii ceara explicatii regelui pentru actiunile sale. Si David nu vede in aceasta impertinenta ci le raspunde: "Cand traia copilul posteam si plangeam pentru ca imi ziceam: „Cine ştie, poate Domnul îmi va arăta îndurare şi copilul va trăi.“ Dar acum ca a murit, de ce sa mai postesc? As putea oare eu sa-l aduc inapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai intoarce la mine" 2 Samuel 12:22-23
Cu buna stiinta David a calcat legea Lui Dumnezeu facand poporul si dusmanii sa-L dispretuiasca, cumva crezand ca Dumnezeu nu vede. David nu mai era ciobanasul de la stana, era cel ce isi traia viata public, cel care invata pe altii, cel la care toti se uitau ca la un model. Modelul o daduse in bara, esuase si Pavel in Romani 2:21-24 spune: " tu deci care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici să nu furi, furi? Tu, care interzici adulterul, comiţi adulter? Ţie, căruia ţi-e scârbă de idoli, le jefuieşti templele? Tu, care te auzi cu Legea, Îl dezonorezi pe Dumnezeu prin neascultarea de Lege? Căci, aşa cum este scris: „Numele lui Dumnezeu este blasfemiat printre neamuri din cauza voastră. "
Dumnezeu nu se lasa blasfemeiat. El e Cel Sfant dupa care eu trebuie sa imi ghidez viata si in nici un caz invers. El e standardul dupa care eu trebuie sa ma indrept si nu invers. Nu eu sunt buricul pamantului si totul merge dupa cum imi tuna mie, ci El e Cel care ghideaza, dirijeaza totul si eu sunt cea care trebuie sa fac cum spune El. Cand imi uit locul, cand nu imi mai vad lungul nasului cad in stil mare blasfemeiind Numele Domnului. Si fapt asta nu ramane nepedepsita.
Copilul nascut de nevasta lui Urie moare in 2 Samuel 12:15 dar un pic mai incolo, in versetul 24 ni se spune despre Batsheba, ca fiind sotia lui David. Domnul, Natan, servitorii vad in Batsheba acum o sotie legitima, legala. Si li se mai naste un copil pe care cei doi soti, David si Batseba pe care il numesc Solomon. Insa Domnul Il trimite pe Natan la fericitul cuplu sa le spuna un mesaj, un alt mesaj de data asta. Sa numeasca copilul Iedidia care inseamna de dragul Domnului. Natan a fost trimis la David pentru ca Domnul Il iubea pe David.
Greseste fenomenal insa confruntat se pocaieste de pacatul lui, i se mai acorda o sansa si nu moare. Pocainta lui e sincera, e reala. Si Dumnezeu vede asta si de aceea Il trimite pe Natan la David sa ii spuna ca il iubeste si sa ii dea un nume pentru copilul Solomon. Il invidiez pe David pentru modul cum reactioneaza cand e confruntat. Nu isi cauta scuze, peste scuze, scuze la scuze. Efectiv spune: am pacatuit!
Imi place pasiunea cu care isi traieste viata. Cand e de plans, plange. Cand e de dansat danseaza. Cand e de luptat lupta. Cand e de cantat canta. Cand e de pocait, se pocaieste. Arde total in ceea ce face, nu face lucrurile intr-o doara. Se lasa iubit de Domnul cu aceeasi pasiune si cauta sa iubeasca, sa raspunda la dragostea Domnului ... si asta din toata inima.
Vreau sa traiesc cu aceeasi pasiune ca si David, sa am o inima ca a lui ... sa se spuna si despre mine, o femeie dupa inima Domnului.
luni, 27 iunie 2011
istorie ....
Zilele acestea se implinesc 70 de ani de la Pogromul din Iasi. Imi amintesc cum si-a inceput domnul Leizer Finchelstein povestea despre: "era o zi obisnuita de duminica ...". Scosi din casa, dusi la Chestura (cladirea din spatele Starii Civile) unde nimeni dintre cei "acuzati" nu indraznea sa spuna nimic pentru ca te riscai sa mori in secunda cand deschideai gura. Soarele parca se aprinsese de manie arzand puternic facand situatia si mai grava.
Mi se pare inimaginabil ce povestesc cei ce au supravietuit trenurilor mortii, lagarelor, ororilor antisemite sau povestilor crude de razboi. Nu pot sa imi imaginez unde disparuse bunatatea, dragostea dintre oameni, blandetea "proverbiala" a romanilor, crestinatatea cu care ne batem in piept. Ma infior cand vad pe unii cum le fulgera ochii de manie si rautate iar in secunda doi m-ar preface in pulbere numai auzandu-ma vorbind de evrei sau rommi (romi - nu mai stiu care e titulatura corecta) sau de trecutul nu tocmai roz al neamului nostru.
Am fost educati sa credem ca suntem cei mai tari, mai blanzi, mai buni, mai destepti, mai iubitori. Copil fiind chiar am crezut asta. Dar citind despre povestile de acum 70 de ani ... numai bunatate, blandete, dragoste nu vad. Am fost buni la omorat si la a fi indiferenti.
Si acum, criticam, aruncam cu piatra verbala insa cand e vorba de actiune, actionam ca si ciobanasul din Miorita "cand oi fi sa mor" sa imi faci si sa imi dregi. Nu e o perspectiva biblica, nu e o perspectiva crestina.
Trec ca Voda prin loboda si nu stiu ce s-a intamplat in Targu Cucului, la Chestura, la gara, pe strazile Iasului. Avem un oras incarcat cu istorie. O istorie cruda, urata, plina de sange. Ordinul a venit de sus si ... executat. N-a contat ca erau femei, copii, batrani, oameni in toate firea.
"Unde era Dumnezeu cand se intamplau toate astea Cerasela? Unde era cand se murea in Targul Cucului cu sutele? Dormea? Isi pusese dopurile in urechi si si-a intors spatele de la oamenii din Iasi?" ma intreba o doamna a carei unchi, matusi, verisori au murit in Targul Cucului. "Sa nu-mi spui ca era acolo cu ei, sa nu imi spui asta ca nu o cred".
Domnul Leizer insa povesteste ca "numai Dumnezeu ne-a tinut in viata. Fara glas am strigat catre cer si parea inchis. Am gandit ca Dumnezeu nu poate ingadui asa ceva. Am rostit tare asta, la fel au facut si ceilalti insa cand terminam de rostit asta spuneam: Doamne, scapa-ne! Doamne, ajuta-ne!"
Unde era Dumnezeu? Era acolo cu ei, e aici cu mine si cu noi. Ingaduie suferinta, durerea, necazuri inimaginabile si eu nu pot explica de ce. Nu stiu de ce. Le aduce in viata mea si a noastra, le ingaduie ...
"Eu nu inteleg de ce ma felicita oamenii, de ce vin sa ma laude pentru curaj, numai Dumnezeu m-a scos de acolo, din trenul mortii.Chiar nu inteleg de ce imi dau diplome, medalii, ma felicita" imi spunea domnul Leizer.
Se comemoreaza istoria in aceste zile, aici la Iasi. Trec peste evenimente ca Voda prin loboda? Nu ma intereseaza, nu am nici o treaba cu trecutul. Am venit in Iasi mai tarziu si nu-i treaba mea? Istoria e a poporului roman si roman/romanca fiind ce fac? Invat din istoria poporului meu sau sunt indiferenta.
Am vazut filmul Apocalipsa lui Ioan si vazandu-l pe domnul Leizer Finchelstein imi vine mereu sa cred ca e vreun nepot indepartat de-a lui. E mereu zambaret, fata ii radiaza de bunatate si bucurie cand incepe sa spuna: "mai copii, iubiti-va unii pe altii. Dragostea e cea care leaga oamenii. Dragostea ..."
Dragostea nu e un sentiment ci e Dumnezeu. Si Dumnezeu e Tatal meu.
Mi se pare inimaginabil ce povestesc cei ce au supravietuit trenurilor mortii, lagarelor, ororilor antisemite sau povestilor crude de razboi. Nu pot sa imi imaginez unde disparuse bunatatea, dragostea dintre oameni, blandetea "proverbiala" a romanilor, crestinatatea cu care ne batem in piept. Ma infior cand vad pe unii cum le fulgera ochii de manie si rautate iar in secunda doi m-ar preface in pulbere numai auzandu-ma vorbind de evrei sau rommi (romi - nu mai stiu care e titulatura corecta) sau de trecutul nu tocmai roz al neamului nostru.
Am fost educati sa credem ca suntem cei mai tari, mai blanzi, mai buni, mai destepti, mai iubitori. Copil fiind chiar am crezut asta. Dar citind despre povestile de acum 70 de ani ... numai bunatate, blandete, dragoste nu vad. Am fost buni la omorat si la a fi indiferenti.
Si acum, criticam, aruncam cu piatra verbala insa cand e vorba de actiune, actionam ca si ciobanasul din Miorita "cand oi fi sa mor" sa imi faci si sa imi dregi. Nu e o perspectiva biblica, nu e o perspectiva crestina.
Trec ca Voda prin loboda si nu stiu ce s-a intamplat in Targu Cucului, la Chestura, la gara, pe strazile Iasului. Avem un oras incarcat cu istorie. O istorie cruda, urata, plina de sange. Ordinul a venit de sus si ... executat. N-a contat ca erau femei, copii, batrani, oameni in toate firea.
"Unde era Dumnezeu cand se intamplau toate astea Cerasela? Unde era cand se murea in Targul Cucului cu sutele? Dormea? Isi pusese dopurile in urechi si si-a intors spatele de la oamenii din Iasi?" ma intreba o doamna a carei unchi, matusi, verisori au murit in Targul Cucului. "Sa nu-mi spui ca era acolo cu ei, sa nu imi spui asta ca nu o cred".
Domnul Leizer insa povesteste ca "numai Dumnezeu ne-a tinut in viata. Fara glas am strigat catre cer si parea inchis. Am gandit ca Dumnezeu nu poate ingadui asa ceva. Am rostit tare asta, la fel au facut si ceilalti insa cand terminam de rostit asta spuneam: Doamne, scapa-ne! Doamne, ajuta-ne!"
Unde era Dumnezeu? Era acolo cu ei, e aici cu mine si cu noi. Ingaduie suferinta, durerea, necazuri inimaginabile si eu nu pot explica de ce. Nu stiu de ce. Le aduce in viata mea si a noastra, le ingaduie ...
"Eu nu inteleg de ce ma felicita oamenii, de ce vin sa ma laude pentru curaj, numai Dumnezeu m-a scos de acolo, din trenul mortii.Chiar nu inteleg de ce imi dau diplome, medalii, ma felicita" imi spunea domnul Leizer.
Se comemoreaza istoria in aceste zile, aici la Iasi. Trec peste evenimente ca Voda prin loboda? Nu ma intereseaza, nu am nici o treaba cu trecutul. Am venit in Iasi mai tarziu si nu-i treaba mea? Istoria e a poporului roman si roman/romanca fiind ce fac? Invat din istoria poporului meu sau sunt indiferenta.
Am vazut filmul Apocalipsa lui Ioan si vazandu-l pe domnul Leizer Finchelstein imi vine mereu sa cred ca e vreun nepot indepartat de-a lui. E mereu zambaret, fata ii radiaza de bunatate si bucurie cand incepe sa spuna: "mai copii, iubiti-va unii pe altii. Dragostea e cea care leaga oamenii. Dragostea ..."
Dragostea nu e un sentiment ci e Dumnezeu. Si Dumnezeu e Tatal meu.
duminică, 26 iunie 2011
Jerusalem
Misu mi-a trimis niste pietricele de incurajare astazi si mi-a zis pot sa le tin pentru mine sau sa le dau mai departe. Eu nu am pietre de incurajare insa am un clip pe care l-as impartasi cu Denisia, Emma, Cristina, Maranata, Petrica Moisuc, Daniel Branzai, Rodica, Otniela, Vin de care.
exista iertare!
"Nu mai exista nici o sansa pentru mine! Asta e! Iadul ma asteapta! De fapt, viata intreaga acum mi-i un iad."
"Nu mai exista iertare pentru mine!"
"Legea e lege, am pacatuit, am gresit ... "
Mi se rupe inima cand aud expresiile astea ... Efectiv nu pot sa nu intreb: "cum adica nu mai exista iertare? Cine spune ca nu mai exista? Atunci Christos degeaba a murit?"
"Da, a murit insa eu am facut-o lata, am gresit ... Tu nu intelegi? Nu mai exista iertare pentru mine!"
Greseala, pacatul poate fi adulter, curvie, pornografie, alcoolism, droguri, tutun, furt, diverse vicii ... Imediat in fata oamenilor esti catalogat: fara sansa. Gata! Esti terminat.
Notiunea de har stiam ca este atribuita Noului Testament, lui Isus. In Vechiul testament nu ar exista asa ceva. Numai ca nu e asa deloc. Viata lui David dovedeste asta. Discutia dintre David si Natan imi arata clar ca harul este aratat si in Vechiul Testament.
In 2 Samuel 12 Natan il confrunta pe David. Si, el recunoastea: "am pacatuit!" Cand spune asta, el recunoaste ca a gresit in fata lui Dumnezeu, in fata oamenilor. Pacatul a rupt relatia dintre el si Dumnezeu. Din cauza acestei rupturi i se uscau oasele, se framanta si nu avea somn, pofta de mancare ... nimic nu mai era bun.
A vazut, poftit, placut, dorit, avut si apoi a mancat amar pe paine. Cam 9 luni de zile s-a framantat. In 9 luni de zile te usuci de numa ... Nopti nedormite, nici o pofta de nimic, nimic nu mai e bun, nimic nu iti place, nimic nu te mai bucura, nu mai ai curaj sa vii inaintea Lui Dumnezeu, realizezi ca esti departe de El ... putin spus departe ... El nu mai este de partea ta, nu te mai ajuta, nu te mai asculta, nu te mai bucura, nu te mai mangaie .... nu mai esti ascuns in El. Oricine, orice, te poate lovi, rani, desfiinta. Oricand, oriunde esti lovit si nu mai este nimeni care sa te scape, ajute, sa-ti tina partea. Viata-i un iad si iadul e-n viata.
Natan ii aduce o veste buna: "Domnul ti-a iertat pacatul." (2 Samuel 12:13). Dar ... David nici nu ceruse asta... Dupa legea lui Moise trebuia sa moara. Incalcase cateva legi: poftise nevasta aproapelui, curvise, mintise, ucisese ... Trebuia sa moara ... Dar ce spune Natan? E iertat? Ce? "Domnul ti-a iertat pacatul si nu vei muri."
Exista iertare? Exista speranta? Exista o a doua sansa?
Da exista! Consecintele pacatelor si le-a purtat. Copilul moare, imparatia luata, nevestele luate, blestemat, fugarit, haituit din nou ... Dar este iertat.
Stiu oameni care spunand: "imi pare rau!" cred ca gata, totul s-a sters. De-acum totul e ca si nou. Insa nu e asa. David nu spune: imi pare rau si ca bolovanul se duce drept in balta facand-o lata din nou. Termenul de pocainta nu suna modern, stilat, intelectual sau mai stiu eu cum. Insa pocainta conform dex-ului inseamna regret. Si, cand regreti ceva nu o comiti din nou si din nou. Inseamna ca greseala te-a afectat atat de mult pe tine si pe cei din jur, incat a rupt relatia dintre tine si Dumenzeu si cu nici un chip nu vrei sa mai faci asta. Si, de acolo de unde esti sa te intorci inapoi spre iertare, har, Christos.
Uneori, oamenii nu iti mai acorda nici o sansa ... insa nu asa face si Dumnezeu. El este singurul care nu intoarce spatele celui ce isi cere iertare si i-o acorda prin Christos. Pilda fiului risipitor este unul pasajele care ma ajuta sa imi ridic ochii spre cer, sa imi cer iertare, sa stiu ca gasesc indurare, har. Am fost moarta insa acum sunt vie. Prin Christos primesc iertarea, eliberarea, viata.
Da! Exista iertare!
Da! Mai exista o sansa pentru mine. Nu e de la oameni ci de la Dumnezeu! Christos mi-o acorda. A murit pe crucea de la Golgota ca eu sa fiu vie, sa am viata.
Exista iertare!
"Nu mai exista iertare pentru mine!"
"Legea e lege, am pacatuit, am gresit ... "
Mi se rupe inima cand aud expresiile astea ... Efectiv nu pot sa nu intreb: "cum adica nu mai exista iertare? Cine spune ca nu mai exista? Atunci Christos degeaba a murit?"
"Da, a murit insa eu am facut-o lata, am gresit ... Tu nu intelegi? Nu mai exista iertare pentru mine!"
Greseala, pacatul poate fi adulter, curvie, pornografie, alcoolism, droguri, tutun, furt, diverse vicii ... Imediat in fata oamenilor esti catalogat: fara sansa. Gata! Esti terminat.
Notiunea de har stiam ca este atribuita Noului Testament, lui Isus. In Vechiul testament nu ar exista asa ceva. Numai ca nu e asa deloc. Viata lui David dovedeste asta. Discutia dintre David si Natan imi arata clar ca harul este aratat si in Vechiul Testament.
In 2 Samuel 12 Natan il confrunta pe David. Si, el recunoastea: "am pacatuit!" Cand spune asta, el recunoaste ca a gresit in fata lui Dumnezeu, in fata oamenilor. Pacatul a rupt relatia dintre el si Dumnezeu. Din cauza acestei rupturi i se uscau oasele, se framanta si nu avea somn, pofta de mancare ... nimic nu mai era bun.
A vazut, poftit, placut, dorit, avut si apoi a mancat amar pe paine. Cam 9 luni de zile s-a framantat. In 9 luni de zile te usuci de numa ... Nopti nedormite, nici o pofta de nimic, nimic nu mai e bun, nimic nu iti place, nimic nu te mai bucura, nu mai ai curaj sa vii inaintea Lui Dumnezeu, realizezi ca esti departe de El ... putin spus departe ... El nu mai este de partea ta, nu te mai ajuta, nu te mai asculta, nu te mai bucura, nu te mai mangaie .... nu mai esti ascuns in El. Oricine, orice, te poate lovi, rani, desfiinta. Oricand, oriunde esti lovit si nu mai este nimeni care sa te scape, ajute, sa-ti tina partea. Viata-i un iad si iadul e-n viata.
Natan ii aduce o veste buna: "Domnul ti-a iertat pacatul." (2 Samuel 12:13). Dar ... David nici nu ceruse asta... Dupa legea lui Moise trebuia sa moara. Incalcase cateva legi: poftise nevasta aproapelui, curvise, mintise, ucisese ... Trebuia sa moara ... Dar ce spune Natan? E iertat? Ce? "Domnul ti-a iertat pacatul si nu vei muri."
Exista iertare? Exista speranta? Exista o a doua sansa?
Da exista! Consecintele pacatelor si le-a purtat. Copilul moare, imparatia luata, nevestele luate, blestemat, fugarit, haituit din nou ... Dar este iertat.
Stiu oameni care spunand: "imi pare rau!" cred ca gata, totul s-a sters. De-acum totul e ca si nou. Insa nu e asa. David nu spune: imi pare rau si ca bolovanul se duce drept in balta facand-o lata din nou. Termenul de pocainta nu suna modern, stilat, intelectual sau mai stiu eu cum. Insa pocainta conform dex-ului inseamna regret. Si, cand regreti ceva nu o comiti din nou si din nou. Inseamna ca greseala te-a afectat atat de mult pe tine si pe cei din jur, incat a rupt relatia dintre tine si Dumenzeu si cu nici un chip nu vrei sa mai faci asta. Si, de acolo de unde esti sa te intorci inapoi spre iertare, har, Christos.
Uneori, oamenii nu iti mai acorda nici o sansa ... insa nu asa face si Dumnezeu. El este singurul care nu intoarce spatele celui ce isi cere iertare si i-o acorda prin Christos. Pilda fiului risipitor este unul pasajele care ma ajuta sa imi ridic ochii spre cer, sa imi cer iertare, sa stiu ca gasesc indurare, har. Am fost moarta insa acum sunt vie. Prin Christos primesc iertarea, eliberarea, viata.
Da! Exista iertare!
Da! Mai exista o sansa pentru mine. Nu e de la oameni ci de la Dumnezeu! Christos mi-o acorda. A murit pe crucea de la Golgota ca eu sa fiu vie, sa am viata.
Exista iertare!
http://www.flickr.com/photos/rashna-evil903/5771858149/sizes/l/in/photostream/
Am gasit o melodie care cred ca exprima foarte bine sentimentele lui David.
Tefiloh Leoni
(Prayer of an Afflicted)
Tefiloh Leoni ki-iaatof
(Prayer of a distressed when lapses)
Velifnei HaShem ishpoj sijo
(And I regret to shed its HaShem)
HaShem shimoh tefilati
(Oh HaShem heard my prayer)
Veshaveati eleija tabo
(And let my cry come to You)
Al-taster paneija mimeni
(Do not hide your face from me)
Beiom tzar li
(On the day of my distress)
(Prayer of an Afflicted)
Tefiloh Leoni ki-iaatof
(Prayer of a distressed when lapses)
Velifnei HaShem ishpoj sijo
(And I regret to shed its HaShem)
HaShem shimoh tefilati
(Oh HaShem heard my prayer)
Veshaveati eleija tabo
(And let my cry come to You)
Al-taster paneija mimeni
(Do not hide your face from me)
Beiom tzar li
(On the day of my distress)
sâmbătă, 25 iunie 2011
Luminita Ciuciumis
Imi plac aniversarile altora ;)) si mai mult de atat ... imi place sa le fac surprize. Astazi, este ziua de nastere a Luminitei Ciuciumis. Da, Luminita cea care canta in formatia Callatis Praise ... Una dintre melodiile foarte cunoscute este "Doamne mai vrem Rusalii".
Niciodata nu am crezut ca eu ... muritor de rand am sa ajung sa vorbesc cu ea. Surprize! Surprize! Si ea e o muritoare! Nu am reusit inca sa ne vedem face to face ... Planuim sa se intample aici pe pamant intalnirea asta.
Lumi draga, de vreo doi ani de zile am inceput sa te cunosc, sa stiu cand esti in cadere libera si cand plangi de fericire ... Am simtit din plin incurajarile tale si desi mult mai firava ca mine, stiu cum si cand mana ta m-a apucat si m-a prins din cadere ... Esti unul dintre oamenii-ingeri care ma ajuta sa imi continui calatoria in drumul spre casa.
M-am tot gandit ce melodie sa iti dedic. Una de-a ta sau ... una de-a prietenilor tai? Insa cineva mi-a spus ca iti place Sarah Brightman ;) si am ales o melodie care mie imi place. Sper sa iti placa si tie.
Fii binecuvantata Lumi draga!
Niciodata nu am crezut ca eu ... muritor de rand am sa ajung sa vorbesc cu ea. Surprize! Surprize! Si ea e o muritoare! Nu am reusit inca sa ne vedem face to face ... Planuim sa se intample aici pe pamant intalnirea asta.
Lumi draga, de vreo doi ani de zile am inceput sa te cunosc, sa stiu cand esti in cadere libera si cand plangi de fericire ... Am simtit din plin incurajarile tale si desi mult mai firava ca mine, stiu cum si cand mana ta m-a apucat si m-a prins din cadere ... Esti unul dintre oamenii-ingeri care ma ajuta sa imi continui calatoria in drumul spre casa.
M-am tot gandit ce melodie sa iti dedic. Una de-a ta sau ... una de-a prietenilor tai? Insa cineva mi-a spus ca iti place Sarah Brightman ;) si am ales o melodie care mie imi place. Sper sa iti placa si tie.
Fii binecuvantata Lumi draga!
consecintele alegerilor
Tatalui meu ii placea sa aibe pe langa casa un caine mare, care sa latre puternic. Ma prapadeam de ras cum isi inchipuia el un caine perfect pentru casa noastra. Si, inainte de a iesi la pensie a adus acasa un caine ce semana cu Lassie (cainele dintr-un serial ce s-a difuzat imediat dupa revolutie). Aproape 10 ani Spik a fost cainele casei noastre. Nimeni nu intra in curte, nici o pisica straina nu indraznea sa calce in curte daca el nu era legat. Avea o placere de care nu l-am putut dezvata. Avea un stalp de la gard pe care ii placea sa se urce si sa vada cine trecea pe drum si daca nu ii placea de fata omului se apuca sa latre. Nu musca omul ce trecea pe drum insa il baga in sperieti. Niste vecini furiosi ca nu pot fura nimic de la noi l-au omorat. Spik a avut parte de o moarte cumplita. Mult l-am jelit fiecare dintre noi. Pare comic insa Spik era ca un membru al casei, avea locul lui in familie si avem o gramada de amintiri in care el este parte la actiune sau martor tacut in suferinta.
In 2 Samuel 12 citesc despre cum Nathan este trimis la David. Urie e mort, Batsheba isi terminase perioada de doliu. Nu cred ca a fost prea lunga perioada pentru ca burta crestea si ... David a luat-o repede in casa lui, a luat-o de sotie. A legalizat relatia ca .... cumva sa para ok toata afacerea. Numai ca afacerea asta ... asta nu a placut deloc Domnului
Nathan, profetul, prietenul, confidentul lui David este trimis la David. E profet in Israel. E prietenul lui David. Nu il inghesuie inima sa se duca la David acum .... insa este trimis de Domnul. Ca vrea sau nu, nu ni se spune insa ... ca sa apara la rege are nevoie de o poveste. Incepe sa povesteasca si tensiunea lui David creste incet incet pana aproape explodeaza. Nesimtitul de bogat sa dea de patru ori inapoi ... Pfuoailei ce i-ar face David daca l-ar vedea. "Cine e acest nesimtit Nathan? Cine e acest om cu suflet rau? Locuieste in imparatia mea? Spune ca ... il mananc de viu!". Banuiesc ca ii tremura maduva lui Nathan cand ii spune: "Dragul meu David ... tu esti acest om!"
Nu a facut stop cardiac David, nu i-a taiat capul lui Nathan, nu mai avea ce sa ii dea inapoi lui Urie, nu il putea invia ... De cand o vazuse pe Batseba, parca mintea ii fusese capturata de amoniti si nu a putut sa isi stapaneasca pofta, asa ca a trimis sa i-o aduca, sa se culce cu ea. Apoi a fost nevoie sa ii omoare barbatul pentru ca ramasese insarcinata. Numai ca toata treaba asta nu i-a dat pace ... vad asta in Psalmul 32. Nu mai putea dormi ... daca ar fi plecat la razboi cu baietii ar fi dormit tun, asa insa ... insomniile ii faceau viata insuportabila. Mancarea, cele mai bune scofeturi nu ii mai produceau nici o placere ... nici nu putea manca. Slabea vazand cu ochiii.
David, omul dupa inima lui Dumnezeu, o facuse lata, pacatuise si apoi ca sa ascunda un pacat a trebuit altul si altul si altul si altul. Dumnezeu nu l-a oprit. Nu l-a paralizat pe David, nu i-a blocat simturile, nu i-a anesteziat placerile. L-a lasat pe David sa aleaga si .... David a ales. Pacatul infaptuit nu i-a dat pace. A legalizat acum totul insa ... degeaba. Pacatul nu ramane fara consecinte. Nu te poti juca cu focul fara sa te arzi, fara sa iti dai foc, fara sa ramai cu cicatrici.
Batsheba, sotia lui Urie nu era una din sotiile acestui brav ostean. Era singura lui sotie, iubita lui si el era iubitul ei. Povestea lui Nathan asa spune. David avea sotii, tiitoare ... nu ni se spune de nici una dintre ele ca i-ar fi fost iubita, ca in mod special ar fi iubit una din ele in mod special. A adus-o pe Michal inapoi pentru ca fusese fata lui Saul si ridica in fata poporului imaginea lui Saul acest gest, apoi ii fusese data lui de sotie, era a lui. Insa nu era inebunit dupa ea. Abigail o luase pentru ca era inteleapta si avea nevoie de oameni intelepti langa el. Pe celelalte nu ni se spune de ce le-a luat. Avea harem in casa lui si a luat iubita vecinului sau. Urie nu era un om bogat. Deduc asta din faptul ca Batsheba foloseste o baie publica si nu are in propria casa o baie cu piscina si sauna si salon de masaj cum are David (poate nu se numeau asa insa aveau cu siguranta).
I se aminteste lui David de unde a fost luat, cine i-a dat ce are, cine l-a facut rege, cine l-a scapat de Saul, cine l-a pus conducator. Acum era rege, avea Iuda si Israel peste care domnea, avea sotii si tiitoare, copii multi, slujitori, o armata puternica, oriunde mergea avea victorie ... nu se putea opri sa aibe mai mult si mai mult si mai mult .... asa ca vrea si ce e a vecinului, ce nu e a lui. Nu se opreste de la nimic pentru a avea ce vrea ... si voia mai mult si mai mult ....
Da, David a facut-o lata insa nu pot folosi asta ca scuza ca sa o comit si eu. Oricine poate cadea la fel ca el. Oricand si oricine as si am fi, putem sa ne duce la vale exact ca el. Sunt indemnata: "
Ce aleg? Aleg sa imi urmez placerile si sa cred ca Dumnezeu nu vede? Ca poate e ocupat cu altii? Alegerile mele au consecinte ce ma privesc direct si pe care eu trebuie sa mi le port. Da, prin jerfta lui Christos trecutul imi este iertat insa consecintele nu mi se iau, nu sunt scutita de ele. Mi le port cu varf si indesat.
In 2 Samuel 12 citesc despre cum Nathan este trimis la David. Urie e mort, Batsheba isi terminase perioada de doliu. Nu cred ca a fost prea lunga perioada pentru ca burta crestea si ... David a luat-o repede in casa lui, a luat-o de sotie. A legalizat relatia ca .... cumva sa para ok toata afacerea. Numai ca afacerea asta ... asta nu a placut deloc Domnului
Nathan, profetul, prietenul, confidentul lui David este trimis la David. E profet in Israel. E prietenul lui David. Nu il inghesuie inima sa se duca la David acum .... insa este trimis de Domnul. Ca vrea sau nu, nu ni se spune insa ... ca sa apara la rege are nevoie de o poveste. Incepe sa povesteasca si tensiunea lui David creste incet incet pana aproape explodeaza. Nesimtitul de bogat sa dea de patru ori inapoi ... Pfuoailei ce i-ar face David daca l-ar vedea. "Cine e acest nesimtit Nathan? Cine e acest om cu suflet rau? Locuieste in imparatia mea? Spune ca ... il mananc de viu!". Banuiesc ca ii tremura maduva lui Nathan cand ii spune: "Dragul meu David ... tu esti acest om!"
Nu a facut stop cardiac David, nu i-a taiat capul lui Nathan, nu mai avea ce sa ii dea inapoi lui Urie, nu il putea invia ... De cand o vazuse pe Batseba, parca mintea ii fusese capturata de amoniti si nu a putut sa isi stapaneasca pofta, asa ca a trimis sa i-o aduca, sa se culce cu ea. Apoi a fost nevoie sa ii omoare barbatul pentru ca ramasese insarcinata. Numai ca toata treaba asta nu i-a dat pace ... vad asta in Psalmul 32. Nu mai putea dormi ... daca ar fi plecat la razboi cu baietii ar fi dormit tun, asa insa ... insomniile ii faceau viata insuportabila. Mancarea, cele mai bune scofeturi nu ii mai produceau nici o placere ... nici nu putea manca. Slabea vazand cu ochiii.
David, omul dupa inima lui Dumnezeu, o facuse lata, pacatuise si apoi ca sa ascunda un pacat a trebuit altul si altul si altul si altul. Dumnezeu nu l-a oprit. Nu l-a paralizat pe David, nu i-a blocat simturile, nu i-a anesteziat placerile. L-a lasat pe David sa aleaga si .... David a ales. Pacatul infaptuit nu i-a dat pace. A legalizat acum totul insa ... degeaba. Pacatul nu ramane fara consecinte. Nu te poti juca cu focul fara sa te arzi, fara sa iti dai foc, fara sa ramai cu cicatrici.
Batsheba, sotia lui Urie nu era una din sotiile acestui brav ostean. Era singura lui sotie, iubita lui si el era iubitul ei. Povestea lui Nathan asa spune. David avea sotii, tiitoare ... nu ni se spune de nici una dintre ele ca i-ar fi fost iubita, ca in mod special ar fi iubit una din ele in mod special. A adus-o pe Michal inapoi pentru ca fusese fata lui Saul si ridica in fata poporului imaginea lui Saul acest gest, apoi ii fusese data lui de sotie, era a lui. Insa nu era inebunit dupa ea. Abigail o luase pentru ca era inteleapta si avea nevoie de oameni intelepti langa el. Pe celelalte nu ni se spune de ce le-a luat. Avea harem in casa lui si a luat iubita vecinului sau. Urie nu era un om bogat. Deduc asta din faptul ca Batsheba foloseste o baie publica si nu are in propria casa o baie cu piscina si sauna si salon de masaj cum are David (poate nu se numeau asa insa aveau cu siguranta).
I se aminteste lui David de unde a fost luat, cine i-a dat ce are, cine l-a facut rege, cine l-a scapat de Saul, cine l-a pus conducator. Acum era rege, avea Iuda si Israel peste care domnea, avea sotii si tiitoare, copii multi, slujitori, o armata puternica, oriunde mergea avea victorie ... nu se putea opri sa aibe mai mult si mai mult si mai mult .... asa ca vrea si ce e a vecinului, ce nu e a lui. Nu se opreste de la nimic pentru a avea ce vrea ... si voia mai mult si mai mult ....
Da, David a facut-o lata insa nu pot folosi asta ca scuza ca sa o comit si eu. Oricine poate cadea la fel ca el. Oricand si oricine as si am fi, putem sa ne duce la vale exact ca el. Sunt indemnata: "
Vegheaţi, staţi fermi în credinţă, fiţi bărbaţi, fiţi tari!
Tot ceea ce faceţi să faceţi cu dragoste.
" 1 Corinteni 16:13-14. Chiar daca judecata si consecintele pacatului meu nu sunt imediate asta nu inseamna ca Dumnezeu nu a vazut ce am facut. Nu exista nimic pe lumea asta de care Dumnezeu sa nu stie, nu respir fara ca El sa stie, nu imi cade un fir de par fara ca El sa stie. Ingaduie sa cad, ingaduie sa ma duc la vale .... la fel ca la David. Consecintele pentru David si casa lui au fost grele. Ceea ce David a facut pe ascuns lui i s-a intors in mod public si in stil mare ... Durerea pentru pacatul asta a fost mare .... unul din baietii lui, propriul lui copil si-a violat sora in casa lui David. Absalom, frumos Absalom s-a razvratit, i-a luat tronul, sotiile si s-a culcat cu ele tocmai pe acoperisul casei lui din Ierusalim, acoperis de pe care o vazuse el pe Batsheba. Tot ceea ce i-a spus Nathan s-a implinit aducand amaraciune in inima si viata lui David. Insa era constient ca sunt consecintele alegerii lui ...Ce aleg? Aleg sa imi urmez placerile si sa cred ca Dumnezeu nu vede? Ca poate e ocupat cu altii? Alegerile mele au consecinte ce ma privesc direct si pe care eu trebuie sa mi le port. Da, prin jerfta lui Christos trecutul imi este iertat insa consecintele nu mi se iau, nu sunt scutita de ele. Mi le port cu varf si indesat.
vineri, 24 iunie 2011
God's Beauty Tips
For attractive lips, speak words of kindness.
For beautiful eyes, look for the good in others.
To lose weight, let go of stress, hatred, anger, discontentment, and the need to control others.
To improve your ears, listen to the Word of God.
For poise, walk with knowledge and self-esteem.
To strengthen your arms, hug at least three people a day; touch someone with your love.
To strengthen your heart, forgive yourself and others.
For the ultimate in business, casual or evening attire, put on the robe of Christ; it fits like a glove, but allows room for growth. Best of all, it never goes out of style and is appropriate for any occasion.
Doing these things on a daily basis will certainly make you a more beautiful person.
For beautiful eyes, look for the good in others.
To lose weight, let go of stress, hatred, anger, discontentment, and the need to control others.
To improve your ears, listen to the Word of God.
For poise, walk with knowledge and self-esteem.
To strengthen your arms, hug at least three people a day; touch someone with your love.
To strengthen your heart, forgive yourself and others.
For the ultimate in business, casual or evening attire, put on the robe of Christ; it fits like a glove, but allows room for growth. Best of all, it never goes out of style and is appropriate for any occasion.
Doing these things on a daily basis will certainly make you a more beautiful person.
Author Unknown
Pentru buze atractive, spune cuvinte pline de bunătate.
Pentru ochi frumoşi,cauta binele celorlalti.
Pentru a pierde in greutate, da drumul la stres, ura,mânie, nemulţumire şi la nevoia de a-i controla pe ceilalti.
Pentru a-ti îmbunătăţi urechile, asculta Cuvântul lui Dumnezeu.
Pentru echilibru, umbla cu stima de sine şi cunoştinţa.
Pentru a-ti întări braţele, îmbrăţişeaza cel puţin trei persoane pe zi; atinge pe cineva cu dragostea ta.
Pentru a-ti întări inima ta, iarta-te pe tine şi pe alţii.
Pentru intalnirile de afaceri in care apari cu imbracaminte casual sau de seara, pune-ti haina Lui Christos, ti se va potrivi ca o manusa, dar lasa loc pentru crestere. Este cea mai buna dintre toate, niciodată nu iese din stil (nu se demodeaza) si este potrivita pentru orice ocazie.
Făcând aceste lucruri zilnic, cu siguranţă, vei deveni o persoana mult mai frumoasă.
Autor necunoscut
gand, idee, fapta, destin
As vrea sa ii gasesc scuze lui David pentru ceea ce a facut. As vrea sa trec peste prostia mare ce a comis-o. As vrea sa nu vad partea asta mai putin frumoasa si spectaculoasa din viata lui. Insa Biblia nu scoate in evidenta numai ce e bun, frumos si sfant din viata eroilor ei. Nu trateaza problema pacatului si consecintele acestora la diverse.
Eroul meu, David, avea neveste, tiitoare, copiii, ditamai casa ... tot ce ii trebuia. Insa intr-o seara s-a trezit ca voia, dorea o femeie ce nu era a lui. Face tot posibilul sa o aibe ... si o are. Numai ca femeia asta abia isi facuse baia de curatie dupa perioada menstruala ... era intr-o perioada numai buna sa ramana insarcinata. Si, ... ramane.
David nu a vrut-o in casa lui ca tiitoare (un soi de roaba - sotie cu care nu era casatorit legal), nu s-a gandit sa o ia de sotie, nici macar nu a vrut sa aibe cu ea o relatie mai lunga. Daca nu ar fi ramas insarcinata ... banuiesc ca David ar fi uitat de ea.
David nu a intrebat ingerii cine e Batsheba ci pe servitorii lui. Ei sunt cei ce au plecat, s-au interesat, adus-o, pazit regele in timp ce se distra, apoi condus femeia acasa. Deci toate povestea e oarecum ... publica oricata discretie ar pastra acestia. Si, trece o luna, poate trec doua si .... David primeste o veste care il nauceste. Batsheba e insarcinata, nu e posibil sa fie insarcinata ... ci e insarcinata, sigur, fara doar si poate. Nu vine personal la David sa ii spuna "marea veste" ci trimite vorba. Nu ni se spune prin cine, prin cate urechi a trecut vestea insa ... o veste ca asta se raspandeste mai ceva ca painea calda.
Imediat, David coace un plan ce parea perfect. Trimite dupa Urie sa vina acasa sa ii aduca vesti din razboi. Uita ca el fusese cel trimis de taica-su la fratii lui pe cand erau in razboi fratii lui sa se lupte cu Goliat si filistenii. Niciodata nu se trimite un soldat sa duca vesti ci un curier este trimis in razboi sa aduca vesti. Apoi, un soldat nu venea acasa sa isi implineasca placerile, facea parte din datoria lui de soldat sa nu faca asta. Femeile erau "rezervate" pentru perioadele de liniste nu cand armata era in razboi. David uita ca si preotul Ahimelek cand ii da painile il intreaba de femei iar el ii raspunde ca acum e razboi, nu e vreme de femei.
Urie apare si ii spune detaliat lui David ce se intampla. Daca ar fi fost unde trebuie, David nu avea nevoie de acest raport insa ... acum se agata de orice. David il trimite acasa, sa isi vada de sotia lui. Numai ca Urie e soldat si soldatii nu aveau timp de femei in vreme de razboi. Acest fapt il inebuneste pe David. Habar nu am de ce il crede David pe Urie prost.
Oare nu s-a intrebat David niciodata daca Urie stie de ce e chemat? Nu i-a trecut prin varful mintii ca barbatul asta s-a prins? Nici macar acum cand il minte in fata? Sa mearga sa se culce cu nevasta-sa care e insarcinata si sa se creada ca e copilul lui? Cand sarcina era deja de vreo 3 sau 4 sau mai multe luni? Cred ca Urie stia ce s-a intamplat, aflase. Ori Batsheba ii spusese, ori aflase de la servitorii care nu puteau rata imprastierea acestor vesti "picante" din viata regelui.
Urie ii da peste cap planurile lui David si refuza sa se duca acasa la el, la nevasta-sa ci se culca cu servitorii regelui la usa palatului, sau in incaperea destinata acestora. David e inebunit de acest fapt, asa ca il imbata si iar il trimite acasa, numai ca de data asta Urie ii raspunde: "Chivotul, cei din Israel şi cei din Iuda stau în corturi, i-a răspuns Urie, iar stăpânul meu, Ioab, şi slujitorii stăpânului meu şi-au aşezat tabăra în câmp. Cum aş putea, aşadar, să merg acasă să mănânc, să beau şi să mă culc cu soţia mea? Viu eşti tu şi viu este sufletul tău că nu voi face un asemenea lucru. "(1 Samuel 11:11).
Nici in permisie, nici imbatat Urie nu s-a dus acasa. Deci, David nu putea scapa de ceea ce a facut. Asa ca, ii scrie lui Ioab o scrisoare in care ii ordona sa il puna pe Urie in prima linie ca sa moara. Cand Ioab l-a omorat pe Abner, David l-a invinovatit pe Ioab pentru asta si s-a dezis de aceasta crima. Acum insa procedeaza exact la fel, cu aceeasi viclenie ca si Ioab - doar erau neamuri.
Si ... Urie moare ucis in lupta ... o ambuscada asupra cetatii Raba care oricum era asediata si trebuiau sa astepte ca ei sa cedeze. Insa aceasta ambuscada a fost special creata ca Urie sa moara. Insa nu moare numai el ci si alti viteji din armata lui David. Afla ca bravul lui soldat e mort impreuna cu alti viteji si David fericit ca planul lui a avut succes si trimite mesaj de imbarbatare lui Ioab: "Să nu te întristeze lucrul acesta, căci sabia ucide când pe unul, când pe altul. " 2 Samuel 11:25. Si pe Ioab crede ca il fraiereste? Pe cine vrea el sa fraiereasca?
Ca sa se intample aceasta isprava a fost nevoie ca David sa fie intr-un loc, timp, context nepotrivit. A ales cu buna stiinta sa actioneze conform placerilor. A actionat pana la urma conform dictonului: Carpe Diem!
Un pacat nu poate ramane singur. Nu are cum. Se divide cu o repeziciune fara seaman. Aduce altul si apoi altul si altul, ca un tavalug ce te prinde si din care nu poti scapa.
A vazut, a dorit, poftit, luat, satisfacut si apoi a trebuit sa minta, sa ascunda, sa umble cu viclesug, sa minta, sa minta, sa minta, sa dea ordin ca un om sa fie ucis. O gand naste o idee. O idee naste o fapta. O fapta poate schimba o viata sau o lume.
Ce ganduri framant? Ce informatii adun ca sa imi pun mintea la contributie? Ce planuri, urzeli las sa se coaca in mintea sau inima mea? Sunt, actionez, vorbesc exact cum imi sunt gandurile inimii si mintii ca vreau sa nu sa recunosc.
"Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii! " Proverbe 4:23
Eroul meu, David, avea neveste, tiitoare, copiii, ditamai casa ... tot ce ii trebuia. Insa intr-o seara s-a trezit ca voia, dorea o femeie ce nu era a lui. Face tot posibilul sa o aibe ... si o are. Numai ca femeia asta abia isi facuse baia de curatie dupa perioada menstruala ... era intr-o perioada numai buna sa ramana insarcinata. Si, ... ramane.
David nu a vrut-o in casa lui ca tiitoare (un soi de roaba - sotie cu care nu era casatorit legal), nu s-a gandit sa o ia de sotie, nici macar nu a vrut sa aibe cu ea o relatie mai lunga. Daca nu ar fi ramas insarcinata ... banuiesc ca David ar fi uitat de ea.
David nu a intrebat ingerii cine e Batsheba ci pe servitorii lui. Ei sunt cei ce au plecat, s-au interesat, adus-o, pazit regele in timp ce se distra, apoi condus femeia acasa. Deci toate povestea e oarecum ... publica oricata discretie ar pastra acestia. Si, trece o luna, poate trec doua si .... David primeste o veste care il nauceste. Batsheba e insarcinata, nu e posibil sa fie insarcinata ... ci e insarcinata, sigur, fara doar si poate. Nu vine personal la David sa ii spuna "marea veste" ci trimite vorba. Nu ni se spune prin cine, prin cate urechi a trecut vestea insa ... o veste ca asta se raspandeste mai ceva ca painea calda.
Imediat, David coace un plan ce parea perfect. Trimite dupa Urie sa vina acasa sa ii aduca vesti din razboi. Uita ca el fusese cel trimis de taica-su la fratii lui pe cand erau in razboi fratii lui sa se lupte cu Goliat si filistenii. Niciodata nu se trimite un soldat sa duca vesti ci un curier este trimis in razboi sa aduca vesti. Apoi, un soldat nu venea acasa sa isi implineasca placerile, facea parte din datoria lui de soldat sa nu faca asta. Femeile erau "rezervate" pentru perioadele de liniste nu cand armata era in razboi. David uita ca si preotul Ahimelek cand ii da painile il intreaba de femei iar el ii raspunde ca acum e razboi, nu e vreme de femei.
Urie apare si ii spune detaliat lui David ce se intampla. Daca ar fi fost unde trebuie, David nu avea nevoie de acest raport insa ... acum se agata de orice. David il trimite acasa, sa isi vada de sotia lui. Numai ca Urie e soldat si soldatii nu aveau timp de femei in vreme de razboi. Acest fapt il inebuneste pe David. Habar nu am de ce il crede David pe Urie prost.
Oare nu s-a intrebat David niciodata daca Urie stie de ce e chemat? Nu i-a trecut prin varful mintii ca barbatul asta s-a prins? Nici macar acum cand il minte in fata? Sa mearga sa se culce cu nevasta-sa care e insarcinata si sa se creada ca e copilul lui? Cand sarcina era deja de vreo 3 sau 4 sau mai multe luni? Cred ca Urie stia ce s-a intamplat, aflase. Ori Batsheba ii spusese, ori aflase de la servitorii care nu puteau rata imprastierea acestor vesti "picante" din viata regelui.
Urie ii da peste cap planurile lui David si refuza sa se duca acasa la el, la nevasta-sa ci se culca cu servitorii regelui la usa palatului, sau in incaperea destinata acestora. David e inebunit de acest fapt, asa ca il imbata si iar il trimite acasa, numai ca de data asta Urie ii raspunde: "Chivotul, cei din Israel şi cei din Iuda stau în corturi, i-a răspuns Urie, iar stăpânul meu, Ioab, şi slujitorii stăpânului meu şi-au aşezat tabăra în câmp. Cum aş putea, aşadar, să merg acasă să mănânc, să beau şi să mă culc cu soţia mea? Viu eşti tu şi viu este sufletul tău că nu voi face un asemenea lucru. "(1 Samuel 11:11).
Nici in permisie, nici imbatat Urie nu s-a dus acasa. Deci, David nu putea scapa de ceea ce a facut. Asa ca, ii scrie lui Ioab o scrisoare in care ii ordona sa il puna pe Urie in prima linie ca sa moara. Cand Ioab l-a omorat pe Abner, David l-a invinovatit pe Ioab pentru asta si s-a dezis de aceasta crima. Acum insa procedeaza exact la fel, cu aceeasi viclenie ca si Ioab - doar erau neamuri.
Si ... Urie moare ucis in lupta ... o ambuscada asupra cetatii Raba care oricum era asediata si trebuiau sa astepte ca ei sa cedeze. Insa aceasta ambuscada a fost special creata ca Urie sa moara. Insa nu moare numai el ci si alti viteji din armata lui David. Afla ca bravul lui soldat e mort impreuna cu alti viteji si David fericit ca planul lui a avut succes si trimite mesaj de imbarbatare lui Ioab: "Să nu te întristeze lucrul acesta, căci sabia ucide când pe unul, când pe altul. " 2 Samuel 11:25. Si pe Ioab crede ca il fraiereste? Pe cine vrea el sa fraiereasca?
Ca sa se intample aceasta isprava a fost nevoie ca David sa fie intr-un loc, timp, context nepotrivit. A ales cu buna stiinta sa actioneze conform placerilor. A actionat pana la urma conform dictonului: Carpe Diem!
Un pacat nu poate ramane singur. Nu are cum. Se divide cu o repeziciune fara seaman. Aduce altul si apoi altul si altul, ca un tavalug ce te prinde si din care nu poti scapa.
A vazut, a dorit, poftit, luat, satisfacut si apoi a trebuit sa minta, sa ascunda, sa umble cu viclesug, sa minta, sa minta, sa minta, sa dea ordin ca un om sa fie ucis. O gand naste o idee. O idee naste o fapta. O fapta poate schimba o viata sau o lume.
Ce ganduri framant? Ce informatii adun ca sa imi pun mintea la contributie? Ce planuri, urzeli las sa se coaca in mintea sau inima mea? Sunt, actionez, vorbesc exact cum imi sunt gandurile inimii si mintii ca vreau sa nu sa recunosc.
"Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii! " Proverbe 4:23
joi, 23 iunie 2011
a vedea, a dori, a lua
Madalina Manole avea un cantec numit "Te-am vazut, mi-ai placut". La vremea lansarii nu ma ducea mintea sa vad dincolo de cuvinte, acum studiind viata lui David, imediat l-am asociat cu povestea din 2 Samuel 11:1-4.
Nu eram in Ierusalim pe vremea cand regii plecau la razboi, pe vremea lui David. Sunt la mii de ani distanta de David si frumoasa Batseba. Analizez istoria si vreau sa invat din ea. Primavara, regii isi luau armata si declarau razboi altui popor. 1 Cronici 20:1 ni se precizeaza anotimpul acestei intamplari si de acolo stiu care era vremea cand regilor le revenea cheful de razboi. Numai ca David e acasa, in Ierusalim, il trimisese pe Ioab sa conduca razboiul cu amonitii. Pe astia nu ii cucerisera, nu ii facusera vasali. Asa ca Ioab impreuna cu toti luptatorii lui David sunt la Raba. De ce e David in Ierusalim si nu la Raba? De ce e in acest concediu prelungit? De ce il trimite pe Ioab sa conduca armata in locul lui? Oare pentru ca pana acum avusese numai succes si credea ca evreii vor cuceri Raba chiar daca el nu este prezent acolo? Oare iar uitase cine il facuse rege? Uitase cine dusese bataliile si daduse victoriile?
Nu avea afaceri de semnat, nu avea de construit nimic, nu avea cine stie ce afaceri de facut. Avea cea mai frumoasa casa, cele mai bune lucruri din tara erau ale lui, ce era mai bun se aducea in casa lui ... i se acrise de stat in campanie de razboi? Dintr-odata i s-a acrit de stat cu soldatii in camp pregatit de razboi? Acum ca avea casa, un pat confortabil nu e de dat in schimbul unui cort si a unei saltele asezata pe un teren denivelat, nu? Apoi, casa lui, adica a regelui, era construita pe cea mai inalta portiune din oras, nu? Putea vedea orasul ca in palma, putea vedea in departare de pe acoperisul ei .... avea nevoie de asta ca doar era rege, nu?
Habar nu am cum arata o baie publica si imi e greu sa inteleg niste lucruri din cauza culturii in care traiesc si a amprentei hollywoodiene imprimata odata cu filmele vizionate. In Romania, clima e variata, de la foarte frig la mai nou, foarte cald. Stiu ca au existat si la noi bai publice insa nu am fost in nici una. Oricum, in nici un caz nu arata ca o piscina moderna. Dar povestea lui David nu se petrece in Romania ci in Israel cu mii de ani in urma.
Clima e diferita, contextul istoric e diferit, ritualurile vietii sunt diferite.
Batsheba era intr-o cladire a unei bai publice, nu putea fi vazuta din exterior cum se spala. A putut fi vazuta insa de sus, din palatul regelui. Doar bogatii aveau privilegiul de a vedea lumea de sus. Nu ni se spune ca ar fi fost dezbracata, provocatoare. Nu vad in text ca ar fi facut ceva ca sa il starneasca pe David. Era seara, femeia isi facea ritualul ce il cerea legea data de Moise ("ea tocmai se curatase de necuratia ei" 2 Samuel 4).
David o vede. Nu cred ca vede foarte mult insa ii starneste interesul, devine inebunit de acest interes. Nici macar nu ii e jena de ceea ce face in continuare. Cheama un slujitor sau mai multi si se intereseaza cine e femeia care se spala. Afla ca e sotia lui Urie, a unui dintre cei mai buni viteji ai lui. David trece peste faptul ca Urie e un prozelit, un hitit. Trece peste faptul ca acest Urie nu e un nimeni in popor, un nenumit ci e unul dintre cei mai buni oameni ai lui. Insa mai mult de atat, trece peste faptul ca Batsheba era casatorita, avea un sot.
Foarte multi o acuza pe Batseba. Ca l-ar fi provocat, ca ar fi facut baie intentionat in curtea palatului, ca de ce nu a tipat si s-a impotrivit. Insa din nou se pune problema neintelegerii contextului cultural. Aceasta frumoasa femeie nu era din curtea lui David, nu facea baie in curtea lui. Apoi daca citesc mai departe aflu ca Natan il confrunta pe David si pacatul este al lui: vazut, placut, dorit, a tras sfori, a calcat legea, a comis adulter, apoi a actionat cu viclenie, a dat ordin sa fie ucis Urie.
Sa nu uit ca David a avut o sotie o vreme, i-a fost luata si apoi cand a devenit rege, si-a reluat sotia. Michal nu a avut nici un drept sa comenteze, sa se impotriveasca. Si, era fata regelui Saul. In fata regelui nu comentai ci te supuneai. Si David, pe baza acestei consideratii ... face ce ii place. Si, placerea asta o sa il coste mult.
Pot vedea aici ca David era intr-un loc gresit, intr-un timp gresit, facand ce era gresit. A actionat perfect lucid. I se urcase domnia la cap, avea ce era mai bun si aceasta frumusete de femeie de ce sa fie a lui Urie cand putea fi a lui? Atunci cand regii plecau la razboi si erau in campanie, el era acasa, lenevins si avand chef de o noapte nebuna. Daca Bathsheba nu ar fi ramas insarcinata nu cred ca David ar mai fi stiut vreodata ceva de ea sau s-ar mai fi interesat de ea.
Biblia imi descrie viata oamenilor cu bune si rele. Nu a trecut cu vederea pacatul lui David. Nu a facut insa din asta o telenovela insa a descris istoric intamplarea. Doamne, asa multumesc ca m-am nascut in aceasta vreme, ca am drepturi si obligatii, ca sunt libera, libera in Christos. El este Cel ce a ridicat statutul femeii din mojicia unde zacea si a adus-o la acelasi nivel cu al barbatului si nu am cuvinte sa Iti multumesc pentru asta.
Nu eram in Ierusalim pe vremea cand regii plecau la razboi, pe vremea lui David. Sunt la mii de ani distanta de David si frumoasa Batseba. Analizez istoria si vreau sa invat din ea. Primavara, regii isi luau armata si declarau razboi altui popor. 1 Cronici 20:1 ni se precizeaza anotimpul acestei intamplari si de acolo stiu care era vremea cand regilor le revenea cheful de razboi. Numai ca David e acasa, in Ierusalim, il trimisese pe Ioab sa conduca razboiul cu amonitii. Pe astia nu ii cucerisera, nu ii facusera vasali. Asa ca Ioab impreuna cu toti luptatorii lui David sunt la Raba. De ce e David in Ierusalim si nu la Raba? De ce e in acest concediu prelungit? De ce il trimite pe Ioab sa conduca armata in locul lui? Oare pentru ca pana acum avusese numai succes si credea ca evreii vor cuceri Raba chiar daca el nu este prezent acolo? Oare iar uitase cine il facuse rege? Uitase cine dusese bataliile si daduse victoriile?
Nu avea afaceri de semnat, nu avea de construit nimic, nu avea cine stie ce afaceri de facut. Avea cea mai frumoasa casa, cele mai bune lucruri din tara erau ale lui, ce era mai bun se aducea in casa lui ... i se acrise de stat in campanie de razboi? Dintr-odata i s-a acrit de stat cu soldatii in camp pregatit de razboi? Acum ca avea casa, un pat confortabil nu e de dat in schimbul unui cort si a unei saltele asezata pe un teren denivelat, nu? Apoi, casa lui, adica a regelui, era construita pe cea mai inalta portiune din oras, nu? Putea vedea orasul ca in palma, putea vedea in departare de pe acoperisul ei .... avea nevoie de asta ca doar era rege, nu?
Habar nu am cum arata o baie publica si imi e greu sa inteleg niste lucruri din cauza culturii in care traiesc si a amprentei hollywoodiene imprimata odata cu filmele vizionate. In Romania, clima e variata, de la foarte frig la mai nou, foarte cald. Stiu ca au existat si la noi bai publice insa nu am fost in nici una. Oricum, in nici un caz nu arata ca o piscina moderna. Dar povestea lui David nu se petrece in Romania ci in Israel cu mii de ani in urma.
Clima e diferita, contextul istoric e diferit, ritualurile vietii sunt diferite.
Batsheba era intr-o cladire a unei bai publice, nu putea fi vazuta din exterior cum se spala. A putut fi vazuta insa de sus, din palatul regelui. Doar bogatii aveau privilegiul de a vedea lumea de sus. Nu ni se spune ca ar fi fost dezbracata, provocatoare. Nu vad in text ca ar fi facut ceva ca sa il starneasca pe David. Era seara, femeia isi facea ritualul ce il cerea legea data de Moise ("ea tocmai se curatase de necuratia ei" 2 Samuel 4).
David o vede. Nu cred ca vede foarte mult insa ii starneste interesul, devine inebunit de acest interes. Nici macar nu ii e jena de ceea ce face in continuare. Cheama un slujitor sau mai multi si se intereseaza cine e femeia care se spala. Afla ca e sotia lui Urie, a unui dintre cei mai buni viteji ai lui. David trece peste faptul ca Urie e un prozelit, un hitit. Trece peste faptul ca acest Urie nu e un nimeni in popor, un nenumit ci e unul dintre cei mai buni oameni ai lui. Insa mai mult de atat, trece peste faptul ca Batsheba era casatorita, avea un sot.
Foarte multi o acuza pe Batseba. Ca l-ar fi provocat, ca ar fi facut baie intentionat in curtea palatului, ca de ce nu a tipat si s-a impotrivit. Insa din nou se pune problema neintelegerii contextului cultural. Aceasta frumoasa femeie nu era din curtea lui David, nu facea baie in curtea lui. Apoi daca citesc mai departe aflu ca Natan il confrunta pe David si pacatul este al lui: vazut, placut, dorit, a tras sfori, a calcat legea, a comis adulter, apoi a actionat cu viclenie, a dat ordin sa fie ucis Urie.
Sa nu uit ca David a avut o sotie o vreme, i-a fost luata si apoi cand a devenit rege, si-a reluat sotia. Michal nu a avut nici un drept sa comenteze, sa se impotriveasca. Si, era fata regelui Saul. In fata regelui nu comentai ci te supuneai. Si David, pe baza acestei consideratii ... face ce ii place. Si, placerea asta o sa il coste mult.
Pot vedea aici ca David era intr-un loc gresit, intr-un timp gresit, facand ce era gresit. A actionat perfect lucid. I se urcase domnia la cap, avea ce era mai bun si aceasta frumusete de femeie de ce sa fie a lui Urie cand putea fi a lui? Atunci cand regii plecau la razboi si erau in campanie, el era acasa, lenevins si avand chef de o noapte nebuna. Daca Bathsheba nu ar fi ramas insarcinata nu cred ca David ar mai fi stiut vreodata ceva de ea sau s-ar mai fi interesat de ea.
Biblia imi descrie viata oamenilor cu bune si rele. Nu a trecut cu vederea pacatul lui David. Nu a facut insa din asta o telenovela insa a descris istoric intamplarea. Doamne, asa multumesc ca m-am nascut in aceasta vreme, ca am drepturi si obligatii, ca sunt libera, libera in Christos. El este Cel ce a ridicat statutul femeii din mojicia unde zacea si a adus-o la acelasi nivel cu al barbatului si nu am cuvinte sa Iti multumesc pentru asta.
miercuri, 22 iunie 2011
promis e promis
In adolescenta aveam niste prieteni care intarziau, la orice intalnire sau eveniment, cel putin jumatate de ora. Niciodata nu contai pe cuvantul lor pentru o ora anume. Intotdeauna aveau o scuza. Insa ce era cel mai enervant e ca veneau razand. Efectiv asta te facea sa iti iesi din pepeni. Devenisera proverbiali, ceilalti din grup am devenit fixisti in ce priveste ajunsul la timp pentru ca imediat erai asemanat cu acei tineri. Punctualitatea e primul pas, semn prin care deosebesti un om care se tine sau nu de cuvant. Inseamna sa respecti pe celalalt si sa respecti ceea ce ai spus tu.
Am vazut ca Dumnezeu ii face o promisiune lui David si in 2 Samuel 8 si 10 vad cum ceea ce a spus in capitolul 7 se implineste. David parca sta numai prin razboi ... rare sunt momentele de respiro. Se bate cu filistenii si ii supune. Apoi intra la rand moabitii, arameii, edomitii, amaleciti si alte popoare. Ma tot intrebam cate state erau pe vremea aceia de aveau atata chef de razboi, Insa erau cetati state care ... luptau pentru suprematie. Nu erau civilizatii ca la egipteni, romani, ci popoare nu foarte numeroase care voiau pamantul ce fusese dat poporului evreu de catre Dumnezeu. Si, ... intrau in conflict cu Dumnezeu.
"Domnul ii dadea biruinta lui David oriunde mergea" 2 Samuel 8:14. Devenise instarit, puternic si din cate pot observa era un bun strateg si un manager intelept. Daca as echivala functiile celor din staff-ul administrativ, atunci ar fi fost cam asa: Ioab - ministrul apararii, Iehosafat care era cronicar - ministrul culturii, Tadoc si Ahimelek - lideri religiosi, Seraia - ministrul invatamantului, Benaia era seful garzii de corp, al securitatii regelui si toti fii lui David (si avea cativa) - asistenti regali.
Il observ pe David cum isi respecta cuvantul. Promisiunea facuta de el e promisiune atat fata de cunoscuti, cat si fata de celelalte popoare. Nahash cel care ceruse evreilor din Iabesh supunere si ochiul drept scos si fusese invins de Saul la inceputul domniei acestuia, il vad acum ca face alianta cu David si ii este supus. Cand Nahash moare, Hanun se lasa sfatuit prost de catre consilierii lui si ii sluteste, umileste pe trimisii lui David ca sa ii duca condoleante. Decizie proasta facuta de Hanun. Si vazand ce prostie a facut, ca si cum nu era de ajuns, se uneste cu arameii si vor sa se bata cu Israelul. Rezultatul nu e unul bun pentru amoniti si aramei ... un numar mare de morti. Pe langa pierderea umana au trebuit sa devina vasali si sa plateasca bir lui David.
Ca un sandwich, capitolul 9 este plasat intre detalii despre razboaie, victorii, razboaie, supuneri, vasali, biruri.
David ii promite lui Ionatan, dragului lui prieten sa ii protejeze viata si sa arate bunatate fata de casa = familia lui intotdeauna iar lui Saul ii promite sa nu ii omoare pe descendentii acestuia. Poate fi considerata promisiune nebuna de catre oamenii acelei vremi. Insa David isi tine cuvantul orice s-ar intampla.
Vine o zi cand intreaba daca mai exista cineva din casa lui Saul. Daca mai e cineva viu. Obiceiul era ca regele sa omoare pe toti descendentii fostului rege. Asa ca tremurand este adus Tiba, un slujitor care ar sti ceva despre un membru al familiei lui Saul. Tiba se astepta sa ii fie taiat capul .... sau cine stie ce era in mintea lui.
David intreaba daca mai este cineva din familia lui Saul in viata pentru ca vrea sa isi arate bunatatea fata de de el sau ea. Soc total pentru Tiba si casa regala. Sa arate ce? Bunatate? David e cu dus cu capu?
Da, mai este Mefiboshet ... numai ca, el are probleme cu picioarele, este o persoana cu deficiente motorii. David insa parca aude selectiv. Trimite o escorta la Lo-Debar, un oras la est de Iordan, localitate langa granita cu Amonitii sa il aduca pe Mefiboshet. Si acesta apare ... David stia de problema lui, il primeste si trateaza extraordinar. Ii reda toate pamanturile ce apartineau lui Saul, nu doar ce era a lui Ionatan - tatal lui, ii da slujitori care sa aibe grija de averea proaspat capatata si il invita sa stea in palat la David si sa ia masa cu el in fiecare zi: mic dejun, pranz si cina. David face astea de dragul lui Ionatan. Din dragoste pentru prietenul sau Ionatan.
20 de ani de haituiala il schimba pe David. Vad ca lacrimile, durerile, necazurile ce vin peste mine nu sunt in van, au un scop si scopul nu e sa ma faca pe mine vedeta ci e ca sa se arate Gloria Lui Dumnezeu. In foarte multe aspecte pot vedea asemanari cu Christos, promisiunea facuta de Dumnezeu lui David, Il include pe Christos. Vad suveranitate si har. Dar harul il acorda numai Dumnezeu, harul nu e ceva ce as merita sau ce se putea castiga, cumpara. E un dar pe care Dumnezeul Il acorda. Dumnezeu Tatal ma iubeste de dragul Lui Christos si vad cum David il iubeste pe Mefiboshet de dragul lui Ionatan. Dumnezeu ma invita sa stau la masa cu El, de dragul Lui Christos. M-a infiat pentru ca am acceptat jerfta Fiului Sau. Am devenit fiica Lui de dragul Fiului Sau.
Am vazut ca Dumnezeu ii face o promisiune lui David si in 2 Samuel 8 si 10 vad cum ceea ce a spus in capitolul 7 se implineste. David parca sta numai prin razboi ... rare sunt momentele de respiro. Se bate cu filistenii si ii supune. Apoi intra la rand moabitii, arameii, edomitii, amaleciti si alte popoare. Ma tot intrebam cate state erau pe vremea aceia de aveau atata chef de razboi, Insa erau cetati state care ... luptau pentru suprematie. Nu erau civilizatii ca la egipteni, romani, ci popoare nu foarte numeroase care voiau pamantul ce fusese dat poporului evreu de catre Dumnezeu. Si, ... intrau in conflict cu Dumnezeu.
"Domnul ii dadea biruinta lui David oriunde mergea" 2 Samuel 8:14. Devenise instarit, puternic si din cate pot observa era un bun strateg si un manager intelept. Daca as echivala functiile celor din staff-ul administrativ, atunci ar fi fost cam asa: Ioab - ministrul apararii, Iehosafat care era cronicar - ministrul culturii, Tadoc si Ahimelek - lideri religiosi, Seraia - ministrul invatamantului, Benaia era seful garzii de corp, al securitatii regelui si toti fii lui David (si avea cativa) - asistenti regali.
Il observ pe David cum isi respecta cuvantul. Promisiunea facuta de el e promisiune atat fata de cunoscuti, cat si fata de celelalte popoare. Nahash cel care ceruse evreilor din Iabesh supunere si ochiul drept scos si fusese invins de Saul la inceputul domniei acestuia, il vad acum ca face alianta cu David si ii este supus. Cand Nahash moare, Hanun se lasa sfatuit prost de catre consilierii lui si ii sluteste, umileste pe trimisii lui David ca sa ii duca condoleante. Decizie proasta facuta de Hanun. Si vazand ce prostie a facut, ca si cum nu era de ajuns, se uneste cu arameii si vor sa se bata cu Israelul. Rezultatul nu e unul bun pentru amoniti si aramei ... un numar mare de morti. Pe langa pierderea umana au trebuit sa devina vasali si sa plateasca bir lui David.
Ca un sandwich, capitolul 9 este plasat intre detalii despre razboaie, victorii, razboaie, supuneri, vasali, biruri.
David ii promite lui Ionatan, dragului lui prieten sa ii protejeze viata si sa arate bunatate fata de casa = familia lui intotdeauna iar lui Saul ii promite sa nu ii omoare pe descendentii acestuia. Poate fi considerata promisiune nebuna de catre oamenii acelei vremi. Insa David isi tine cuvantul orice s-ar intampla.
Vine o zi cand intreaba daca mai exista cineva din casa lui Saul. Daca mai e cineva viu. Obiceiul era ca regele sa omoare pe toti descendentii fostului rege. Asa ca tremurand este adus Tiba, un slujitor care ar sti ceva despre un membru al familiei lui Saul. Tiba se astepta sa ii fie taiat capul .... sau cine stie ce era in mintea lui.
David intreaba daca mai este cineva din familia lui Saul in viata pentru ca vrea sa isi arate bunatatea fata de de el sau ea. Soc total pentru Tiba si casa regala. Sa arate ce? Bunatate? David e cu dus cu capu?
Da, mai este Mefiboshet ... numai ca, el are probleme cu picioarele, este o persoana cu deficiente motorii. David insa parca aude selectiv. Trimite o escorta la Lo-Debar, un oras la est de Iordan, localitate langa granita cu Amonitii sa il aduca pe Mefiboshet. Si acesta apare ... David stia de problema lui, il primeste si trateaza extraordinar. Ii reda toate pamanturile ce apartineau lui Saul, nu doar ce era a lui Ionatan - tatal lui, ii da slujitori care sa aibe grija de averea proaspat capatata si il invita sa stea in palat la David si sa ia masa cu el in fiecare zi: mic dejun, pranz si cina. David face astea de dragul lui Ionatan. Din dragoste pentru prietenul sau Ionatan.
20 de ani de haituiala il schimba pe David. Vad ca lacrimile, durerile, necazurile ce vin peste mine nu sunt in van, au un scop si scopul nu e sa ma faca pe mine vedeta ci e ca sa se arate Gloria Lui Dumnezeu. In foarte multe aspecte pot vedea asemanari cu Christos, promisiunea facuta de Dumnezeu lui David, Il include pe Christos. Vad suveranitate si har. Dar harul il acorda numai Dumnezeu, harul nu e ceva ce as merita sau ce se putea castiga, cumpara. E un dar pe care Dumnezeul Il acorda. Dumnezeu Tatal ma iubeste de dragul Lui Christos si vad cum David il iubeste pe Mefiboshet de dragul lui Ionatan. Dumnezeu ma invita sa stau la masa cu El, de dragul Lui Christos. M-a infiat pentru ca am acceptat jerfta Fiului Sau. Am devenit fiica Lui de dragul Fiului Sau.
marți, 21 iunie 2011
mi-a cerut El?
Fac planuri, dezvolt idei, iau hotarari, incep sa cred puternic in ele, mi se par bune, apoi ... extraordinare si cred ca sunt venite de la Dumnezeu. Uneori i le atribui Lui. Numai ca planurile mele esueaza. Ideile dezvoltate de mine sunt duse parca de vant si sfaramate. Hotararile in care credeam cu atata tarie sunt clatinate si desi mi se pareau bune, chiar extraordinare incep sa imi aduca durere, necazuri. Dar de ce? Vezi, Doamne! Tu esti vinovat! Tu nu intelegi. Suna comic. Insa nu e deloc asa.
Capitolul 7 din 2 Samuel ma da peste cap ... efectiv imi darama toate ideile mele crete sau intinse. Ma simt naucita. La fel ca David, am luat hotarari ce mi se pareau extraordinare, au fost aprobate de oamenii Lui Dumnezeu si am crezut ca Domnul deja le-a avizat, stampilat si apoi le-a pus pe banda de executie. Numai ca ... nu e asa.
David e rege peste Israel. Chivotul Lui Dumnezeu e in Ierusalim. Hiran a terminat de construit palatul regal pentru David. Si, intr-o zi, David multumit de starea in care se afla, poate chiar se plimba pe acoperisul casei lui, vede cortul unde se afla Chivotul. Pfuuuu! Coace o idee si cand vine prietenul, confidentul si profetul Natan i-o impartaseste. Acestuia i se pare o idee buna si pune stampila ca din partea Domnului.
Era rege, puternic, bogat, statea in ditamai palatul dupa ce atatia ani haladuise prin pesteri, desert, corturi mai mult sau mai putin frumoase si confortabile. Vede cortul adapostind Chivotul Lui Dumnezeu si se gandeste ca n-ar fi rau sa faca o casa si pentru Dumnezeu. Daca tot are cu ce, de ce sa nu Il ajute pe Dumnezeu?
Numai ca, Dumnezeu nu i-a cerut asta. Cine e David ca sa ii construiasca Lui Dumnezeu o casa? Natan e trimis la "slujitorul Meu David" sa ii spuna ce gandeste Dumnezeu despre planul extraordinar gandit de David. Este repus in pozitia corecta. Dumnezeu ii reaminteste de unde l-a luat, de la stana, de la pastorit oile si l-a pus conducator peste Israel. David nu fusese cioban sef sau director la stana, ci un simplu pastor care ducea oile la pascut. De acolo l-a luat Dumnezeu.
Dumnezeu nu e de acord cu ideea dintr-un motiv foarte simplu. Nu i-a cerut asta. Nu are nevoie de o casa. El e Cel ce a dat legea si instructiunile lui Moise, i le-a spus clar si precis, acolo pe Muntele Sinai. A calatorit intr-un cort cu poporul Israel. De ce ar avea nevoie de o casa?
Apoi, David este rugat sa isi reaminteasca ca Dumnezeu este Cel care a fost cu el tot timpul, El e Cel care i-a dat victorie, care a nimicit toti dusmanii cu care avea de luptat, El e Cel care i-a facut un nume mare in Israel si nu numai. Dumnezeu face lucruri mari cu David, prin David si pentru David. Nu putea face nimic fara Dumnezeu.
Am crezut ca ideea lui David e extraordinara insa in continuare Natan ii spune ce idee are Dumnezeu pentru David. Si ... ochii imi fac ca girofarurile. Dumnezeu vrea sa ii construiasca lui David o casa. Promisiunea aceasta se numeste in termeni teologici legamantul Davidic.
Termenul de casa nu inseamna doar o constructie, ci o familie cu urmasi. Insa aceasta promisiune e cu bataie lunga, se va implini dupa ce David nu va mai fi, il va urma la tron un baiat nascut dupa ce aceasta promisiune este facuta. Deci Solomon inca nu se nascuse cand Dumnezeu ii promite "casa". El este cel ce va zidi o casa pentru Numele Lui iar Dumnezeu ii va intari tronul de domnie pe vecie. Mai mult de atat, ii va fi fiu si Dumnezeu va fi pentru Solomon ca si Tata. Da, Solomon va pacatui insa va fi mustrat omeneste si indurarea Lui Dumnezeu nu se va indeparta de la el. O sclipire de promisiune il include si pe David: "casa ta si regatul tau vor dainui vesnic inaintea Mea, iar tronul tau va fi intarit pe vecie."
Gloria Lui Dumnezeu nu o gasesc in lucruri spectaculare, extraordinare, mediatizate ci o gasesc acolo unde El este prezent. Dumnezeu nu vrea o casa mareata, extraordinara pentru ca El este "intronat in mijlocul laudelor lui Israel" (Psalml 22:3). A ales sa locuiasca intr-un cort, iar in zilele noastre "Aşadar, acum nu mai sunteţi străini sau de alt neam, ci sunteţi cetăţeni împreună cu sfinţii şi membri ai casei lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia pusă de apostoli şi de profeţi, piatra din capul unghiului fiind Cristos Isus. În El, întreaga clădire, bine închegată, creşte până devine un templu sfânt în Domnul. Şi, prin El, şi voi sunteţi zidiţi împreună pentru a deveni o locuinţă în care trăieşte Dumnezeu prin Duhul Său." Efeseni 2:19-22
Ca si lui David, mi se reaminsteste ca nu e nevoie de un templu, de o constructie spectaculara, extraordinara ca sa ma inchin, ca sa vin sa vorbesc cu Dumnezeu, ca sa vad maretia si harul Dumnezeului meu. El este Cel care are grija de mine, de nevoile mele, de viata mea si nu sunt eu cea care trebuie sa am grija de El, de nevoile Lui, sa aibe si El ceva. Sa nu fac din constructii, cladiri, localuri obiectul inchinarii mele, ci din Dumnezeu.
Imi place atitudinea lui David, imediat realizeaza ca se credea buricul pamantului, imediat se reaseaza in pozitia lui si Il lasa pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu. Regalitatea i se urcase la cap insa Regele Il roaga pe "servitorul Meu David" sa isi analizeze pozitia si sa nu uite de unde a fost luat. David vede clar cine este, de unde este, cum este. Nu cu amaraciune, nu cu inima suparata si ofuscata ci plin de reverenta, coplesit de maretia Lui Dumnezeu incepe sa Il laude. Il invidiez oarecum pe David pentru cum vorbeste, cum poate sa faca din cuvantarile lui psalmi de lauda si adorare la adresa Lui Dumnezeu. E coplesit de ceea ce ii reveleaza Dumnezeu, de ce ii descopera si se roaga pentru implinirea promisiunii.
E un dar de la Dumnezeu ceea ce am si sunt. Imi reaminstesc mereu asta ca sa nu imi uit pozitia mea in relatia cu Dumnezeu. Sa nu uit ca El e Dumnezeu si are totul in control iar eu sunt Cella care are nevoie de Dumnezeu si care nu poate respira in urmatoarea secunda daca El decide ca eu sa plec Acasa. "Căci cine te face diferita? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi, ca şi cum nu l-ai fi primit?" Am personificat versetul din 1 Corinteni 4:7.
Mi-a cerut Dumnezeu ce am promis, hotarat, decis, ce am inceput sa fac chiar daca aveam aprobarea oamenilor Lui? De pe ce pozitie am luat hotararile, deciziile, promisiunile? Care e raportarea mea fata de El? Cred ca Il vad pe Dumnezeu in spectaculos, maret, extraordinar sau vreau sa Il gasesc acolo unde e El prezent? Am inceput sa Ii port de grija sau Il las pe El sa imi poarte de grija? Succesul mi-l insusesc sau recunosc Mana Lui la lucru?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)