marți, 30 iulie 2013

toata casa mea - Benone Burtescu

"Doamne, ce minunat ai putut fi
când Te-ai gândit să-Ţi faci o mică Împărăţie
din părinţi, bunici şi nişte copii.
I-ai adunat pe toţi în jurul unei vetre,
i-ai strâns pe toţi în jurul unei pâini.
E lucrul cel mai frumos
ce Ţi-a ieşit din mâini!

Şi pentru cine ştie să-nţeleagă
minunea aceasta pe care o numim
"casa noastră",
este frumoasă numai întreagă.
De ne-ar lipsi bunicii, am fi fără glorie
ca un popor fără istorie.
Dacă tata ar pleca afară cu gloata
cât de trist ar fi băiatul,
ce nemângâiată ar rămâne fata!
Dacă mama ar pleca şi nu ar mai reveni
inima casei s-ar opri.
Frumos ne amintim de Moise când repeta
mereu lui Faraon:
"Noi şi tot ce este al nostru
vom merge să slujim Domnului!
Frumos ne amintim de Iosua care spunea:
"Eu şi toată casa mea".

E spre seară...
Dar dinspre cer se aud osanale;
De ce-o fi printre îngeri atâta sărbătoare?
Fiindcă pe pământ un copil se roagă
pentru fratele lui mai mic,
pentru sora lui mai mare.

E spre miez de noapte...
De ce-o fi printre stele atâta bucurie
că nu poate să adoarmă nici una din ele?
Fiindcă pe pământ se aud nişte şoapte...
E o mamă ce se roagă cu lacrimi fierbinţi
să-i fie copiii cuminţi.

E în zori de zi...
Dar parcă luceferii acum se aprind
lumina garanţie să-şi trimită
spre fruntea unui tată
ce-n rugă cere să-i fie casa ocrotită,
de cer luminată.

Doamne, mai mult decât apă şi pâine,
mă rog şi eu pentru casa mea
de azi şi de mâine.
Pentru ai mei care sunt,
pentru ai mei care vor veni
pentru că ştiu că nu departe, într-o zi,
Mă vei întreba:
"Unde-ţi este casa pe care ţi-am încredinţat-o?"
Iar eu vreau să-Ţi răspund:
"Doamne, iat-o!"
Şi Tu să-i treci pe toţi la dreapta Ta.

Aşa, adesea mă surprind plângând de bucurie
că sunt în minunata Ta Împărăţie
şi-i casa mea acolo, lângă Tine:
bunicii, cu-nţelepciunea lor despre ce-i bine,
tata, cel care-a fost cu trudă pe pământ
şi mama cu iubirea,
fraţi, surori - toţi sunt.
Numai de-un singur gând m-aş tulbura:
că-mi va lipsi de-acolo cineva...
De aceea
în fiecare seară şi-n fiecare zi
îi strâng pe toţi şi-i fac mănunchi de bucurii.
Cu îngerii îi fac prieteni
și-i trec pe toţi din stea in stea
și-i trec prin cântecul iubirii...
Ascultă, Doamne, ruga mea
şi mută-n ceruri toată casa mea."
Bebone Burtescu - Toata casa mea

luni, 29 iulie 2013

Nu am vazut aripile nici unuia dintre ingeri!

Ziua de 28 iulie 2013 va fi pentru mine ca o noua zi de nastere, o zi in care viata mi-a fost redata. Pentru o fractiune de secunda am gandit: S-a terminat!
Insa ... nu a fost asa!
Sunt vie!
Sunt inca pe pamant!

De cateva zile citesc, recitesc si meditez la textul din Isaia 45:1-7. "2 Eu Însumi voi merge înaintea ta şi voi netezi munţii; voi sparge uşile de bronz şi voi tăia barele de fier; 3 îţi voi da vistieriile întunericului, bogăţii ascunse în locuri tainice, ca să ştii că Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, Care te chem pe nume.
4 De dragul robului Meu Iacov, al alesului Meu Israel, te chem pe nume, îţi dau un nume de onoare, deşi tu nu Mă cunoşti.
5 Eu sunt DOMNUL, nu este altul; în afară de Mine nu există un alt Dumnezeu! Te voi încinge, deşi tu nu Mă cunoşti, 6 pentru ca oamenii să cunoască, de la răsăritul soarelui şi până la apus, că nu există un altul în afară de Mine; Eu sunt DOMNUL, nu este altul!
7 Eu întocmesc lumina şi creez întunericul; Eu aduc bunăstarea şi tot eu creez dezastrul; Eu, DOMNUL, fac toate aceste lucruri!"

Eu sunt Domnul! 
Eu, Domnul, ... 
Eu sunt Domnul!

Nu stiu de ce inca mai sunt in viata! 
Nu stiu de ce Tata si-a trimis ingerii sa intoarca lucrurile in favoarea vietii noastre. 
Nu am vazut aripile nici unuia dintre ingeri, nu le-am auzit aripile falfaind in jurul meu insa am vazut efectele aparitiei lor. 
Am vazut ingerii prieteni si frati, ingerii cu chip de om care au aparut si care s-au bucurat vazandu-ne in viata!

Cred ca inca din momentul aparitiei mele pe lume, Domnul a trebuit sa aleaga mai multi ingeri, dintre cei mai vigilenti, pentru a-mi asigura protectia si viata. N-au avut de ales si au trebuit sa coboare ca sa stea cu mine in fantana din curtea bunicilor, sa imi amortizeze caderile de pe casa sau cand varful unui cires a refuzat sa se mai lase leganat si s-a rupt aruncandu-ma intr-unul din stalpii de langa el lasandu-ma agatata in el, coloana vertebrala efectiv mulandu-se pe langa el. Au trebuit sa o alerge pe mama cand inca nu mergeam dar ma descurcam sa deschid usile si sa cotrobai peste tot pentru ca tocmai incercam sa ma infrupt dintr-o cutie cu soda caustica ce fusese dosita de mine. M-au scos din vartejul creat de un trailer in viteza. Imi amintesc cum am fost luata de guler si trasa inapoi de pe trecerea de pietoni si pusa pe trotuar iar in secunda doi sa vad un camion mare trecand cu o viteza ametitoare prin fata mea ... camion care nu stiu de unde a aparut pentru ca eu ma asigurasem.

Ca si David, pot sa spun ca viata mea este scumpa inaintea Domnului. Isaia ma invata ca tot ce se intampla este in controlul Domnului, El m-a creat, El mi-a dat viata si sunt in mana Lui, ca El aduce bunastarea si dezastrul, ca El stie trecutul, prezentul si viitorul meu, ca are un plan cu mine. 

Daca inca mai sunt aici inseamna ca nu mi-am sfarsit alergarea pe acest pamant, ca Tata mai are de lucru in mine si cu mine. Am primit o alta sansa de a trai! Si, am decis sa traiesc. Astept raspunsuri de la Tata. Unde ma vrea? Cum ma vrea? Ce sa fac? Pana una alta insa ma bucur si ii multumesc pentru ca e in control, tine in mana Sa viata mea, a noastra si pentru ca suntem pretiosi in ochii Lui!

duminică, 28 iulie 2013

ai scobit gropile abisale!

O data cu rasaritul soarelui vreau sa Il laud pe Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov!
Vreau sa Il laud pentru corul pasarilor de afara. Un cor mixt format din pasari, gaze si din cand in cand mai intervine un caine suparat de cine stie ce.

Te laud pentru ca esti Tata!
Te laud pentru ca de la Isaia am invatat ca Yeshua HaMaschiac (Isus Christos) este Rascumparatorul, Cel ce m-a tesut in burta mamei mele, Creatorul, Cel ce a desfasurat cerurile si a intins pamantul.

Imi las libera imaginatia si incerc sa vizualizez cam cum arata sulul cu cerurile, cum aratau stelele, astrii ceresti, galaxiile, soarele si luna stranse acolo in sul ... si acest sul a fost desfasurat si insirat de Isus. Si asta a facut-o singur!

Mai vreau sa nu uit ca Tu tii pamantul in mana Ta ... Tu, Isus Christos = Yeshua HaMaschiach L-ai intins, ai format cu mana Ta muntii, vaile, despresiunile, campiile, ai pus apele la locul lor, ai scobit gropile abisale si varfurile muntilor ascunse in zapada.

Vreau sa Te laud pentru minunatiile create pentru mine!

Vreau sa Te laud pentru Duhul Sfant = Ruach HaKodesh! Despre El vorbeste Isaia si ni-l prezinta ca Duhul Domnului. El este trimis ca sa ne mangaie, sa ne invete despre Tine, sa ne indrume, sa ne mustre. El este Cel ce lucreaza in mine sfintire si curatire. El ma ajuta sa Te las sa cresti in mine. El imi deschide ochii sa vad zambet, candoare, duiosie, nevoie de un cuvant de incurajere, mangaiere, imi da ghies sa dau un telefon, sa scriu un mesaj de incurajare, sa spun o vorba buna ...

Te laud pentru ceea ce ai creat aici insa vreau sa Te laud si pentru casa ce o pregatesti ACASA.

Te laud pentru har. Multumesc ca ma indemni sa Il dau mai departe, sa Il las sa curge spre altii, sa devin canal de binecuvantare si nu balta pe langa care sa iti tii respiratia.

vineri, 26 iulie 2013

istorie impregnata, imbibata, intesata cu har

HAR, haruri, s. n. 1. (În religia creștină) Dar, ajutor spiritual, grație divină acordată omului. Asa explica DEX-ul harul.

Cartea scrisa de Isaia mi se pare impregnata, imbibata, intesata cu har. Da, pamantul cu tot ce e pe el si sub el, oamenii de pretuntindeni, cerurile si universul sunt chemati la judecata. Insa, vad inima plina de dragoste a Tatii, vad credinciosia Lui, bunatatea Lui fata de Israel. Are in Israel o ramasita ce prefera sa isi tina inima lipita de El. Cand Isaia isi spune "predica", tot poporul e prezent si aude ce spune profetul.

"24 Aşa vorbeşte DOMNUL, Răscumpărătorul tău,
Cel Care te-a ţesut în pântece: «Eu sunt Domnul, 
Cel Care am făcut toate lucrurile, 
Cel Care, singur, a desfăşurat cerurile, 
Cel Care, singur, a întins pământul; 
25 Cel Care dovedeşte drept false prezicerile mincinoşilor, îi arată drept proşti pe ghicitori, îi face pe înţelepţi să dea înapoi şi le dovedeşte cunoştinţa ca fiind prostie;
26 Cel Care adevereşte cuvântul robului Său şi împlineşte prevestirea mesagerilor Săi; 
Cel Care zice despre Ierusalim: ‘Va fi locuit!’ şi despre cetăţile din Iuda: ‘Vor fi rezidite! Eu le voi reclădi din ruine!’;
27 Cel Care spune adâncului mării: ‘Fii uscat! Îţi voi usca izvoarele!’;
28 Cel Care spune despre Cirus: ‘El este păstorul Meu; el va împlini tot ce doresc Eu. El va porunci ca Ierusalimul să fie rezidit şi Templului să-i fie pusă temelia.’»" Isaia 44:24-28

Israel (si pot cu incredere sa spun Cella), Cel ce iti vorbeste, Cel in Numele caruia vorbeste Isaia este Domnul, Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov. Este Cel ce a stat langa burta mamei mele si mi-a tesut celulele si apoi a desenat si facut venele sa apara, a crescut inima, plamanii, toate organele mele interne si externe. De vreo noua luni, impreuna cu cei din biserica mea, studiem Ioan si acolo vad ca Cel ce m-a creat este Isus (Yeshua). Adica Isaia spune ca Isus Christos = Yeshua HaMaschiach este Creatorul, Rascumparatorul, Eliberatorul, Mantuitorul? Oh! Da!

Sunt efectiv indragostita de Isaia, de modul lui de a descrie lucrurile, de cum te provoaca sa visezi cu ochii deschisi, sa Il vezi pe Isus = Yeshua desfasurand un sul si intinzand cerurile iar daca ma uit in Isaia 40 vad mai multe din procesul creatiei. Dupa ce a desfasurat sulul cu stelele, a avut de intins pamantul, de modelat formele geografice. 

Domnul se prezinta din nou poporului Israel, ii aminteste cine este si ce a facut El, cum prin probe si dovezi istorice si palpabile a desfiintat ideile si filosofiile idolatre, cum a aratat mincinoase sfaturile si cuvintele ghicitorilor. El e Atotstiutor, Atotcunoscator, stie trecutul, prezentul si viitorul, este Vesnic.  El spune ce se va intampla, cum, unde, cu cine, trimite mesageri care vestesc Cuvantul Sau, Cuvant ce se implineste cu punct si virgula. 

El este Cel ce a poruncit ca Ierusalimul sa fie distrus si asta se va implini. El a secat Marea Rosie si stramosii nostri au iesit din Egipt pe un drum uscat prin mijlocul marii. El este Cel ce a secat Iordanul. El are toata puterea in cer si pe pamant. 

Da, Ierusalimul va fi distrus din temelii, vor pleca in robie, insa o ramasita isi va lipi inima de Domnul si se va intoarce in Ierusalim asa cum spusese Isaia cu 200 de ani mai inainte. Incerc sa ma gandesc ce a fost in mintea celor din ramasita. Au auzit discursurile lui Isaia, aveau textul scris, si-au legat inima de Domnul si au crezut ca orice Cuvant spus de Domnul este adevarat. L-au crezut pe cuvant. Insa nu au ingropat totul in ei. Au spus despre asta copiilor lor, au incredintat ce au primit pentru a fi dus mai departe. Au insuflat credinta lor in copiii lor insa si in copiii copiilor lor. Au decis sa creada ca Domnul ii va aduce inapoi. Si, Domnul i-a adus inapoi si au fost martori la reconstructia Casei Domnului.

Babilonul sa cada? E o nebunie! Asa ar fi spus compatriotii lui Isaia. Poate din punct de vedere omenesc e o nebunie insa Domnul a promis ca puternicul imperiu va cadea, pe scena omenirii va aparea Cirus care va fi ca un pastor pentru poporul Domnului. Ca sa isi duca planul la indeplinire, Domnul foloseste cu succes un pagan. 

Am beneficiat de har! Din dragoste, Creatorul meu a murit pentru mine ca sa am viata, sa fiu impacata cu Dumnezeu Tatal, Duhul Sfant e pecetea Tatalui in mine si pe mine. Vad istoria poporului Israel imbibata cu har si dragoste din partea Domnului. De har si dragoste am parte si eu in 2013. Dar harul si dragostea le primesc ca sa le dau mai departe.

joi, 25 iulie 2013

a Tatalui scrisoare

Mi-e dor sa cant melodia asta.

1 Sfânta scriptură şi azi să-mi vorbească,
Sfântul Cuvânt de viaţă dătător;
Pacea, nădejdea şi iubirea-mi crească
Prin ea Isus e-al meu Mântuitor.
Refren:
Să îndrumeze viaţa mea întreagă
Cuvântul Tău, ce mi L-ai dăruit,
Până'n vecie, Doamne, mă petreacă
Îndemnul Tău sfânt, sfatul Tău iubit!

2 Sfânta scriptură mi-a arătat pieirea
Adâncul groaznic, fioros nespus;
Apoi, Cuvântul mi-a'ndreptat ptivirea
Spre jertfa scump-a Domnului Isus!

3 Sfânta scriptură, o, ce bogăţie
Cerescul Tată mie-mi dărui!
Prin ea aflat-am pentru veşnicie
Pe Domnul Vieţii ce mă ferici.

4 Sfânta Scriptur-a Tatălui scrisoare
Oricărui suflet i-a venit de sus,
S'arate calea, singura scăpare
Ce-o poate-avea, primindu-L pe Isus.

Refren:
Las'să-ndrumeze viaţa Ta întreagă
Acest Cuvânt scump ce ţi-e dăruit!
Până'n vecie El să te petreacă
Cu-al Său îndemn sfânt, cu-al Său sfat slăvit
http://alevro.net/PDCPDF/PDC220-Voce-Sfanta%20Scriptura%20si%20azi.pdf

miercuri, 24 iulie 2013

A florilor strune, e o minune...

A florilor strune, e o minune...
Ce cântă într-una, în zori de zi
Şi fără cuvinte şi totuşi se simte,
A lor parfumuri, parfumuri de nard.

O harfa de aur în sunete sfinte
Din strunele ei cădeau 
stropii de har
Iubirea fierbinte,
a ei dulci cuvinte 
Ce parca în suflet mă ard.
Ea cânta în inima mea,
Ea cânta şi-n inima ta,
Pe undele Duhului Sfânt.
Patrunde în sufet şi-n gând...
Pe strunele ei de argint,
Un murmur se tot legăna,
Un cântec atâta de sfânt,
Natura întreagă-i cânta.

Şi soare şi lună şi nori şi furtună,
Şi tunet şi trăsnet şi ploaie şi vânt,
În sunet gigantic cânta o natură,
E harfa ce cântă măririle Lui.

Şi peşti şi balauri şi fiarele toate
Şi mari dobitoace şi păsări în zbor
Şi inimile noastre 
şi-a vântului soapte,
Îl laudă-ntr-una pe-al nost’ Ziditor.

E Harfa de Aur măreaţă zidire,
Ce cântă într-una fără de sfârşit
A cărui răsunet, străbate în fire,
Iubirea Cerească a Domnului meu.

marți, 23 iulie 2013

Tine minte! Nu uita!

Da, Israel a ales idolatria ca stil de viata, a ales sa traiasca depravat conform filosofiei idolilor, a ales sa isi insuseasca spiritualitatea lor. Si alegerile au consecinte! Neascultarea se plateste! Vor pleca in Babilon pentru 70 de ani ca si consecinta a neascultarii. Insa ... inainte de a pleca, Domnul le spune:
"21 «Ţine minte aceste lucruri, Iacove, căci tu eşti robul Meu, Israele!
Eu te-am modelat; eşti robul Meu.
O, Israele, nu te voi uita!
22 Ţi-am şters nelegiuirile cum s-ar duce un nor, şi păcatele cum dispare ceaţa.
Întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat!»

23 Strigaţi de bucurie, ceruri, căci DOMNUL a lucrat!
Strigaţi, adâncimi ale pământului!
Izbucniţi în cântec, munţilor!
Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri!
Căci DOMNUL l-a răscumpărat pe Iacov şi va fi slăvit în Israel." Isaia 44:21-23

Din nou face referire la Iacov, la numele lui, insa nu il mentioneaza ca il umileasca. Da, alegerile au fost gresite. Gandurile au luat-o pe aratura, faptele si alegerile nu sunt cum a spus Domnul. Dar, oricare ti-ar fi starea, oriunde te-ai afla, oricum ai fi, "tine minte". Tine minte a cui esti, cine te-a facut, modelat, cine ti-a dat viata.

"Tine minte" ca Domnul nu te uita indiferent cat de tare te-ai departat de El, cat de mult ai pacatuit, cat de mare pare zidul ce s-a ridicat intre tine si El. Si nu numai ca nu te-a uitat, a platit si a sters nelegiuirea, pacatul tau. Le-a facut sa dispara cum dispare ceata. Nu mai alerga in nestire, fara rost si scop. Intoarce-te! Esti rascumparat!

Profetia se implineste in Isus Christos = Yeshua HaMaschiach, pe Golgota cand Fiul Preaiubit, Cel venit de Sus, Mielul Lui Dumnezeu care ridica pacatul omenirii a murit pentru pacatele tuturor. Nu a tuturor celor cu ochi albastri, nu a tuturor celor din Israel, nu a tuturor celor ce au tenul mai deschis sau mai inchis. Nu, a tuturor oamenilor. El este Cel a biruit moartea, a inviat aducand speranta, viata vesnica!

Cerurile, pamantul si natura sunt chemate ca martori la procesul omenirii. Mai mereu Isaia ii convoaca la proces. De data asta insa nu ca martori tacuti sau ai acuzarii ci ca participanti activi la inchinare. Pe campia Betheemului, cam cu 2000 de ani in urma, cerurile au strigat laudele. Au strigat de bucurie ca Domnul a lucrat. Creatorul s-a intrupat. Creatia e chemata sa Il laude! Insa nu numai copacii, muntii si padurile sunt chemate sa izbucneasca in cantece de lauda ci si adancimile pamantului, gropile abisale si adancimile de sub munti si campii.

Si, de ce ma rog atata bucurie? Pentru ce? Pentru ca Domnul l-a rascumparat pe Iacov si vad din nou esenta numelui. L-a transformat pe Iacov din inselator in printul Domnului = Israel. Schimbat, trasformat, Israel acum Il slaveste pe Domnul, pe Cel ce l-a rascumparat, pe Isus Christos = Yeshua HaMaschiach.

Speranta, dragostea, iertarea, viata vesnica nu sunt concepte ale Noului Testament. Sunt profetite explicit poporului ce alesese neascultarea, idolatria. Promisiunea e data cand starea poporului era jalnica.

Aceeasi promisiune o are Domnul si astazi. Oriunde as fi, oricare mi-ar fi starea, orice as fi ajuns, sa ma intorc! Sunt iubita! Nu m-a uitat! Nu m-a abandonat chiar daca eu L-am abandonat pe El. Sunt a Lui chiar daca nu cred asta, chiar daca nu Il vad, aud, simt!

Accept rascumpararea si-mi simt inima inundata de bucurie, pace. Imi vine sa iau copacii la dans! Il recunosc  acum pe Creatorul meu in rasaritul incendiar, in cantecul pasarilor, in parfumul florilor, in zambetul stirb al unui copil, in mana intinsa sa mangaie cand inima parca se sfasie, in vorbele de incurajare venite cand cerul tace, in cantecul plin de pasiune a unui inchinator, in candoarea ochilor ce nu ma judeca si ma accepta asa cum sunt, intr-un multumesc, ...
Luminous Spirit  - Dimitar Lazarov - Dim -http://bit.ly/13xWkb2

luni, 22 iulie 2013

idolii mei

Textul din Isaia 44:9-20 pare simplu la prima vedere. Am vazut ca in tarile din est inca mai sunt oameni care se inchina la idoli, am descoperit ca si in Romania anului 2013 avem asa ceva. Dar, textul asta din Isaia mi se adreseaza in primul rand mie. Ce idoli am eu? Ce idoli am avut, cu care m-am luptat, sub influenta carora inca mai navighez? Ce influente in gandire si purtare mai am de la idolasii mei?

Prieteni, relatii, vedetism, pozitie in societate, filme, infatisare fizica, moda, carti, posesiuni materiale, cum ma vad oamenii, ce cred despre mine,  ...

Imi place sa citesc. Am citit mult insa si muuulte prostii. Aveam scuze si pentru prostiile ce le citeam: imi dezvolta vocabularul, imaginatia, ma ajuta in dezvoltarea mea ... A trebuit sa lupt puternic cu mine, cu ideile crete ce le aveam despre aceasta dezvoltare, sa Il rog pe Domnul sa imi curete mintea, inima, fiinta. Filmele - un alt capitol  la care am fost dependenta. Stiam filme cu duiumul, actori, melodii, ajunsesem un soi de leguma de canapea si vizionam cam trei-patru filme zilnic dupa ce ajungeam acasa de la lucru. Efectiv parca imi lasasem creierul in paragina.

Ce se poarta? Cum se poarta? Ce culori? In ce combinatii? Haine noi trebuie sa ai mai mereu! Trebuie sa fii in pas cu moda ... daca nu total, cel putin sa nu arati ca picata de pe luna! As putea spune ca asta nu a fost un idol greu de scos afara. Mama e mai moderna ca mine in ce priveste culorile, stilurile si tot timpul a trebuit sa ma convinga sa imi ies din clasicim. Nu a reusit decat foarte vag si rar. Insa presiunea hainelor noi a fost o vreme destul de mare puternic asezata pe umerii mei. Am scapat de ea si am constinentizat-o in momentul in care am schimbat mediul in care ma invarteam.

Orice femeie ... parca inca din pantecele mamei ei stie ca trebuie sa fie 90-60-90, sa aibe gene lungi, degete de pianist, ... Eu mi-am mostenit infatisarea de la bunicii mei - oameni inalti si voinici. Oricata infometare am indurat, oasele mele nu au vrut sa se micsoreze deloc. Ideea ca nu esti cel putin aproape de standard te face sa te simti ... nimic. Parca nimic din ceea ce esti nu mai conteaza!

Sunt un om al relatiilor, mereu am avut cunoscuti, amici multi, prieteni putini. M-am invartit in cercuri largi de cunoscuti. Mi-am pus casa la dispozitie pana in orele diminetii. Erau distractii inocente in care pierdeam vremea cu succes. Cumva imi gaseam implinirea in numarul relatiilor, cartilor, filmelor, melodiilor ce se prindeau de capul meu, al lucrurilor ce mi le cumparam, al pozitiei in care ma aflam.

Insa dincolo de foamea mea dupa semnificatie era dorinta de schimbare. Chiar si in cele mai "fericite" momente  nu ma simteam intreaga, fericita, implinitia. Am cerut insistent de la Domnul sa faca o schimbare in mine ... mi se facea greata de nefericirea mea mascata.

Nu mi-am ciopliti nici un idol in fata caruia sa ma inchin, nu am modelat, sculptat, pictat nici unul insa aveam altele in fata carora ma inchinam cu mare ardoare. Un sentiment de nesatisfactie si nefericire ma curta teribil in acea vreme si o greata enorma de starea in care ma aflam ma insotea la fiecare pas si respiratie. Eram disperata de starea mea ... oricate as fi cumparat, orice as fi citit, vizionat, oricate cursuri as fi facut, oricat as fi inainte pe scara sociala, oricate relatii imi faceam starea mea se inrautatea. Am strigat catre Dumnezeu insa cu mare necredinta sa ma scape din infernul creat de mana mea. Vizitam biserica regulat, mergeam la toate intalnirile planificate sau cele adhoc ...

Rugaciunea mea pentru aschimbare a fost ascultata! A venit momentul cand scurt pe doi am decis: sa nu mai uit la atatea filme, sa nu mai citesc carti proaste, sa nu ... sa nu ... Initial a fost usor insa lupta a venit mai tarziu si uneori inca imi da tarcoale dependenta. Din cand in cand mai vad cate un film insa citesc comentariile, recomandarile si abia apoi ma uit la el.

Ca sa pot constientiza starea in care ma aflu, a fost nevoie sa las Duhul Domnului sa imi arate ce e in neregula. A fost nevoie de timp ca sa invat sa Il aud, sa Ii cunosc vocea si soapta. La multe capitole i-am pus pumnul in gura refuzand schimbarea, refuzand sa cedez ... E greu sa te lasi schimbat, modelat. Teoretic e usor, practic insa e ca si cum te-ai smulge din tine.

Ma laud ca sunt copilul Domnului, ca am Duhul Lui in mine insa vad in mine rautate, egoism feroce, minciuna, dorinta de a barfi, razbunare, neiertare, super putina dragoste fata de semeni, amaraciune, necredinta, ... II cer Domnului sa ma umple cu Duhul Sau, sa ma curete, sfinteasca insa tin cu putere de radacinile mele amare si ma hranesc cu ele savurandu-le ca pe cele mai delicioase prajituri.

Nu toti din poporul evreu al vremii lui Isaia se inchinau la idoli, erau si oameni ca mine. Ce s-a intamplat cu ei? Au plecat in Babilon insa nu in voiaj, concediu, sejur ci in robie. Mi-e frica de robie! Insa nu cumva sunt in robie deja si nici macar nu constientizez asta? Isus Christos = Yeshua HaMaschich a murit ca sa ma scoata din robie. El are toata puterea in cer si pe pamant. A invins moartea, a luat robia mea asupra Lui ca eu sa traiesc, sa fiu libera!

duminică, 21 iulie 2013

song for Marion (2012)

El ne alege moştenirea!

"1 Bateţi din palme, toate popoarele! Strigaţi de bucurie către Dumnezeu!

2 Cât de înfricoşător este Domnul Preaînalt, Împăratul cel Mare al întregului pământ! 

3 El ne supune popoarele şi pune sub picioarele noastre neamurile. 

4 El ne alege moştenirea, slava lui Iacov, pe care l-a iubit. 

Sela
5 Dumnezeu s-a înălţat în mijlocul strigătelor de biruinţă, Domnul s-a înălţat în sunet de corn.
6 Cântaţi-I lui Dumnezeu, cântaţi! Cântaţi-I Împăratului nostru, cântaţi!
7 Dumnezeu este împăratul întregului pământ: cântaţi-I un maschil (poem muzical)!

8 Dumnezeu stăpâneşte peste neamuri, Dumnezeu şade pe tronul Său cel sfânt! 

9 Nobilii popoarelor se adună împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam, căci ale lui Dumnezeu sunt scuturile pământului! El este preaînălţat!" Psalm 47

vineri, 19 iulie 2013

Conferinta Nationala de Tineret din cadrul BCER-UBCE

Afisul oficial al Conferintei Nationale de Tineret din cadrul BCER-UBCE .

Alex Levin

Cand am vazut prima data tablourile lui Alex Levin, am crezut ca sunt fotografii lucrate in photoshop. Am intrat pe pagina lui si ... am ramas cu gura cascata. Ca sa pot posta pe blog, l-am intrebat pe Alex daca imi da voie si ... desi e un mare artist, in cateva ore mi-a raspuns si mi-a dat permisiunea sa postez pe blog picturile sale.

Sunt franturi de viata evreiasca de zi cu zi.




Mai multe informatii despre Alex Levin se gasesc pe site-ul sau http://www.artlevin.com/ sau pe pagina de Facebook

joi, 18 iulie 2013

amintiri cu sfinti - editie proprie - Victor Popa

Cand aveam 3 ani, dupa parerea mea, unul dintre cei mai frumosi barbati de pe fata pamantului era nenea Victor Popa. Era invatatorul nostru de la scoala duminicala. Mama m-a dus in sala unde se facea scoala duminicala sperand ca imi va placea sa stau cu copiii insa ... nu mi-am gasit locul acolo si am urmat-o in cel mai scurt timp.

Dar, a doua duminica a venit nenea Victor la biserica (adunare). Cand il vedeam, plecam de langa mama si direct in brate la el ajungeam. Avea si el doi copii mai mari ca mine pe care si-i tinea pe langa el insa niciodata nu m-a expediat inapoi la mama sau la tata. Cand a venit timpul ca copiii sa mearga in sala lor, nenea Victor s-a ridicat, eu eram in brate la el si asa am ajuns din nou la scoala duminicala. De data asta mi-a placut la copiii si ... am ramas.

Nu putea sa vina in fiecare duminica - avea familie si ca sa vina de la Barlad dimineata cu trenul, apoi pe jos de la gara, tragand unul sau doi copii dupa el, nu era usor. Insa cand il vedeam sau auzeam, ma luminam. Daca nu ajungea el, erau doua fete care faceau lectiile, cred ca Nineta si Gina Bucuresteanu. Lectiile erau predate cu flanelograf si efectiv eram fascinata cum se formau imaginile ca intr-un film color.

Echipa care lucra cu noi la scoala duminicala decupa forme diverse ca sa ne ajute sa invatam mai repede versetul principal din lectie. Cand ma gandesc ca eram destul de multi copiii si cata munca, efort si creativitate s-a depus pentru noi nu pot decat sa am toata admiratia si multumirea.

Deja trecusem la 4 ani si la una din lectiile predate de nenea Victor era vorba de pacat, cum el te infasoara, te prinde si nu mai poti iesi din legatura lui. E nevoie de Isus Christos ca sa fii salvat. Ne-a intrebat daca vrem sa Il lasam pe Isus sa ne salveze, sa intre in inimile noastre. Toti copiii au ridicat mana sus ... in afara de mine.

Nenea Victor s-a aplecat si m-a intrebat soptit daca vreau sa Il primesc pe Isus si i-am spus: NU!. El nu intelegea ca eu nu voiam sa fac ce fac toti ceilalti copii? M-a luat in brate, a luat o papiota de ata si mi-a explicat din nou lectia. Numai ca raspunsul meu a fost acelasi. Dar, ce n-a stiut el niciodata a fost ca privirea trista din ochii lui m-a impresionat mai mult decat toate explicatiile.

Mama m-a intrebat cum a fost la scoala duminicala, i-am povestit si apoi i-am explicat si de ce am spus Nu. N-a surprins-o deloc explicatia mea. Eram la bunici acasa cand ii povesteam si a intervenit bunicul care mi-a spus ca uneori e bine sa faci ce fac ceilalti, nu era ceva rau ce au facut ei ci era bine. Mi-a explicat din nou lectia predata dimineata si acum raspunsul meu a fost Da. Abia asteptam sa il vad la programul de dupa amiaza pe nenea Victor ca sa ii spun ce decizie am luat. Imi aduc aminte cum i s-a luminat fata cand l-am rugat sa se aplece un pic ca sa ii spun ceva la ureche. S-a aplecat, i-am spus si ... deodata am simtit cum ma ridic in aer.

 L-am urmarit de-a lungul anilor si intotdeauna m-a impresionat fata lui in timp ce canta sau predica, seriozitatea cu care isi traieste viata de credinta, dragostea cu care te intampina de parca ai fi cea mai importanta persoana cu care se intalneste. Uneori, nu il vedeam cand aparea la biserica (adunare) insa il auzeam cand se ruga sau canta si printre copii, adolescenti si tineri incepeau coatele sa se miste si sa sa auda abia perceptibil: "A venit nenea Victor!".

Vreau sa ii multumesc si sotiei lui, tanti Ligia, pentru efortul enorm depus in acei ani, pentru dedicare, munca, slujire, pentru ca a umblat, cautat si carat cadouri pentru noi. Pentru ca isi lasau uneori copiii acasa sau ii imbarcau in masina si veneau ca sa ne vada pe noi, sa vada cum am crescut, ce program am facut, ce melodii am invatat, cum suntem ... De la nenea Victor am invatat sa nu lalaim melodiile ci sa le cantam. Sa nu bolmojim cuvintele cand recitam versete sau poezii ....ci sa le facem sa prinda viata atunci cand le rostim.

Uneori ma suna si intotdeauna ma fastacesc cand il aud spunandu-mi "sarut mana!". Asta ma face sa imi amintesc ca am crescut, ca nu mai sunt copila cu par balai ce alerga la el in brate.

Multumesc Domnului pentru nenea Victor si tanti Ligia, pentru ceea ce au semanat in anii fragezi ai copilariei mele, pentru dragostea de Domnul ce am vazut-o in ei si au imprimat-o in mine.
Multumesc pentru sensibilitatea, sinceritatea, perseverenta, dedicarea, pasiunea si dragostea cu care ne-au slujit si iubit de-a lungul anilor.

Si ei sunt oameni, oameni normali, oameni ca noi insa oameni care au trait si traiesc cu impact.

Domnul sa va binecuvante cu sanatate fizica si spirituala, sa isi puna mana peste dumneavoastra si sa va dea pacea si bucuria ce vin din Isus Christos, sa va umple cu Duhul Sau si va tina langa inima Lui. Multumesc pentru ceea ce ati facut, faceti si insemnati pentru mine!
Fotografie e "furata" de la Stefan insa cu acordul Magdei.
 Intalnire Scoala Duminicala generatia 1970-1980 in anul 1995.
 Nenea Victor si tanti Ligia cu cativa dintre profiresti - 1995
 Am gasit intre fotografiile mamei si una de la nunta lor - 29.10.1972

marți, 16 iulie 2013

Tisha b`Av

Suntem in 9 Av 5773 dupa calendarul evreiesc. Astazi este o zi speciala de post si rugaciune, de jale, tristete. In 587 inainte de Cristos si in 70 dupa Christos, Templul din Ierusalim a fost distrus. Prima data de babilonieni si a doua oare de romani. Insa multe alte evenimente triste s-au intamplat in data de 9 Av si anume masacrarea unui numar de 100000 de evrei la Betar de catre romani in anul 132 dupa Christos, in 1492 dupa Christos expulzarea din Spania si Holocaustul intre 1942-1945.

Astazi se citeste cartea Ieremia iar in unele comunitati sefardice si yemenite se citeste cartea Iov.
Mai multe informatii in limba engleza:
http://www.oneforisrael.org/index.php/blog/228-he-weeps

http://onjewishmatters.com/2013/07/01/the-historical-importance-the-of-9th-of-av-and-its-relevance-today/

http://www.mazornet.com/holidays/tishabav/home.htm

Crestin ProIsrael are postat pentru aceasta sarbatoare: "Tisha B’Av - zi de doliu in Tara Sfântă
Tisha B’Av, postul din ziua a noua a lunii Av, este o zi de doliu pentru comemorarea multelor tragedii care au lovit poporul evreu, majoritatea dintre ele întâmplându-se în această zi. Tisha B’Av înseamnă “ziua a noua a lunii Av”. Aceasta coincide cu luna iulie sau august. În acest an, Tisha B’Av va începe în 15 iulie, la apusul soarelui, şi se va sfârşi în 16 iulie, la căderea nopţii.

Tisha B’Av comemorează în primul rând distrugerea primului şi celui de-al doilea Templu, ambele fiind distruse în aceeaşi zi, adică în ziua a noua a lunii Av (primul – de către babilonieni în 586 î.Hr., al doilea – de către romani în anul 70 d.Hr.). Deşi această sărbătoare este menită să comemoreze distrugerea Templului, este adecvat a se lua în considerare că această zi marchează alte mari tragedii ale poporului evreu; de menţionat expulzarea evreilor din Spania, în 1492, şi din Anglia, în 1290.

Tisha B’Av este punctual culminant al celor trei săptămâni de doliu intens, începând cu postul din ziua a şaptesprezecea a lunii Tammuz, care comemorează prima spărtură în zidurile Ierusalimului, înainte ca primul Templu să fie distrus. În timpul acestei perioade de trei săptămâni, nunţile şi alte petreceri nu sunt permise, iar oamenii se abţin de la tăierea părului. Din prima zi până în a noua zi a lunii Av, se obişnuieşte abţinerea de la consumul cărnii sau al vinului (exceptând ziua de sabat) şi de la purtatul hainelor noi.

Restricţiile din Tisha B’Av sunt similare cu cele din Yom Kippur: abţinerea de la mâncare şi băutură (chiar şi apă), spălare, îmbăiere, bărbierit sau consum de cosmetice, purtatul încălţămintei de piele, relaţii sexuale, studierea Torei. Munca în sensul obişnuit al cuvântului (mai degrabă decât în sensul sabatului) este, de asemenea, restricţionată. Oamenii care sunt bolnavi, nu sunt obligaţi să postească în această zi. Multe dintre majoritatea practicilor de doliu sunt observate: oamenii se abţin de la zâmbete, râs şi conversaţii inutile, şi se aşază pe scaune mici. În sinagogă, cartea Plângerilor este citită, iar rugăciunile de doliu sunt recitate. Arca (sau cabina în care Tora este păstrată) este decorată în negru. Tisha B’Av nu este observată niciodată de sabat. Dacă ziua a noua a lunii Av cade sâmbăta, postul este amânat până în ziua a zecea a lunii (www.jewfaq.org )."
De ce a fost distrus templul de babilonieni? Din cauza idolatriei. Inchinarea evreilor din Iuda (Iuda si Beniamin) era un soi de ghiveci spiritual. Cei 70 de ani in Babilon a curatat idolatria din ei. Al doilea templu va pieri de mana romanilor pentru ca nu a cunoscut pe Cel ce venise la ei. "41 Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea. 42 El a zis:
„Dacă ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta lucrurile care-ţi puteau aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi! 43 Vor veni zile peste tine când duşmanii tăi vor ridica rampe de asalt împotriva ta, te vor înconjura şi te vor asedia din toate părţile! 44 Te vor strivi de pământ pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea cercetării tale!“" Luca 19:41-44

Vreau sa nu se aplice in viata mea zicala: "Istoria ne dovedeste ca oamenii nu invata din istorie!" Idolatria aduce distrugere si autodistrugere. Necunostinta, dorinta de a nu sti mai mult despre Creatorul meu, despre Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov, despre Dumnezeul meu, despre Fiul Sau, despre Mangaietorul trimis sa ne invete, mustre, aline aduce distrugere si autodistrugere. Vreau sa invat din istorie ce s-a intamplat cu poporul meu si sa nu repet greselile lor si in viata mea.

Dar, vreau sa ma rog ca ei sa cunoasca vremea cercetarii si sa accepte pe Isus = Yeshua ca Meshia = Christos. Vreau sa nu mai plang trecutul, sa il las sa fie trecut, sa accept vindecarea, iertarea, mantuirea si sa merg mai departe. Domnul prin Isaia da un sfat poporului ce se pregatea sa plece in robie, sfat ce e valabil si pentru mine astazi: "18 «Uitaţi lucrurile care au fost! Nu vă mai gândiţi la cele din vechime! 19 Iată-Mă pe cale de a face ceva nou; acum se iveşte, nu-l recunoaşteţi?" Isaia 43:18-19. Cel despre care spune Isaia aici e Isus Christos = Yeshua HaMaschiach. Ma rog pentru o trezire a poporului ce astazi plange pentru cei morti, pentru zidurile cazute. Ma rog sa Il recunoasca pe Cel venit de Sus, pe Cel in care Tatal isi gaseste toata placerea, pe Mesia.

luni, 15 iulie 2013

mai exista idoli?

Am ajuns in Isaia 44 si in pasajul urmator este vorba despre idoli, despre cei ce au ca meserie construirea, sculptarea, pictarea, modelarea idolilor. Am postat povestea lui Rabi Maharaj. Dar, Rabi Maharaj provine din India, s-a convertit acum multi ani in urma ... Ce idoli sunt la noi in Romania? Cine se mai inchina altcuiva decat Lui Dumnezeu? Suntem o tara predominant crestina. Ateii si agnosticii sunt alta categorie ...

In momentul in care imi contruiesc o statuie in forma de om, imi pictez o imagine, imi modelez / sculptez o infatisare si ii atribui puteri divine atunci mi-am facut un idol si in loc sa ma inchin Lui Dumnezeu, ma inchin lucrului facut de mine sau de altcineva.
Statuile, reprezentand persoane inaintea carora unii se inchina, despre care cred ca fac minuni, sunt idoli. Icoanele pictate pe sticla, lemn sau orice altceva, in care poti vedea fetele unor oameni si carora li se atribuie puteri divine sunt idoli.
Oameni care fac tot felul de trucuri, ghicesc, vindeca, spun lucruri din trecut, te uimesc, te lasa fara cuvinte si atrag atentia asupra lor in asa fel incat oamenii cred ca au puteri supranaturale, in fata carora unii se inchina, sunt idoli.
Vedetele, de carton sau nu, urmate de fani innebuniti, copiati in gesturi, coafuri, moda, stil de viata, vorbire, inaintea carora oamenii fac plecaciuni, sunt idoli.

2 Corinteni 11:14-15 Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrşitul lor va fi după faptele lor.


M-am intrebat: de ce se duc oamenii cu toata inima dupa astfel de inselatori? De ce merg unii la scoli de vindecare, la vindecatori? De ce isi pun increderea in oameni? Spun despre ei ca-s credinciosi si se arunca in mirajul inselatoriei? De ce nu au capacitatea de a discerne? De ce nu se intreaba: "Cine da vindecarea? Cine are toata puterea in cer si pe pamant? Cine e Cel ce da viata?" De ce nu citesc Biblia?

Raspunsul il gasesc tot in Biblie."22 Pretinzând că sunt înţelepţi, au înnebunit 23 şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o imagine făcută după asemănarea omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor şi a animalelor mici. ...
25 Ei au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună şi s-au închinat şi au slujit creaţiei în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci, amin!
......
28 Pentru că n-au socotit că merită să-L aibă pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a lăsat pradă minţii lor corupte, ca să facă lucruri pe care n-ar trebui să le facă.
29 Sunt plini de orice fel de nedreptate, de nelegiuire, de lăcomie, de răutate; sunt plini de invidie, ucidere, ceartă, înşelătorie, sunt duşmănoşi, şoptitori, 30 bârfitori, Îl urăsc pe Dumnezeu, sunt obraznici, aroganţi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, 31 necugetaţi, nu-şi ţin promisiunile, sunt fără afecţiune, nemiloşi. 32 Şi, deşi cunosc hotărârea lui Dumnezeu, potrivit căreia cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le fac, ci îi şi încuviinţează pe cei ce le înfăptuiesc." Romani 1:18-32

duminică, 14 iulie 2013

pentru ca ma iubesti!

Tata, Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov, fie Numele Tau binecuvantat astazi!
Fii binecuvantat pentru ca esti de necuprins, neschimbat, credincios, drept, Sfant, Sfant, Sfant, bun!
Vreau sa Te laud pentru buntatea Ta - am probat-o si in saptamana asta care a trecut.

Multumesc pentru rugaciunile inaltate la care am primit raspuns insa multumesc si pentru cele la care ... e inca tacere.
Te laud pentru ca ma iubesti - asa cum sunt. Mai mult de atat - m-ai iubit inca inainte de intemeierea lumii - adica din vesnicii.
Tata, Te laud pentru ca sunt asa cum Te-ai gandit Tu sa fiu, cu calitatile astea, cu darurile ce mi le-ai dat, cu familia in care m-ai asezat.

Te laud pentru Isus Christos (Yeshua HaMaschiach), Fiul Tau care a a parasit cerul si a venit pe pamant ca sa ne spuna despre Tine. Sa ne povesteasca despre lucrurile din CASA ca sa stim cum va fi cand vom veni ACASA.
Te laud pentru dragostea Lui atat de mare pentru mine.
Te laud pentru ca in El mi-am gasit iertarea, pacea, viata, eliberarea, scopul, telul, dragostea.
Te laud pentru ca a plecat ACASA, la Tine, ca sa imi pregateasca un loc!
Te laud pentru ca ai pus Duhul Tau in mine sa imi sopteasca despre Tine, sa ma invete cum sa Te caut, gasesc, cunosc, ascult!

Multumesc pentru minunile Tale ce le faci cu mine, in mine si pentru mine insa multumesc si pentru cele din viata cunoscutilor mei.
Multumesc pentru ploaie, vant, furtuni, tunete si fulgera ce ma fac sa ma infior si fac inima in mine cat un purice.
Multumesc pentru soarele ce a strapuns norii in dimineata asta!
Multumesc pentru fructele de pe crengile copacilor. Sunt acolo, crescute de Tine ... eu numai ma pot bucura si infrupta din ele.
Multumesc pentru muzica, armonii, versuri, instrumente, oameni ce isi folosesc talentul pus de Tine in ei!


Kesheani Choshev Umitbonen Alecha
Bore Olam
Mode Ani Lefanecha
Tovot Rabot Osse Ata Livruecha
Navo Kulam Nessaper Tehilotecha
Adon Olam Toda Ani Ohev Otcha
Adon Olam Shalom Lechol Banecha
Kvar Metzapim Matai Yeshuatecha
Tavi Na Goel Lemcha Leartzecha

vineri, 12 iulie 2013

El se intoarce!

Why Did Jesus Fold the Napkin?
This is one I can honestly say I have never seen circulating so; if this touches you, you may want to forward it. Why did Jesus fold the linen burial cloth after His resurrection? I never noticed this....

The Gospel of John (20:7) tells us that the napkin, which was placed over the face of Jesus, was not just thrown aside like the grave clothes. The Bible takes an entire verse to tell us that the napkin was neatly folded, and was placed separate from the grave clothes. Early Sunday morning, while it was still dark, Mary Magdalene came to the tomb and found that the stone had been rolled away from the entrance. She ran and found Simon Peter and the other disciple, the one whom Jesus loved. She said, 'They have taken the Lord's body out of the tomb, and I don't know where they have put him!' Peter and the other disciple ran to the tomb to see.. The other disciple outran Peter and got there first. He stooped and looked in and saw the linen cloth lying there, but he didn't go in.
Then Simon Peter arrived and went inside. He also noticed the linen wrappings lying there, while the cloth that had covered Jesus' head was folded up and lying to the side.
Was that important? Absolutely!

Is it really significant? Yes!
In order to understand the significance of the folded napkin, you have to understand a little bit about Hebrew tradition of that day. The folded napkin had to do with the Master and Servant, and every Jewish boy knew this tradition.
When the servant set the dinner table for the master, he made sure that it was exactly the way the master wanted it..
The table was furnished perfectly, and then the servant would wait, just out of sight, until the master had finished eating, and the servant would not dare touch that table, until the master was finished. Now, if the master were done eating, he would rise from the table, wipe his fingers, his mouth, and clean his beard, and would wad up that napkin and toss it onto the table.
The servant would then know to clear the table. For in those days, the wadded napkin meant, 'I'm done'.
But if the master got up from the table, and folded his napkin, and laid it beside his plate, the servant would not dare touch the table,
because........... The folded napkin meant,
'I'm coming back!'

He is Coming Back!
De ce Isus a impaturit panza cu care a fost inmormantat dupa invierea Lui? Niciodata nu am observat lucrul acesta
Evanghelia lui Ioan (20:7) ne spune ca prosopul care a fost pus peste fata lui Isus nu a fost aruncat la o parte ca si celelalte haine. Biblia ne spune intr-un verset intreg ca prosopul a fost impaturit cu atentie si separat de celelalte haine. Duminica dimineata devreme, cand inca era intuneric, Maria Magdalena a venit la mormant si a gasit piatra de la intrare data la o parte. A fugit si l-a gasit pe Simon pentru si pe celalalt discipol, pe cel pe care Isus il iubea. Ea a zis: "Au luat pe Domnul din mormant si nu stiu unde l-au pus!. Pentru si celalalt ucenic au alergat la mormant sa vada. Celalalt ucenic l-a intrecut pe Petru si a ajuns acolo primul. S-a oprit, s-a uitat inautru si a vazut panza, dar nu a intrat.

Ca sa intelegi semnificatia prosopului impaturit, trebuie sa stii putin din traditia evreiasca de atunci. Prosopul impaturit avea de-a face cu Stapanul si Servitorul si fiecare baiat evreu stia acest lucru.
Cand un servitor punea cina pentru stapanul lui, el trebuia sa aiba grija sa fie totul exact cum stapanul voia.
Masa era aranjata la perfectie, iar apoi servitorul trebuia sa astepte, fara sa fie vazut, pana cand maestrul termina de mancat si fara sa indrazneasca sa atinga acea masa. Acum, daca stapanul termina de mancat, el se ridica de la masa, isi stergea degetele, gura, isi curata barba si arunca prospul pe masa. Dupa acest lucru stia servitorul ca putea sa curete masa. In acele zile, prosopul impaturit insemna "am terminat." Dar daca stapanul se ridica de la masa, impaturea prosopul si il lasa langa farfuria lui, atunci servitorul nu trebuia sa se atinga de masa pentru ca ... semnificatia prosopului impaturit insemna "Ma intorc!"

El se intoarce!
(Radu Profiri - multumesc pentru traducere.)

joi, 11 iulie 2013

moartea unui guru - Rabi Maharaj

Citind urmatorul pasaj din Isaia 44:9-20 mi-am amintit de o carte pe care am citit-o la cativa ani dupa revolutie. Se numeste "Moartea unui guru" si este scrisa de Rabi Maharaj. L-am vazut pe Rabi cred ca prin 1998 sau 1999 in Iasi cand a fost invitat sa isi spuna povestea.

Rabi Maharaj povesteste cum a crescut printre idoli, se inchina inaintea lor, ce ritualuri facea si cum L-a salvat Isus Christos (Yeshua HaMaschiach) de idolatrie.

miercuri, 10 iulie 2013

E:60 Perfect

Fiecare din noi suntem unici! Insa cand numarul de cromozomi e mai mare sau mai mic la o persoana, atunci folosim cuvinte care o definesc ca speciala, diferita, altfel, ... Si, asta ca sa folosesc numai cuvinte delicate. Reactia generala e una de a sta deoparte, de a nu atinge, parca nici macar un zambet nu se mai poate schita, bratele raman ca paralizate pe langa corp.

Aseara imi povestea cineva ca "i-a cazut cerul pe cap" cand le-a dat doctorul vestea ca copilul nou nascut e suspect de Sindrom Down. Initial a refuzat sa manace iar vinovatia rodea puternic. A inteles insa ca nu e vina nimanui, ca fericitul copilul pe care il alapta era al ei, la fel ca si ceilalti. Mai tarziu a observat cata dragoste are acest copil de daruit ... ca e un dar de dragoste de la Domnul.

Un dar de dragoste avem si noi in familie. In septembrie va implini 3 ani si acum este strigat Filip. Perioada cu Lipit a trecut ... insa el a ramas un lipicios. Devine gelos cand nu il bag in seama, are metodele lui mai dureroase de a-mi atrage atentia ca am uitat de el.

Unii parinti accepta sa faca avort cand medicul le spune ca copilul lor va avea Sindrom Down. Rusinea isi pune amprenta pe foarte multi si isi tin copiii ascunsi in casa - doar membrii familiei stiu de existenta lui sau a ei. Insa, exista si parinti care spun ce simt, care accepta ca al lor copil e unic si il iubesc neconditionat.

Am gasit o poveste emotionanta despre un tata ce trece printr-un roller coaster al emotiilor.

alef si tav = alfa si omega

Nu a trebuit sa merg la scoala ca sa invat ca exista un inceput si un sfarsit, primul si ultimul, cel dintai si cel de pe urma, ca alfabetul incepe cu litera A si se termina cu o alta litera - la noi e Z. Mereu am fost indemnata sa fiu prima, sa fiu de la inceput unde trebuie, sa fiu printre cei dintai, sa ...

La scoala am invatat ca a fost un inceput al acestei lumi insa despre sfarsit nu suntem invatati. S-a terminat perioada preistorica, razboiul, civilizatia insa sfarsitul lumii nu e un subiect despre care sa invete copiii la scoala.

Isaia, profesorul meu de teologie, ma invata ca Domnul, Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov este Cel dintai si Cel de pe urma. "6 Aşa vorbeşte DOMNUL, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul său, DOMNUL Oştirilor: «Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu.
7 Cine este ca Mine? Să proclame, să vestească şi să înfăţişeze înaintea Mea ce s-a petrecut în vechime, de când Mi-am întemeiat poporul? Ce urmează să se mai întâmple? Să ne prezică ce se va întâmpla!
8 Nu vă temeţi, nu vă înspăimântaţi! Oare nu v-am vestit şi prezis aceste lucruri în trecut? Voi sunteţi martorii Mei! Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine? Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna.» " Isaia 44:6-8

Mintea mea limitata nu poate pricepe toate notiune pe deplin si e normal sa fie asa. Inainte de Dumnezeu nu a fost nimeni. Nu exista alt Dumnezeu in afara de El. El e Rascumparatorul. El e Imparatul Lui Israel. Oricat as studia, cerceta, cauta, nu voi gasi date si informatii despre vreun zeu sau idol care sa fi miscat ceva, facut ceva, prezis ceva care sa se fi intamplat.

De-a lungul anilor am invatat ca despre Isus Christos (Yeshua HaMaschiach) pot invata din Noul Testament (Brit Hadasha) si in Vechiul Testament gasesc numai profetii despre El insa pot invata despre Dumnezeu Tatal. Isaia insa imi arata din nou si din nou ca ceea ce scrie Ioan e la fel cu ceea ce scrie el despre Isus Christos (Yeshua HaMaschiach). In Apocalipsa 22 citesc “12 „Iată, Eu vin curând şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. 13 Eu sunt Alfa şi Omega, Cel Dintâi şi Cel De Pe Urmă, Începutul şi Sfârşitul." Pot sa Il vad pe Isus Christos (Yeshua HaMaschiach) in ceea ce scrie Isaia "Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu. "

Dr. Danny Ben-Gigi explica in clipurile de mai jos semnificatia literelor Alef (Alfa sau A) si Tav (Omega).


marți, 9 iulie 2013

am fost aleasa!

"1 Dar acum ascultă, Iacove, robul Meu, Israele, cel pe care te-am ales!
2 Aşa vorbeşte DOMNUL – Cel Care te-a făcut, te-a ţesut în pântece şi te va ajuta: nu te teme, robul Meu Iacov, Ieşurun, cel pe care te-am ales!
3 Căci Eu voi turna apă peste pământul însetat şi râuri peste pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta şi binecuvântarea Mea peste urmaşii tăi.
4 Ei vor răsări ca iarba de pe pajişti şi ca sălciile lângă pâraiele de apă.
5 Unul va zice: ‘Eu sunt al DOMNULUI!’, un altul se va numi cu numele lui Iacov, iar un altul îşi va scrie pe mână: ‘Al DOMNULUI!’ şi va adopta numele de Israel.»" Isaia 44:1-5

Iuda (Iuda si Beniamin) era pe picior de plecare in robia babiloniana, Israel (celelate zece semintii) era deja imprastiat pe fata pamantului. Domnul, prin Isaia, nu vorbeste numai pentru Iuda care facea slalom intre El si zei, care credea ca inca Il urmeaza pe El. Nu, Domnul vorbeste intregului popor Israel din Iuda si Israel. 

Le reaminteste ca El este Cel ce a ales pe Iacov. L-a ales pe cand se lupta cu Esau in burta Rebecai. Da, era un inselator, unul pus pe profit propriu insa Domnul L-a transformat, l-a schimbat din inselator in ales, drept. Alegerea este a Domnului, procesul de transformare e manageriat tot de El, cu uneltele Lui. 

Poporul fusese anuntat ca o ramasita se va intoarce inapoi. Ramasita aceasta in timpul robiei se va intoarce cu toata inima catre Domnul, Il va alege pe El ca Domn, se va desparti de idoli si de ritualurile pline de orgii si se va lipi cu toata inima de Domnul. Din nou, Isaia spune o profetie cu bataie lunga, ce se va implini in Isus Christos (Yeshua HaMaschiach) si la Shavuot (Rusalii, Pogorarea Duhului Sfant).

Cuvantul Domnului spus de Isaia e valabil si pentru mine, pentru anul 2013, adica la vreo 2713 ani distanta de plecarea poporului in robia babiloniana. Ca sa aflu ce spune Domnul trebuie sa ascult nu numai sa aud. Trebuie sa vreau sa ascult, sa fiu dispusa sa accept ce are El de spus. Si aflu ca sunt aleasa de El, ca imi este Creator, ca El e Cel ce m-a tesut in burta mamei mele. El e Cel ce stie temerile inimii mele, ce stie fricile mele nerostite si vrea sa imi linisteasca inima si mintea. 

Isaia m-a provocat sa ma analizez si sa vad daca cred ce spune Domnul, daca ascult ce spune El, daca nu cumva sunt in mari negocieri cu El. Am descoperit ca erau momente cand auzeam insa nu voiam sa ascult insa si momente cand nici macar nu voiam sa aud ce are de spus. Apoi m-am vazut nevoita sa imi cercetez credinta, sa vad in ce ape ma scald, sa vad cat imi e inima de impartita si spre marea mea surpriza ... am descoperit ca nu ascultam de ceea ce spune Domnul, jonglam intre filosofia moderna si Cuvantul Sau. 

Am decis sa ascult cu punct si virgula. Decizia asta aduce schimbari, alte provocari si doruri. Sunt doruri neintelese de cei din jur si e ciudat sa te simti diferit, neinteles .... parca inima tanjeste sa fie cu "turma" insa in acelasi timp, inima nu vrea sa stinga focul aprins de Domnul in ea. Dorul / focul inimii de a sti, cunoaste, invata mai mult despre Domnul arde mai tare. Si dorul / focul provoaca sete dupa El. 

Promisiunea citita in dimineata asta a venit sa imi linisteasca inima. Domnul toarna apa din apa sa peste pamantul uscat, inseatat = inima mea, toarna Duhul Sau si binecuvantarea Sa. Nu foloseste picuratoarea, stropitoarea, nu e ca la irigatii cu aspersoare sau hidranti. Nu, El toarna din belsug. 

Apa aduce viata cu ea in pamantul uscat si insetat, Duhul Domnului turnat in mine aduce viata. Nu pot sa nu ma intreb: am viata? Traiesc? Las pe Domnul sa toarne Duhul Sau peste mine? Imi doresc numai cativa stropi cat sa nu mor de sete, cat sa nu ma ususc? Sunt o planta crescuta cu economie de apa, ca o subnutrita spiritual? Si daca sunt asa ... nu e pentru ca refuz sa fiu alimentata? Refuz sa las apa sa intre in mine, sa las Duhul Domnului sa desfunde canalele mele infundate, uscate si sa curga prin mine?

Sunt a Domnului? Sunt din poporul Lui? Ce nume port? A cui spun ca sunt? Sunt prin cei care cred ca "In our world it`s cool to search for God, but uncool to find Him" (Quoted by Ortlund) ?In lumea noastra este cool / esti la moda / e bine / modern sa Il caut pe Domnul, insa nu e cool / modern sa Il gasesti.

luni, 8 iulie 2013

promisiunea Dragostei

"22 Totuşi tu, Iacove, nu M-ai chemat, ci te-ai plictisit (saturat) de Mine, Israele!
23 Nu Mi-ai adus oi drept arderi de tot şi cu jertfele tale nu M-ai onorat. Eu nu te-am împovărat cu daruri de mâncare şi nu te-am obosit cerându-ţi tămâie.24 Nu mi-ai cumpărat obligeană (trestie mirositoare) cu argintul tău, nici nu M-ai săturat cu grăsimea jertfelor tale, ci M-ai împovărat cu păcatele tale, M-ai obosit cu nedreptăţile tale.

25 Eu, da (chiar Eu), Eu sunt Cel Ce-ţi şterg nelegiuirile, de dragul Meu, şi nu-Mi voi mai aminti de ele.
 
26 Aminteşte-Mi faptele şi hai să ne judecăm împreună! Apără-ţi cauza, ca să fii dovedit drept! 27 Întâiul tău strămoş a păcătuit, iar mijlocitorii (invatatorii, preotii) tăi s-au răzvrătit împotriva Mea. 28 De aceea i-am dezonorat pe conducătorii Sfântului Lăcaş, l-am dat spre nimicire (condamnare) pe Iacov, şi batjocurii – pe Israel." Isaia 43:22-28

Poporul condus de preoti si invatatori / mijlocitori venea la Templu sa se inchine. Numai ca inchinarea lor nu asa cum ceruse Domnul. Israel a fost ales ca sa vesteasca despre El, sa Il arate lumii. Dar Israel vedea Legea Domnului, ritualul jertfelor, iertarea adusa prin jertfa, bucuria inchinarii ca o povara. Nici ceea ce trebuia facut pentru jertfe nu mai era respectat, nici ingredientele necesare nu mai erau procurate, cumparate. Banii erau folositi pentru altceva.  

"23 „Ia cele mai fine mirodenii: ia cinci sute de şecheli de smirnă lichidă, apoi ia jumătate de cantitate, adică două sute cincizeci de şecheli, de scorţişoară mirositoare, două sute cincizeci de şecheli de trestie mirositoare (obligeana), 24 cinci sute de şecheli de cassia măsuraţi după şechelul Lăcaşului şi un hin de untdelemn de măsline.25 Să faci din acestea un untdelemn sfânt pentru ungere, amestecat în acelaşi fel în care se face mirul; să fie un untdelemn sfânt pentru ungere. " Exod 30:23-25

Sentinta era clara: Nu asculti, nu faci ceea ce trebuie pentru a primi iertarea, nu te bucuri de iertare, nu te inchini, nu aduci ceea ce trebuie ca jertfa, pentru jertfa. Banii ii folosesti pentru altceva. Inchinarea a devenit un ritual sec, plictisitor, obositor, fara consistenta, ... vreti pacatele iertate doar pentru ca veniti sa va faceti ritualul fara fond.

Dar, chiar si asa, nu pot sa nu raman socata de dragostea Domnului. A ales un popor, i-a dat Legea Lui dupa care sa traiasca, sa se inchine, sa primeasca iertarea prin jertfa, sa Il urmeze. Dar poporul alege sa nu faca nimic din ceea ce i se spune. Insa in ciuda alegerii poporului, Domnul vine sa ii spuna ca numai in El, doar El, numai prin El, de dragul Lui, a ales sa nu-si mai aminteasca de pacatul poporului, sa ii stearga nelegiuirea.

Stiu despre Domnul ca este Omniscient - adica stie totul depre toti, oriunde am fi si orice am face. Alegerea de a uita ii apartine. De dragul Lui va uita. El e Cel ce poate sterge nelegiuirea. 

Si, daca totusi vrei sa te autoindreptatesti, El te lasa sa faci asta. Vreau sa nu uit ca tot pamantul este chemat la judecata, fiecare om este rugat sa isi apere pricina. Judecata insa se face dupa Legea Domnului nu dupa cum ma taie pe mine capul. Insa inainte de a-mi face inventarul cu ce am facut bine si rau, cu faptele-mi marete, mi se reaminteste ca pacatul a intrat in lume prin Adam - primul om si ca cei care ar fi trebuit sa ma aduca inaintea Lui, s-au razvratit, au "convertit" legea Domnului pacatuind, neascultand. 

"Eh! Dar asta era pe vremea lui Isaia, inainte de robie. Noi nu mai aducem jertfe. Isus a platit pentru noi si suntem rascumparati, nelegiuirea ne este stearsa."

Am un pasaj care azi nu imi da pace. "1 Prin urmare, vă îndemn fraţilor, prin îndurarea lui Dumnezeu, să vă aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu. Aceasta va fi o închinare duhovnicească din partea voastră! 2 Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită." 

Prin Isus Christos (Yeshua HaMaschiach) nelegiuirea mea e stearsa, uitata. Doar prin El sunt iertata. Nu mi se cere sa ma arunc pe un altar ca sa devin jertfa. Cum trebuiau sa fie jertfele aduse? Sunt o jertfa vie? Sunt sfanta? Cine lucreaza in mine sfintenia? Sunt placuta inaintea Domnului? 
Lovers of Israel

duminică, 7 iulie 2013

prin lumina Ta vedem lumina

"5 Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta – până la nori! 

6 Dreptatea Ta este ca munţii cei tari şi judecata Ta – ca adâncul cel mare! 

Doamne, Tu dai izbăvire atât oamenilor, cât şi animalelor! 

7 Cât de scumpă este îndurarea Ta, Dumnezeule! 
La umbra aripilor Tale îşi caută adăpost fiii oamenilor.

8 Ei se satură de belşugul Casei Tale şi Tu le dai să bea din râul desfătărilor Tale. 

9 Căci la Tine este izvorul vieţii şi prin lumina Ta vedem lumina. 

10 Continuă să-Ţi arăţi îndurarea faţă de cei ce Te cunosc, şi dreptatea faţă de cei cu inima dreaptă! " Psalm 36:5-10

sâmbătă, 6 iulie 2013

planteaza apa in desert

"14 Aşa vorbeşte DOMNUL, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel: «De dragul vostru voi trimite o armată invadatoare împotriva Babilonului şi îi voi sili pe toţi caldeenii (babilonienii) să fugă cu corăbiile cu care se mândresc acum. 15 Eu sunt DOMNUL, Sfântul vostru, Creatorul lui Israel, Împăratul vostru.» 

16 Aşa vorbeşte DOMNUL, Cel Care a făcut o cale prin mare şi o cărare prin apele vijelioase, 17 Cel Care a scos care şi cai, împreună cu o puternică oştire. Ei rămân culcaţi, neputându-se ridica; sunt fără vlagă, stinşi ca un muc de lumânare:
18 «Uitaţi lucrurile care au fost! Nu vă mai gândiţi la cele din vechime! 19 Iată-Mă pe cale de a face ceva nou; acum se iveşte, nu-l recunoaşteţi? Voi face o cale în pustie şi râuri în deşert. 20 Animalele sălbatice, şacalii şi bufniţele, Mă vor slăvi, căci dau apă în pustie şi râuri în deşert, pentru a da de băut poporului Meu, alesul Meu, 21 poporul pe care Mi l-am alcătuit ca să vestească lauda Mea." Isaia 43:14-21

Babilonienii bateau la poarta Iudei (Iuda si Beniamin). Israel (celelalte zece triburi / semintii) erau deja in captivitate. Incerc sa imi inchipui cam ce era in inima poporului din Iuda. Un context istoric agitat, razboi pe plan politic insa si spiritual. Poporul din Iuda jongla intre inchinarea la idoli insa ritualic, traditional, se inchinau si Dumnezeului lui Avraam, Isaac si Iacov. Era Dumnezeul poporului lor insa nu si al lor personal. 

Apare pe scena Isaia, un om din Iuda (sa nu uit ca era nepotul regelui si domnia mergea pe linie Davidica, adica din Iuda). Era predicator pentru casa regala si i se arata Domnul. Intalnirea asta ii schimba viata. Din bun predicator devine profet iar profetii nu prea erau iubiti de poporul ce voia sa isi traiasca viata dupa cum ii taia capul.

Insa apare in fata nobilimii casei regale, a poporului ce avea inima cat un purice de frica si care tremurau ca varga vazand cum babilonienii cuceresc teritorii dupa teritorii. Ii astepta moartea sau robia. Isaia vorbeste despre ce va urma dupa babilonieini! Hah? Adica babilonienii nu vor domni vesnic? Adica exista speranta? Un popor, o armata mare, invadatoare care ii va scapa de babilonieni? Robia vine sigur insa nu va fi pentru totdeauna. Vor fi eliberati din robie, de babilonieni. 

"Va amintiti ca Domnul a despicat marea si a facut o cale prin mare pentru poporul Sau, adica pentru Israel? Va amintiti ce s-a intamplat cu Egyptenii si cu toata armata lui Faraon? Au ramas in mare dupa ce Israel a ajuns pe uscat. E drept, de atunci ati avut multe dezamagiri, necazuri, v-ati confruntat cu indoieli, boli, probleme. Uitati de ele! Uitati trecutul dureros! Insa nu uitati de ceea ce a lucrat Domnul, de minunile Lui, de credinciosia Lui pe care ne putem baza in orice moment. 

Veti iesi din Babilon! Robia se va sfarsi! Cand ati iesit din Egipt, Domnul a facut o cale prin mare si v-a scos de acolo. Acum va face o cale prin pustiu, prin desertul plin cu animale salbatice. Acolo va aduce, va planta, va sadi rauri, desertul va capata viata. Da, in pustiu locuiesc animale salbatice si voi va trebui sa treceti printre ele si pe langa ele. Insa, sa nu va fie teama! Ele nu se vor lega de voi pentru ca recunosc Mana Domnului, vor avea apa de baut, iar apa acestor rauri este plantata in desert special pentru voi, pentru cei ce sunteti alesi de Domnul ca sa Ii aduceti lauda."

Mai mult de atat, profetia asta are bataie lunga, se va implini peste 700 de ani, in Bethleemul din Iudea cand pe scena omenirii va aparea Mesia, care va face o cale prin pustiul spiritual, va aduce apa acolo unde e doar arsita, va aduce speranta, viata!

Ma vad provocata din nou de Domnul sa las trecutul sa fie trecut! In acelasi timp, sa nu uit de ceea ce a facut El cu mine, in mine, pentru mine, in istoria poporului meu. Chiar daca sunt pe cale de a pleca in robie, poate chiar in robie, sa nu uit ca izbavirea vine de la El, prin El. El e Cel ce rascumpara, intoarce cerul si pamantul pe dos ca sa ma salveze, rascumpere. Planteaza apa in desert, face carari in mare ca sa ma scoata din robie, sa ma salveze, rascumpere! 

De ce toate astea? Pentru ca ma iubeste si sunt pretioasa!
Gan Hashlosha  - Jews News

joi, 4 iulie 2013

martor surd si orb

"8 Adu-l pe poporul orb, dar care are ochi, pe poporul surd, dar care are urechi!

9 Să se adune toate neamurile şi să se strângă popoarele! Care dintre ele a vestit aceasta şi care dintre ele ne-au prezis lucrurile care s-au întâmplat? Să-şi aducă martori care să dovedească că au dreptate, astfel ca ceilalţi să audă şi să poată zice: «Da! Este adevărat!» 

10 «Voi sunteţi martorii Mei, zice DOMNUL, voi şi Robul Meu pe Care L-am ales, ca să cunoaşteţi, să Mă credeţi, şi să înţelegeţi că Eu sunt. Înaintea Mea nu a fost modelat nici un Dumnezeu şi nici după Mine nu va fi. 11 Eu, Eu sunt DOMNUL şi în afară de Mine nu este alt Mântuitor. 12 Eu am vestit, am mântuit şi am proclamat şi nu sunt străin între voi. Voi Îmi sunteţi martori, zice DOMNUL, că Eu sunt Dumnezeu. 13 Da, din zilele străvechi Eu sunt. Nimeni nu poate izbăvi din mâna Mea! Când Eu lucrez, cine se poate împotrivi?»" Isaia 43:8-13

Poporul nu era format din orbi si surzi din punct de vedere fizic. Erau insa orbi si surzi din punct de vedere spiritual. Domnul isi cheama prin Isaia poporul la un proces. Si, nu e prima data cand face asta. Mai pot vedea ca Domnul nu da sentinta fara sa judece, fara sa te asculte, fara sa te lase sa aduci dovezi. Suna nebunesc ... insa asa scrie in Isaia. 

Nu numai poporul Israel este chemat la acest proces ci si popoarele pamantului. Fiecare dintre ele trebuie sa aduca dovezi si martori, sa spuna despre zeii lor, despre ce au profetit acestia si ce s-a intamplat. 

Poporul este indemnat sa isi aduca aminte ca a fost ales de Domnul ca sa Ii fie martor. Nu numai Israel e martor ci si Robul Domnului. Rob despre care stiu ca este Insusi Fiul Sau, Cel Preaiubit, Cel venit de Sus, Mielul Lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii, Cel ce a fost trimis ca poporul sa Il cunoasca pe Domnul, sa Il creada si sa inteleaga ca El este "Eu sunt".  Poporul Israel si Isus Christos (Yeshua HaMashiach) sunt martorii Domnului.

Li se reaminteste ca nu mai este un alt Dumnezeu in afara de Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov. Nu mai este un alt Mantuitor. El este Cel ce vesteste, mantuieste si proclama. Mai mult de atat, ca vor sau nu vor sa recunoasca, El nu este un strain pentru cei din poporul Israel. Ei stiu ca sunt martori ai Domnului chiar daca lasa amnezia sa isi faca simtita prezenta, chiar daca necredinta i-a cuprins si cred ca izbavirea vine din alta parte si cred ca Domnul nu mai are lucrurile in control.

Isaia insa nu vorbeste numai poporului Israel din acea vreme ci imi vorbeste si mie, acum, in 2013. Si, cumva pare banal ce face Domnul prin Isaia, lucrurile astea sunt cunoscute, aud despre ele mai mereu. Asta ca sa nu spun ca le aud de cand ma stiu ... Numai ca insistenta cu care sunt spuse, m-a provocat sa imi verific temelia credintei mele. Si, pare banal. Adica sa ma intorc sa vad ce cred, daca ceea ce cred e bine si daca nu e bine, sa scot si sa inlocuiesc cu ce e bine ... Nu pot merge asa mai departe? Nu merge si asa?

Stiu ce cred? Stiu macar crezul? (In mare parte stiu ce spune in el insa nu il stiu pe dinafara).
Descopar ca Isaia este un excelent profesor dincolo de faptul ca este un stralucit scriitor si profet, predicator. Se lasa folosit de Domnul si foloseste metodele Lui de predare si invatare. Nu preda lectii lungi, teoretice si filosofice, fara aplicatii practice, fara ilustratii, fara teste si examene. Preda pe intelesul tuturor, provocandu-i sa isi insuseasca ceea ce li se preda, ceea ce li se expune. Ceea ce aud de la Isaia, nu e teorie goala ci e viata, e despre Viata. Nu sunt ore de religie ci lectii despre relatia dintre ei si un Dumnezeu de aproape, personal. 

Cred ca Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov este vesnic?
Cred ca nu a fost un alt Dumnezeu in afara de El si nu mai exista altul in afara de El?
Cred ca Robul Sau ales este Fiul Sau, Mantuitorul meu ce a murit ca sa ma rascumpere?
Cred ca Duhul Domnului este a treia parte din Trinitate, Dumnezeire?
Cred ca doar Robul Domnului = Isus Christos = Yeshua HaMaschiach este Cel care poate mantui, elibera, da pacea, aduce vindecarea, viata vesnica si ierta pacatele?
Cred ca El stie mersul celulelor din corpul meu, imi stie trecutul, prezentul si viitorul?
Cred ca El e Cel ce are grija de mine?
Cred ca El e Creatorul meu si al acestui univers?

Teoretic pot spune repede: "Da! Cred!"
Practic insa pot sa vad ca mai am domenii in viata mea cand inca nu stiu ce cred, inca mai am teorii si filosofii idolatre si pagane. Verificarea asta ma indeamna la curatenie. Domnul m-a scos din "Egypt" si nu mai vreau ca "Egyptul" sa fie in mine. Filosofiile, idolatria, obiceiurile si traditiile le vreau scoase afara, curatate, triate.

Sunt martor al Domnului!
Nu cumva sunt un martor orb si surd?