luni, 31 august 2009

asa ca El

Citesc cartea "Revelatie prin Cuvant" de Josh McDowell si Thomas Williams, e o carte de mentorare insa ... ca sa devii un mentor bun ... trebuie ca la randul meu sa stiu, sa inteleg, sa fiu transformata. Imi plac cartile ce ma provoaca, ce nu ma lasa la fel.
O idee de azi e ca prin mine se manifesta dragostea Lui Dumnezeu fata de oamenii cu care vin in contact. Dar pentru asta, eu aleg sa o manifest sau nu. Ce imi e mai usor? Ce e mai comod? Sa fiu vulnerabila cu cei de langa mine sau nu? Sa ii ascult, sa stau la povesti cu ei, sa le ascult inima, sa ascult dincolo de cuvinte?
Imi place sa stau la povesti cu prietenii mei, sa vorbim despre ce ne doare, despre visuri, imi place sa aud ce viseaza ei, ce isi doresc, cum gandesc despre un vis al lor, despre viata, ... imi place sa le vad fata radiid cand viseaza ...
Dar in acelasi timp ma confrunt cu un soi de letargie, lehamite ... lipsa chefului de viata ... ca si cum pasiunea de a trai e lesinata iar uneori e in coma.
Sunt inca pe pamant, inca sunt vie (acum cand scriu) si cat sunt aici pe Pamant sunt intr-un razboi spiritual si realitatea e ... ca uit de multe ori de acest razboi. Vreau sa fiu ca Isus, vreau ca inima mea sa rezoneze cu a Lui, sa bata in acelasi ritm, sa simta ca a Lui, sa ma las transformata, sa vad oamenii asa cum ii vede El ... si ma trezesc cu idei de genul ... ei, dar esti ok. Lasa ca doar nu ai inventat tu roata acuma, nu trebuie sa devii sfanta, nu trebuie sa stie toti, fa si tu acolo ceva asa ca sa nu iesi in evidenta, fii normala. Ideile si gandurile astea nu sunt in nici un caz de la Dumnezeu. Trebuie sa ma lupt cu ele, trebuie sa lupt cu ispita de a trai caldicel. Daca vreau sa fiu relevanta, trebuie sa lupt.
Dumnezeu nu ma iubeste tacut, asa abia vizibil ci ma iubeste cu pasiune, si-a trimis Fiul sa moara pentru mine. El are o inima romantica, Biblia mi-l prezinta ca un sot iubitor, gelos. E gelos pentru inima poporului Sau iar eu sunt parte a poporului Sau. (Isaia 62:1-5). Si eu la fel ca si poporul Lui am haladuit aiurea, am vrut sa "scapam" de El dar El e in stare sa miste cerul si pamantul pentru a ma recastiga, nu va lasa nimic nefacut pentru a ma aduce inapoi (Isaia 63:1-4).
OOOO, asta da pasiune, parca sunt Cenusareasa, cautata peste tot ... in timp ce eu stau vai de steaua mea abia ducandu-mi traiul ... si vine Printul si in casa Mea, imi da pantoful ce mi se potriveste perfect, ma priveste si ... ma ia la El acasa.
Nu pot sa nu raspund acestei manifestari de dragoste, nu pot sa nu vad pasiunea Lui, sa nu Il iubesc. Dar nu tacit, nu doar dandu-i asa din gand in gand cate un semn ci vreau sa ii raspund cu pasiune. Sa arat dragostea ce o am din El, sunt iubita de El, sunt Cenusareasa Lui.
Iar inima mea e gata sa cante:

Intregul soare joaca-n stropi de roua
Si Tu 'n inimi poti sa locuiesti.
E o minune ce e vesnic noua
Marimea Ta ce stii s-o marginesti.

Mi-e gata inima sa cante Tie,
Al lumilor Poet slavit!
Poema Ta este o armonie
Si-n slava lor esti oglindit.

Pe cer ai scris cu slove arzatoare
Marirea Ta ascunsa-n nesfarsit.
Desi nu pier, sunt totusi trecatoare,
Dar glasul Tau ramane-n veci iubit.

Fulgerator, lumina se abate
Din cer 'n cer, gasindu-si calea sa
Dar planul vecilor de-a-drept strabate
Un duh manat de 'nsasi Raza Ta.

La fel ca Cenusareasa, spun Da, vreau sa te iubesc si vreau sa iubesc la fel ca Tine.

duminică, 30 august 2009

"blog de aur"

Acu cateva zile am primit un comentariu care ma trimitea sa citesc un articol. Am ramas surprinsa cand am vazut despre ce era vorba. Eliza ii zice "leapsa" - dar e vorba de "nominalizare" a blogurilor pe care tu le consideri bune, bloguri ce le urmaresti, unde gasesti ce sa vezi, citesti, ....
Regulile sunt:
1. afişarea premiului
2. afişarea linkului celui care a acordat acest premiu
3. oferirea lui la 10 bloggeri
Deci sa afisam "premiul"


L-am primit de la Eliza http://paginadeviata.blogspot.com/


Si acu ... sa il dau mai departe altor 10.
1. "la final de drum" http://casaeterna.blogspot.com/ si ... il dau omului din spatele cuvintelor acestui blog pentru incurajari, rugaciuni, sfaturi si daca gasiti versuri la ceea ce scriu eu, sa stiti ca el le scrie.
2. "Florin Ianovici" - http://florinianovici.blogspot.com/ - pentru poezie.
3. Unei doamne ce mi-a devenit draga (ea nu stie asta inca) pentru cat suflet pune in ceea ce scrie, pentru povestile ce le traduce, este vorba despre doamna Rodica Botan, http://rodicabotan.blogspot.com/
4. Elizei bineinteles pentru aprecierile facute si ... pentru candoarea cu care scrii - http://paginadeviata.blogspot.com/
5. Unei persoane foarte dragi mie, nu doar pentru ca se considera "mica si inocenta" ci pentru ca are talent (mostenit ;)) ), pentru ca are un mod comic de a spune lucrurilor pe nume si o face cu atata naturalete .... este vorba de Anka (nepoata mea) http://pastiladejoi.blogspot.com/

Atat deocamdata ... mai trebuie sa "blogaresc" un pic. Dar celor enuntati mai sus, le multumesc ca din ceea ce au si primesc ei, dau mai departe.

sâmbătă, 29 august 2009

cu siguranta El intelege, ....

Eu am fost fata tatii, de fapt si singura fata insa ... relatia a fost una apropiata, seara cand venea de la lucru obosit ii placea sa stam la povesti, ce am facut in ziua aceea, cu cine am vorbit, ce e nou, unde m-am lovit, voia sa vada cum arata rana sau vanataia ... Nu se plictisea sa povestim, nu adormea in timp ce eu vorbeam.
In adolescenta, in anii cu framantari nebune cand intrebarile parca izvorau in mintea mea, intrebari despre viata, despre Dumnezeu, vorbeam cu tata, intotdeauna am apreciat ca recunostea cand nu stia ceva si ma provoca sa citim si sa cautam amandoi ... Si daca ne inpotmoleam amandoi, mergea la mentorul lui, un om in varsta, un om ce citea, studia, un om ce nu dadea raspunsuri asa de dragul de a raspunde ...
Batranul asta - unul dintre primii crestinii evanghelici din Moldova noastra, avusese o cadere mare la un moment dat, o cadere rusinoasa, si-a recunoscut vina insa in fata societatii ... nu a mai avut loc in prim plan niciodata. Nu stiu cum, cand si prin ce situatie tata s-a imprietenit cu el insa cand ii era greu, tata mergea la el sa se sfatuiasca, sa se roage impreuna, sa ceara ajutor de la Domnul.
Imi aduc aminte de o duminica cand m-am intalnit cu el si mi-a zis ca se bucura ca ma vede, ca se roaga pentru mine, ca are incredere in mine, ca ii place cum ma vede crescand, ca ii plac cautarile mele ...
A fost mentorul tatalui meu, tata a fost mentorul meu, si ... ma simt onorata ca l-am cunoscut, ca indirect mi-a fost si mie mentor ...
Au plecat la Mentorul lor in acelasi an la cateva luni unul de celalalt insa ce am apreciat la acesti doi barbati a fost deschiderea lor, eram o copila insa nu ma repezeau, nu ma trimiteau la plimbare cu intrebarile mele, nu stiu cum insa si-au facut timp pentru mine, au citit, au studiat, s-au rugat pentru mine ...
Nu pot sa nu ma intreb, cum ii tratez eu pe oameni? Imi fac timp pentru ei? Ii iubesc? Ma rog pentru ei? Ii accept? Ii ascult? Le spun ca sunt mandra de ei? Sau mi-i agenda cam plina? ... Cum Il arat pe Dumnezeu? Ce fel de Dumnezeu arat celor ce au intrebari, cautari, framantari ... Ii intelege Dumnezeu? De ce? De unde stiu eu?

Daca Dumnezeu stie tot ce se intampla, daca El a creat orice misca sau nu din acest Univers, a atarnat cu creativitate stelele in constelatii si a cantarit apele iar muntii si dealurile le-a asezat in echilibru folosind cumpana, El l-a creat pe om, El e in controlul a tot, de ce a fost nevoie sa se nasca Isus? El e Dumnezeu, El stie toate sentimentele posibile si imposibile pentru ca ... El le-a creat, de ce a trebuit sa se nasca Isus pe pamant?
El stie tot insa acum eu pot crede ca El ma intelege cand e greu si stie cat e de greu, oricare ar fi problema ... pentru ca si El a trecut prin ea.
Adica oricare ar fi starea? Da, ... e fiul tamplarului si al Mariei, calculele cand se naste un copil se faceau si atunci, nu le-am inventat noi - oamenii moderni si intelectuali, s-a nascut ceva mai devreme tinand cont cand a fost nunta, iar fariseii s-au folosit de asta cu dibacie. El te intelege cand esti copilul nascut dintr-o relatie "cetoasa" sau cand unul din parintii tai e VIP-ul localitatii in sens negativ, cand te dor glumele facute pe seama celor ca ei.
El stie cum e sa moara cineva drag. Lazar i-a fost prieten si la mormantul lui, uitandu-se la cei ce plangeau, a plans.
El stie ce inseamna tradarea, toti ucenicii au fugit cand avea nevoie de ei, Iuda l-a vandut iar pe cruce in agonie, Dumnezeu Tatal nu ii raspunde - doare cumplit - parasit de toti.
El stie ce inseamna sa fii acuzat pe nedrept - farisei, saduchei, zeloti, criminali - Barnaba si celalalt de pe cruce, si altii s-au grabit sa acuze ...
El - Creatorul a toate, a invatat sa mearga, sa lucreze cu mainile, sa lege relatii, sa rada, sa aprecieze o mancare buna in casa Mariei si a Martei, sa vorbeasca cu copiii, vamesii, leprosii, prostituatele, indracitii, invatatii vremii, cu oricine ... El si-a facut timp sa vorbeasca cu oamenii, agenda Lui nu era "batuta in cuie".

Doamne, ma simt atat de binecuvantata ca mi-ai dat oameni langa mine care sa mi Te arate, sa ma ajute sa merg prin ceata, sa ma invete cum sa am incredere in Tine, sa ma uit la ei, sa vad cum traiesc, sa invat de la ei cum sa iubesti oamenii, cum sa ii asculti, cum sa le "dai aripi" ... te rog ajuta-ma sa ascult, ajuta-ma sa fiu alaturi, ajuta-ma sa ma rog pentru oamenii de langa mine, sa Te arat pe Tine asa cum esti Tu, sa le spun ca ii intelegi, ca ii iubesti si ca daca vor sa invete ce e dragostea sa vina la Tine pentru ca Tu esti dragoste.

Sunt aici ... la dispozitia Ta!

vineri, 28 august 2009

rebeliune ...

Intr-un fel imi place cuvantul asta pentru ca ... cam asa sunt catalogata de multa vreme si ma distreaza. Nu imi plac tiparele, regulile, trebuie sa imi fie explicate, sa inteleg ce se vrea de la mine si de ce mi se impun.
Ca si fata intr-o lume a baietilor din casa mea am inteles repede ca nu-s ca ei si ca trebuie sa ma imbrac altfel - spre disperarea mea, ca trebuie sa merg altfel cand e atata de comod sa mergi ca ei, sa vorbesti feminin, sa zambesti mai tot timpul - asta nu e o problema ca sunt "hlizita" de felul meu, ca ... idealul in viata e sa arati bine, sa te imbraci bine, sa te mariti bine; cu un sot frumos si care sa aibe stare, daca e si destept e superb, sa iti cresti copiii, bineinteles bine si asa iti traiesti viata intr-o fericire ca in povesti ... Nu vad in asta un ideal - asta e rebeliune, curata rebeliune ...
Nu mi-a placut moda niciodata, daca s-au purtat pantofi cu toc cui, am ajuns sa cumpar cand ... nu gaseama altceva, daca se purtau cu talpa lata, la fel. Daca se purtau fuste lungi, ale mele erau scurte (nu din alea de zici ca a fost criza de material). Imi place ca hainele pe care le port sa fie bune, din material bun si eu sa ma simt bine in ele, nu sa iau aer cu portia sau sa inlemnesc in anumite pozitii de dragul frumusetii. Nu port haine ca sa atrag pe cineva sau sa ies in evidenta.
Nu ma conformez modei, nu intru in trend ca ma enerveaza, nu dau banii pe haine de unica folosinta sau de-un sezon. Nu vreau sa ma conformez - rebeliune.
O "vesnica" problema sunt prietenii pe care ii am; si ei sunt rebeli, asa ca mine: cu gura mare sau nu, mai instariti sau saraci, din familii "vazute bine" sau ... mai putin bine, mai intelectuali sau mai putin intelectuali. Cum de ne-am gasit? Pentru ca am descoperit ca avem puncte comune, intrebari nebune cu care ne confruntam si la care cautam raspuns. Pe unii i-am avut prieteni o vreme, pe unii i-am pierdut in lumea asta mare, unii au inceput sa se conformeze ca era mai usor de trait iar unii au ramas rebeli ...
Ma enerveaza tiparele, sa gandesti asa, sa actionezi asa, sa fii in rand cu lumea ... pai daca Dumnezeu ne voia in rand cu lumea, ne facea pe toti la fel si ... eram in tipare cu totii ... asta nu inseamna ca sunt pentru indecenta, pentru a accepta orice de dragul rebeliunii. Nu, inteleg sa accept punctul tau de vedere, sa il respect insa sa nu ma obligi sa mi-l insusesc, sa ma comport unic insa asta nu inseamna sa fiu nesimtita, sa nu respect moda insa imbracandu-ma in asa fel incat sa aibe curaj oricine sa se uite in ochii mei, sa am prieteni din orice patura sociala, rasa, nationalitate fara ca asta sa imi schimbe valorile, principiile de viata.
sa nu ma joc de-a crestinul ci sa fiu una autentica, sa nu fac din libertate desfrau, sa nu las cunostinta sa ma faca sa ma cred superioara, sa ma pot bucura de prietenia prietenilor mei, nu sa imi fie prieteni numai pentru ceea ce au sau cred, sa accept oamenii de sus sau jos, sa ii iubesc cu dragoste din dragostea Lui.
Vreau sa fiu relevanta. Ca sa invat relevanta ma uit la Isus, cum a facut, cum a vorbit, cum s-a comportat, ce i-a zis Satanei cand l-a ispitat (asa sa spun si eu ispitei - orice forma sau fata ar avea), la cine a intrat in casa, pe cine a avut prieteni, cum s-a rugat, cum s-a raportat la oameni ...
Daca toate ideile astea ma fac rebela atunci iubesc rebeliunea, modelul meu de viata e Isus, El a fost considerat un rebel de catre farisei, saduchei, zeloti si de multi oameni de rand ... insa nu a uitat o clipa cine este.
Stiu cine sunt, sunt infiata de Tatal ceresc, de Dumnezeul cel vesnic, de cel ce e Atotputernic, sangele curs pe cruce m-a spalat, m-a curatit. Sunt o printesa a cerului, rebela insa pe pamant ...
Ii iubesc pe rebeli pentru ca si Isus tot de ei s-a apropiat, pentru ca ei sunt cei ce isi pun intrebari profunde, pentru ca ei au cautari ce par nebune ...
Doamne, ajuta-ma ca din ceea ce am invatat din rebeliunea Ta sa dau si altor rebeli, cautatori, sa ii ascult - uneori doar de atat e nevoie, sa ii iubesc, sa stau langa ei ... sa le spun despre vindecarea ce o dai doar Tu, despre iertare, eliberare ...

joi, 27 august 2009

Eu nu sunt de pe pamant ...

Mi-e dor, mi-e dor de casa mea
S-ajung acolo eu aş vrea
Mi-e dor, mi-e dor de Tatăl meu
Aş vrea să-l văd pe Fiul Său
.
Eu nu sunt de pe pământ
Eu nu sunt de-aici de jos
Ţara mea-i acolo sus
Eu mă duc după Isus
.
Aş vrea, aş vrea s-ajung degrab
Să mă aplec la piept să-I cad
Să-I spun atunci c-am biruit
Să-I multumesc că m-a iubit

.
Să plec, să plec de aici de jos
S-ajung în ţara lui Hristos
Că eu aici am suspinat
Acolo voi fi mângâiat
.

Eu simt, eu simt pe Cineva
E Domnul în inima mea
Ii simt susurul Lui cel blând
Ii simt fiorul Lui cel Sfânt
.
Mai ai puţin, mai ai puţin
Şi după tine Eu vin
Mai rabdă până s-amplini
Cuvântul Sfânt din prorocii
.
Nu sunt, nu sunt de pe pământ
Eu sunt din oastea Celui Sfânt
Am ochii atintiţi spre cer
Şi de necazuri nu mă tem


Mi-e dor, mi-e dor de casa mea
S-ajung acolo eu aş vrea
Mi-e dor, mi-e dor de Tatăl meu
Aş vrea să-l văd pe Fiul Său
.
Eu nu sunt de pe pământ
Eu nu sunt de-aici de jos
Ţara mea-i acolo sus
Eu mă duc după Isus
.
Aş vrea, aş vrea s-ajung degrab
Să mă aplec la piept să-I cad
Să-I spun atunci c-am biruit
Să-I multumesc că m-a iubit

.
Să plec, să plec de aici de jos
S-ajung în ţara lui Hristos
Că eu aici am suspinat
Acolo voi fi mângâiat
.

Eu simt, eu simt pe Cineva
E Domnul în inima mea
Ii simt susurul Lui cel blând
Ii simt fiorul Lui cel Sfânt
.
Mai ai puţin, mai ai puţin
Şi după tine Eu vin
Mai rabdă până s-amplini
Cuvântul Sfânt din prorocii
.
Nu sunt, nu sunt de pe pământ
Eu sunt din oastea Celui Sfânt
Am ochii atintiţi spre cer
Şi de necazuri nu mă tem



.... abia astept sa ajung acolo sus!

miercuri, 26 august 2009

declaratia de independenta

Prima declaratie de independenta a fost semnata in Gradina Edenului de Adam si Eva. Ma distreaza cum foarte multa lume da vina pe Eva pentru ca a mancat din acel fruct, dar nu gandesc ca, Adam a ales sa manance. Ea a fost inselata, amagita, dar el a ales cu buna stiinta sa manance. Oricum, decizia de a manca a insemnat declaratia lor de independenta, de a-si trai viata cu propriile alegeri, de a a nu asculta de Dumnezeu.
In Eden, totul era perfect iar eu habar nu am ce inseamna perfectiunea pentru ca ... odata cu iesirea lor din Eden perfectiunea pe pamant s-a terminat. ... Traiau acolo in Eden, munceau insa nu oboseau, nu aveau nevoie de haine, nu le e era prea frig sau prea cald. Alegerea lor a adus o serie de schimbari fulgeratoare si prima din ele a fost ca au avut nevoie de haine, le era rusine unul de altul.
O data cu aceasta alegere Duhul Domnului ce era in ei a fost luat, golul dupa care tanjim atata a inceput acolo ca urmare a alegerii ....
Sunt scosi afara din Eden insa nu sunt abandonati, pacatul - alegerea lor a rupt relatia cu Dumnezeu, dar chiar si asa ... El nu ii abandoneaza. El e cel ce initiaza refacerea relatiei cu El, cel ce ne cauta, cel ce ne striga ....
De sunde stiu toate astea? Din Biblie. De acolo aflu cate a facut Dumnezeu pentru restaurarea relatiei mele cu El.
Ooo, nu din nou despre Biblie, religie ... Ce inseamna religie? Re-conectare - adica relegarea relatie mele cu Dumnezeu. Biblia ma ajuta sa inteleg care a fost relatia initiala, unde s-a rupt firul si ... ma ajuta sa vad dragostea cu care ma cauta Dumnezeu.
Alegerea sau declaratia de independenta ... imi apartine. Il aleg pe El si alegerea aduce cu ea Duhul ce ma face intreaga sau ... aleg sa fiu independenta, sa caut orice altceva ce imi poate umple golul ce zi de zi devine mai greu, mai apasator ...
Vreau sa raspund dragostei Tale, vreau sa fiu intreaga, sa imi porti Tu de grija ... am vazut ce inseamna independenta si ... mi-a ajuns. Iata-ma ... asa cum sunt, vreau sa releg relatia cu Tine...

marți, 25 august 2009

oracol sau indreptar?

Folosesc Biblia ca un oracol sau ca un indreptar? Esti suparat? Citeste de aici. Esti bolnav? Citeste de aici. Asta a intentionat Dumnezeu cand ne-a lasat scrierile Sfintei Scripturi? Sa o folosim ca o potiune magica? Ca un plasture?
Sau ca un indreptar ce ne arata spre Dumnezeu, ce ne indeamna la o relatie cu El, ce ne spune despre El si de faptul ca El ne iubeste si ca sa putem avea o relatie cu El a trimis pe unicul Sau Fiu sa moara pentru noi? Indreptarul arata spre cineva sau ceva. Si Biblia imi arata directia spre Dumnezeu, imi da o idee despre El insa ca sa il cunosc, ca sa stiu cum ii bate inima, trebuie sa Il cunosc, sa ascult inima Lui.
Multa vreme am folosit Biblia ca pe un oracol sau potiune magica si am fost dezamagita de Dumnezeu, de oameni, de mine, de tot. Ca sa il cunosc pe Dumnezeu trebuia sa respect o multime de legi ... prea obositor si ... daca calcai una din ele ... totul se ducea pe apa sambetei.
Dar ... am inteles ca nu Biblia ni-l reveleaza pe Hristos ci El se reveleaza pe sine prin cunoastere, cautare.
Din Biblie aflu cine este El, cum este El, cat de mult ma iubeste insa ... doar stand de vorba cu El, eu si El, reusesc sa Il cunosc, sa stiu cat de mult ma iubeste, cum ii bate inima ... asa am o noua viata, am inviat si am ajuns sa iubesc.

luni, 24 august 2009

ce este Biblia?

Imi amintesc de vremea copilariei si a adolescentei cand innotam prin legile scrise in Biblie si ... nu intelegeam ce e cu ele, apoi jertfele ... atat de multe si fiecare cu regulile ei clare si precise ... apoi profetiile din care nu intelegeam nimic ... insa in Noul Testament imi placea istoria lui Isus ... insa si aici mi se parea ca erau atatea reguli, regulamente ca viata parca insemna ... mers pe cioburi de sticla.
Biblia spune despre ea insasi ca este cuvantul lui Dumnezeu si .. eu gandeam ca e cam cu prea multe legi, regulamente ... imposibil de respectat toate ... Cum sa il gasesc pe Dumnezeu in paginile ei? Si daca Dumnezeu e dragoste de ce e nevoie de atatea legi si ritualuri?
Dar anii au trecut si sunt fascinata de creatie, de diversitate de culori, forme, multitudine de specii de animale, pasari, plante, insecte .... peisaje ce ma lasa cu gura cascata ... am inteles cine le-a creat si ... imi place sa imi imaginez cu cata maiestrie le modela trasaturile caracteristice fiecarui exemplar creat si cu cata bucurie le dadea viata ... Intr-un fel il invidiez pe Adam ca a fost singurul ce le-a vazut pe toate, dar ... il si admir pentru ca el le-a dat nume la toate.
Dumnezeu in Biblie, in scrisoarea de dragoste lasata noua ni se reveleaza ca Dumnezeu al dragostei, al relatiilor. Prima data sunt infricosata. Si asta pentru ca cred ca povestea asta e un fel de Frumoasa si bestia, eu frumoasa si El bestia, dar ... incet incet realizez ca El e cel ce initiaza relatia cu mine, o intretine, ma incurajeaza sa am incredere in El, ma roaga sa Il pun la incercare, sta la povesti cu mine, imi da dovezi nenumarate de dragoste, ca sa pot intra in relatia asta, insasi Fiul lui a murit ca sa pot vorbi direct cu El, sa ma bucur de El.
Nu am stiut astea brusc si instantaneu. Nu L-am iubit imediat ce L-am vazut, adica nu a fost dragoste la prima vedere, prima vedere a fost infricosatoare. Am inceput sa Il cunosc pe Dumnezeu, sa am incredere in El, sa il las sa ma iubeasca asa cum numai El stie sa o faca, sa ii spun ce ma doare si sa vad cum El ma vindeca, cum ma ajuta sa cresc, ... apoi am inceput sa Il iubesc si eu, L-am testat, L-am pus la incercare ... si a trebuit sa vad ca nu ma minte, ca imi vrea binele chiar daca uneori doare, ca e langa mine cand cerul si pamantul par a se prabusi.
Biblia nu e un set de reguli, regulamente, birocratie stufoasa, e o poveste de dragoste, o scrisoare de dragoste. O poti vedea asa numai daca tanjesti sa fii iubit, sa devii vulnerabil ...
Si, ciudat ... acum legile au logica, jertefe nenumarate cu tot ritualul lor capata sens privind la Isus, si de cand il iubesc pe El, pot sa ii iubesc si pe altii pentru ca El m-a invatat cum sa fac asta, sa iubesc, sa acord incredere chiar si celor ce ... par a nu o merita. El imi spune sa ii iubesc mai mult pe cei ce nu o merita, cei ce par de neiubit si ... inima mea e sensibila la acest fel de oameni pentru ca ... si eu am fost la fel.
Sunt libera! Si ... pot iubi pentru ca Dragostea insasi m-a invatat cum sa fac asta.
Reguli? Legi? Regulamente? .... "Iubeste" asta imi spune Isus si eu vreau sa ascult de El.

sâmbătă, 22 august 2009

casa mea ...

De ce cred ceea ce cred? Pentru ca asa credeau parintii mei? Pentru ca asta e religia neamului nostru? De ce? De ce cred in Isus? De ce e tara asta si mare parte a lumii plina de cruci? De ce de cruci si nu ... de altceva?
De fapt, ce cred? Care e crezul meu? Cred in Dumnezeu. Dar, cum e Dumnezeu? Am vazut reprezentari grafice, icoane ... seamana cu un barbat musculos, cu un pic de barba, cu ochi fiorosi, ca si fizionomie ... arata ca un urias. Asa e Dumnezeu? Biblia spune ca e duh si eu stiu ca duhul n-are carne si oase, Isus asa a spus.
De ce incerc sa il etichetez pe Dumnezeu? Sa il pun intr-un tipar? Sa ii dau forma? El e necuprins, e Atotputernic, e omnipotent, omniprezent, sfant, dragoste si .. atributele continua. Pai ... atributele astea nu prea il arata ca un urias musculos si cu ochi fiorosi. Trinitate? Ce e aia? Cine e trinitate? Dumnezeu? Cum adica trei in unu? Dumnezeu Tata, Fiul - adica Isus si Duhu Sfant? Ceata toatala. Trei, diferiti si totusi unu? Si Isus reprezentat nu imi face o impresie prea buna, are fata prea zambitoare si indulgenta, poate fi jucat pe degete iar Evangheliile il arata altfel si evanghelistii nu erau angajati de Dumnezeu sa ii faca marketing lui Isus, sa il arate intr-o lumina buna (daca nu ma crezi, citeste evangheliile).
Ok, cred ca a facut lumea, ca e acolo sus, ca ... are grija de noi, ca ne ajuta, ca da ploaie, ca uneori mai face norii sa se rupa si sa vina prapadenii peste noi ca sa ne pedepseasca pentru pacate. Suntem cam pacatosi ... asta e drept, dar El e bun si ne iarta. E bun saracul Dumnezeu.
Pai, cum ma iarta? De ce o face? Eu stau cu mainile in san si ... El e ma iarta, ca saracu` de El e bun?
Isus, parte a trinitatii, Dumnezeu, s-a nascut din fecioara Maria. Dumnezeu s-a intrupat, adica a fost om ca mine, cu oase si carne si sange si a trait e pamant. Dumnezeu si-a aratat, manifestat plinatatea in Isus, aici pe pamant, printre oameni.
A ales sa devina om, in mijlocul unui popor ce nici macar nu pronuntau numele de Dumnezeu si Isus nu numai ca pronunta numele insa spune despre El ca e Tata, de asta fariseii, carturarii si zelotii vor sa il ucida cu pietre.
In Vinerea Mare, Isus a luat pacatele mele, pe TOATE si pe ale tale - TOATE si ale TOTUROR si a acceptat sa fie batut putin spus crud, scuipat, palmuit, a acceptat circul facut de Irod, legat, sa poarte spini pe frunte, sa auda toate acuzele, sa ajunga pe dealul Golgotei si niste piroane (adica niste cuie mari tare si groase) sa ii fie batute in palme si in picioare, sa stea atarnat pe cruce cu pacatele mele toate si ale tuturor si sa moara tintuit pe cruce.
Vinerea mare, ma ajuta sa vad cat de bun e Dumnezeu ca nu a ezitat sa isi trimita Fiul sa moara pentru mine pentru ca ma iubeste.
Isus, pe cruce se roaga pentru iertarea noastra, acolo intelegand natura noastra se roaga Tatalui sa ne ierte: "iarta-i ca nu stiu ce fac".
Sunt iertata prin sangele curs pe cruce, sunt spalata prin sange. O jertfa cu sange s-a dat pentru mine, s-a platit ca eu sa pot ajunge la Dumnezeu. "Saracu Dumnezeu" nu ma iarta asa fara ca eu sa fac nimic. Sunt iertata daca accept ca sangele de pe cruce ma spala, daca accept ca pacatele mele sunt luate prin sange. Iertarea doar asa o capat.
Acceptand iertarea, spalarea inteleg bucuria invierii. Odata cu Isus, invii si eu, o alta viata incep. Isus mi-a deschis calea spre Dumnezeu. Prin sangele de pe cruce s-au semnat actele mele de infiere, sunt fiica Dumnezeului Triunic. Sunt a Lui.
Isus s-a inaltat si o parte a trinitatii a plecat inapoi in casa Lui ca sa imi pregateasca o casa, o casa vesnica. Inainte de a pleca a promis ca ne trimite un sfatuitor, un mangaietor care sa ma ajute sa inteleg mai bine dragostea lui Dumnezeu si asa o alta parte a trinitatii e aici pe pamant insa ... nu in carne si oase ci in duh. Si .... e in mine. Nu numai ca sunt fiica lui Dumnezeu dar Dumnezeu e-n mine.
Abia astept sa vad ce casa mi-a pregatit Isus, sa il vad pe Tatal. Va fi o mare petrecere pe care nu vreau sa o ratez cu nici un chip. Acolo voi sta la povesti cu Adam, cu Avraam, cu David, cu Iov, cu apostolii, cu toti cei ce au murit pentru credinta lor, cu bunicii mei, cu prietenii ce deja sunt acolo, cu tata.
Imi doresc ca toti prietenii si oamenii dragi mie sa fie acolo, sa ne bucuram o vesnicie ... dar Dumnezeu ma uimeste cu gentiletea si delicatetea cu care ne trateaza, El nu ne obliga, nu ne seteaza sa credem ca ne iubeste ... ne lasa sa alegem daca vrem sa ne lasam iubiti sau nu.
Am acceptat dragostea, am acceptat sa las sangele sa ma spele, am acceptat sa fiu infiata si ... sunt am devenit o Printesa a cerului, Fiica Regelui Etern si astept sa vina Isus sa ma ia ... in sfarsit acasa ...

vineri, 21 august 2009

muzica ...

O componenta importanta a vietii mele e muzica si ... recunosc ca am doua formatii, grupuri favorite: Gaither Vocal Band si Fratii Toflea.

Sunt impresionata de liderul de la GVB, Bill Gaither pentru ca are foarte multi cantareti vestiti cu care canta. Prima data i-am apreciat pentru calitate si pasiunea cu care canta. Insa am inceput sa citesc despre ei, despre vietile lor si ... sunt intre ei, cantareti mari care la un moment dat au facut greseli enorme si cativa ani si-au batut joc de ei, de vietile lor si al familiilor lor ca apoi sa isi revina ... dar ca oriunde nu li se mai acorda incredere. Imi place modul in care Bill Gaither ii i-a cu el si ... o vreme ii tine in corul ce insoteste formatia prin toata lumea si apoi pe unii din ei ii anunta ca vor canta o melodie sau un vers, pe unii insa nu ... surpriza vine direct in fata unui public imens ... Ceea ce face el eu o numesc acordare de har.


Despre cei de la Toflea am aflat in timp ce cautam altceva si ... am ramas fara cuvinte ascultandu-i. Sunt din Toflea, sunt rromi, au melodii in romana si in ... romani. Ce pot sa spun despre ei? Il canta pe Isus cu pasiune, fac un lucru de calitate si dedicare ...



I know the Master of the wind

My boat of life sails on a troubled sea
Whenever there's a wind in my sail.
But I have a friend who watches over me
When the breeze turns into a gale.

CHORUS:

I know the Master of the wind.
I know the Maker of the rain.
He can calm a storm, make the sun shine again.
I know the Master of the wind.

Sometimes I soar like an eagle through the sky
Above the peaks my soul can be found.
An unexpected storm may drive me from the heights
Brings me low, but never brings me down.

CHORUS:
He can calm a storm, make the sun shine again
I know the Master of the wind.




Barca vieţii mele navigheaza pe o mare tulbure
Ori de câte ori e vant in panzele mele.
Dar am un prieten care are grija de mine
Atunci cand o briza devine furtuna.


Il Ştiu pe Mesterul vântului.
Il ştiu pe Mesterul ploi.
El poate calma o furtună, face soarele sa straluceasca din nou.
Il Ştiu pe Mesterul vântului.

Uneori zbor ca un vultur prin cer
Deasupra varfurilor, sufletul meu poate fi găsit.
O furtuna neaşteptata ma poate conduce de la inaltimi
pana mai jos, dar niciodată nu ma doboara.


El poate calma o furtună, face soarele straluceasca din nou
Il stiu pe Mesterul vântului.

joi, 20 august 2009

Unde esti?

Am acceptat sa imi fii Mantuitor si Domn si de atunci a inceput un proces de transformare, de a fi ca Tine, de a fi un ucenic, de a Te reprezenta ...
Uneori mi-ar placea sa fi trait acele vremuri, sa Te pot vedea, sa am imaginea Ta in minte insa ... tu ma numesti fericita ca am decis sa cred fara sa te fi vazut. Dar ... ma gandesc la inaltare, la cat de buimacita as fi ramas. De ce pleci? Unde sa te caut? Cum ramane cu mine? Si vine cincizecimea si ... totul parca ia foc. Daca dupa inaltare ucenicii stateau in casa impreuna, momentul cincezimii i-a scos din casa, i-a dus in toata lumea, i-a ajutat sa spuna ceea ce credeau, sa indure batai cum stiau mai bine romanii sa le aplice, i-a transformat din pescari in evanghelisti, din drojdia societatii in ucenici ai Tai, au riscat totul si au spus si altora ca exista salvare, ca ai venit sa impaci lumea cu Dumnezeu, ca ai deschsis usa spre El.
Acelasi Duh e si in mine, ca cel ce a venit peste ucenici la cincizecime. Si totusi?
Te vad altii in mine? Ii tratez pe cei de langa mine ca si cum Te-as trata pe Tine?
De ce tin vestea buna numai pentru mine si pentru cativa? Ne-am intalnit la cruce, acolo am primit iertarea, acolo pacatele mi-au fost iertate, acolo ... am primit viata din Tine ... de ce am plecat de la cruce? De ce nu spun si altora ca drumul spre viata trece pe la cruce?
Descopar ca fug de suferinta, ca fug de oamenii ce sufar si ... alinandu-mi constiinta imi spun ca si asa viata e grea, de ce sa mai stiu si de altiii ...
Imi vad de viata mea insa nu multumesc pentru sanatate, nu multumesc pentru ca vad, aud, pot merge, pot vedea, nu multumesc ca azi am paine si uit ca ziua de maine e inca viitor ...
Dar in tot acest timp, oameni de langa mine, oameni ca mine au parte de boli ce desfigureaza, de oameni dragi lor ce mor, de traume din care nu isi mai revin. Eu insa nu ii vad, nu ii aud si daca totusi aud sau vad ... nu fac mai nimic ori chiar nimic.
Intr-un cuvant nu Te vad in altii insa ... cred ca nici altii nu Te vad in mine ...
Doamne, esti aici in inima mea, dar Te rog oricat ar durea, schimba-ma, ajuta-ma sa vad cu ochii Tai, sa vorbesc cum ai vorbi Tu, sa mangai asa cu ai mangaia Tu, sa iubesc asa cum iubesti Tu ...

miercuri, 19 august 2009

investitii

M-am tot intrebat oare ce voi fi intrebata la judecata de apoi? Ce intrebari imi va pune Dumnezeu? Ce a contat din tot ce a fost pe pamant? Pe ce sa pun accent? Am gasit in Viata condusa de scopuri" a lui Rick Warren ca imi vor fi adresate doua intrebari: Ce ai facut cu Fiul meu Isus? si Ce ai facut cu ce ti-am dat?
Pe Isus l-am acceptat ca Mantuitor si Domn si ... vreau sa fiu ca El.
Ce am facut cu ce mi-ai dat? Adica? Oamenii de langa mine, lucruri, servici? In ce am investit timp, bani, munca? Pai ... cand in oameni, cand in carti, cand la servici.
Ma uit la Isus din nou si ... imi place cum ii trateaza pe ucenici si pe prietenii Lui, merge la masa cu ei, stau la povesti pe corabie, pe munte ...
"Un prieten este ca si un copac, gasesti odihna la umbra crengilor lui in zilele de arsita sau adapost in furtuna". E un citat care imi place si ... chiar daca unii din prietenii mei nu sunt langa mine pentru ca au "radacinile" in alta parte sau ... si-au facut rostul in alt pamant asta nu face decat sa dea un farmec aparte prieteniei si la unele din ele sa faca relatia si mai puternica insa am si prieteni aici langa mine.
Ei sunt importanti in calatoria numita viata, ei sunt cei care ma ridica sau ma ajuta sa ma ridic, cei care ma cizeleaza, cei cu care slujesc, cei care plang si rad cu mine. Cei ce stau langa mine cand viata nu e numai roz.
De ce scriu despre ei? Pentru ca sunt importanti, pentru ca ii consider daruri de la Dumnezeu pentru mine. Fiecare din ei isi are rolul lui in formarea mea si e important. Cu unii am devenit prietena dupa multe lupte, cu unii a fost mai usor dar ... fiecare din ei este o binecuvantare.
Imi place sa petrec timp cu ei, sa povestim, sa stiu ce e cu ei, ce ii doare, de ce ii doare, sa ii inveselesc cand sunt tristi si sa plang cu ei.
Investesc in prietenii mei ... pentru ca sunt daruri date de Domnul!
Doamne, multumesc pentru fiecare prieten pe care mi l-ai dat, pentru ceea ce ai pus in fiecare, pentru ca ai facut in asa fel incat sa ne intalnim, sa ne cunoastem si ne-ai facut o binecuvantare unii pentru altii si te rog ajuta-ma sa fiu o binecuvantare pentru fiecare din ei ....

marți, 18 august 2009

nu mai vreau sa fiu mormant varuit ...

Imediat dupa revolutie au inceput sa apara fan cluburi, unele din ele aveau chiar filiale prin tara si imi amintesc ca as fi vrut sa fac si eu parte din unul, sa vad ce se discuta acolo, despre ce vorbesc tinerii aia acolo, uneori reprezentatii acestor fan cluburi erau invitati in emisiuni TV sa vorbeasca despre idolul lor si mi se parea atata de fain. Dar eu eram crestina, nu era locul meu acolo, idolul meu nu era acea vedeta ci eu trebuia sa fiu fan Isus, ceea ce nu era usor ...
Intre timp mi-a mai venit mintea la cap si ... am inteles de ce ai mei nu m-au lasat sa fiu parte a vreunul fan club. Ma gandeam la a fi fan Isus: sa ma imbrac ca El, sa merg ca El, sa vorbesc ca El, sa Iubesc ca El, sa privesc si sa abordez oamenii ca El ...
Nu pot sa ma imbrac ca El ca suntem in alt secol ... alte haine se poarta acum, nici nu pot sa ii imit mersul si miscarile pentru ca ... nu am nici o inregistrare video sau fotografii. Dar, pot vorbi ca El? Pot sa ii tratez pe oameni frumos, cu respect, sa ii iubesc, sa ii accept asa cum sunt? Gandind ca Dumnezeu e sfant te-ai astepta ca Isus sa aibe numai prieteni ce stau in Templu, ce sunt atata de politicosi si blanzi si manierati, dar ... surpriza, oamenii ce il insotesc sunt vamesi (evreii ce lucrau pentru romani la colectarea taxelor), cu leprosii (nu aveai voie sa atingi un lepros, distanta dintre un om sanatos si un lepros trebuia sa fie mai mare de doi metri) ce ii vindecase si apoi accepta invitatia in casa unuia dintre ei, cu indraciti vindecati (Maria din care a scos sapte draci), uncenicii erau pescari (nici un pescar nu era vedeta), cu prostituate (Maria Magdalena, femeia prinsa in adulter), cu copiii. El nu tine cont de varsta, educatie, daca e femeie sau barbat.
Ii iubeste pe cei ce stau pe langa El insa si pe cei ce nu vor sa il urmeze (tanarul bogat).
Nu il deranjeaza sa intre in casa lui Zacheu (stia toata lumea cam care erau afacerile lui, stia cum sa isi ia partea din colectarea taxelor) si pe langa ca era vames, mai era si mic de statura, nu il deranjeaza sa intre in casa celui vindecat de lepra, nu il deranjeaza sa ii fie spalate picioarele cu lacrimi si unse cu mir de una ce fusese prostituata in timp ce era invitat in casa lui Simon care ... "uitase" ca picioarele musafirilor trebuie spalate, gest de neconceput in traditia lor.
Vreau sa fiu ca Isus, sa am o inima ca a Lui dar vad ca nu iubesc ca El, nu tratez oamenii ca El ... Nu cunosc personal nici un vames (nu stiu cam ce categorie de angajati ar intra aici), nici un lepros (lepra sau sida sau o alta boala ce il stigmatizeaza pe cel bolnav), nici un fost indracit, nici o prostituata, nici un marginalizat al societatii ...
Dictonul dupa care societatea traieste? Arata-mi cu cine te insotesti ca sa iti spun cine esti. Pfoai, pai trebuie sa imi aleg oameni cu reputatie, oameni cu renume, sa fiu vazuta cu personalitati, sa am prestanta, prestigiu ... ca sa se spuna despre mine de bine.
Nu vreau sa spun ca am sa adopt stilul de viata al celor marginalizati insa realista fiind nici macar nu ii accept dar sa ii si mai iubesc. Nu stiu pe nimeni cu o boala ce face din bolnav un stigmatizat pentru ca ... nu m-a interesat, nu cunosc nici un om aratat cu degetul pentru trecutul lui.
Isus a iubit oamenii, iar cei ce l-au acceptat primii au fost cei care au inteles harul, au inteles iertarea. Ii judec pe farisei, pe nemti ca au ucis pe cei ce nu erau de rasa aleasa ... dar cati au murit langa mine (nu neaparat fizic)? Cati nu i-am etichetat si judecat?
Cand eram mica, unul din drumurile ce duceau la casa bunicilor trecea pe langa corturile tiganilor si copiii de la gradinita si scoala imi spuneau ca tiganii mananca oameni, ii fierb in ciaunele alea mari. Am trecut pe langa cort, mai mult lesinata de frica si am vazut un ceaun mare in care isi faceau mancarea si unul din copiii lor a vrut sa vorbeasca cu mine insa ... cum puteam sa vorbesc cu acest pui de canibal cand mie imi tremura maduva de numa, asa ca am fugit si pana la poarta bunicilor nu stiu sa ma mai fi oprit. Bunicul insa mi-au explicat ca nu sunt canibali si ca nu mananca oameni si ca trebuie sa vorbesc cu ei si ca un facut in acea dupa amiaza treceau tiganii cu tigai, balii, farase de vanzare si bunicul i-a invitat in curte, le-a dat fructe si a vorbit cu ei. Mai tarziu, m-am imprietenit cu o tiganca si ... am descoperit ca si ei sunt oameni faini.
Apoi, in misiuni (nu in Romania) am intalnit fosti drogati, puscariasi, oameni care daca apareau la poarta cuiva, cei din casa efectiv se baricadau. Am povestit cu ei, am iesit in oras cu ei si stiu ca mi-am zis ca asa ceva nu as face in Romania, nu m-as risca sa ies in oras cu oameni ca ei.
Ma vad fariseu pana in maduva oaselor, de ce acolo in alta tara am iesit, am avut o fata si aici unde cat de cat ma stie lumea nu as iesi cu cineva ce nu e tocmai mandru de trecut, de cineva ce din slabiciune sau prostie a gresit? Daca Dumnezeu ii iarta pe oameni si ii iubeste, cine sunt eu sa ii ignor, sa nu ii iubesc, sa ii marginalizez? Isus ma indeamna sa iubesc oamenii din oricare natie, orice ar fi facut, orice boala a avut sau ii macina, oricum ar arata.
Cati din ei au atentia mea? Cati din ei au un cuvant de apreciere din partea mea? Ca sa nu mai spun de incredere, atentie, timp. E vreounul din ei in cercul meu de prieteni? Si daca cumva aud de vreun caz ii recomand cu caldura un specialist numa sa nu ma implic eu, sa nu imi fie stricata, afectata repputatia mea.
Doamne ... nu mai vreau sa fiu un mormant varuit, vreau sa iubesc ca Tine si sa tratez oamenii cu respect asa cum ai facut-o Tu.

sâmbătă, 15 august 2009

ideal de neatins sau lectie de har?

Nu pot sa trec de predica de pe munte pentru ca ... ceea ce spune Isus pare un ideal de neatins. Ca si cum nu era indeajuns legea data prin Moise, Isus vine si ridica standardul la ... ideal.
Am realizat insa ca nu inteleg multe din ce spune Isus pentru ca nu reusesc sa ies din contextul si confortul meu. Habar nu am de conditiile de viata, de contextul istoric de atunci, de ce inseamna sa fii tara supusa, de cum e sa nu ai dreptul sa comentezi in fata soldatului roman, nu era neobisnuit sa auzi de oameni omorati ca asa a avut imparatul chef, sa cari bagajele soldatilor, sa fii umilit, sa isi bata cineva joc de credinta ta, de idealurile tale, de Dumnezeul tau.
Care e contextul predicii de pe munte? Ocupatie romana, orici incercare de revolta era innecata in sange, pana si copiii din fasa erau spintecati. Era ura, revolta si mult sange. In acest context apare Isus si le spune: iubiti-va vrajmasii, iertat-i, daca iti ia haina, da-i si camasa, te obliga sa mergi (pentru zilele de Sabat, evreii aveau legi stricte chiar si in ce priveste distantele) o anumita distanta? atunci mergi cu el dublul distantei. Cred ca fariseii si carturarii s-au enervat la culme ca sa nu mai vorbesc de cei din audienta. In acel context sa iti iubesti vrajmasul? Sa il ierti?
Dar Isus merge mai departe si vorbeste de divort, cand daca sotul se enerva si spunea de trei ori divortez, sentinta era data; de darnicie, de moralitate.
Numai zicandu-i fratelui tau "nebunule sau prostule" l-ai ucis, cei ce au frati si surori mai mari sau mai mici ... suntem vai de steaua noastra. Dar cum suna "uitandu-te la nevasta altuia si poftind-o ai curvit" intr-o perioada cand pornografia e la rang de cinste, cand imoralitatea e privita ca ceva normal?
Predica se termina cu versetul "voi fiti, deci, desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit".
Ma intorc la ziua de azi, la contextul meu si la cum aplic predica de pe munte. Ca sa pot trai ce se spune aici ar trebui sa ma duc intr-o pestera, de una singura? Ca sa nu ma uit la nimeni si sa ma enerveze, sa dau tot ce am? A vrut Isus sa ne arate un standard de neatins, sa sfarsesc in dezamagirea ca nu pot atinge perfectiunea?
Isus nu ne-a spus predica de pe munte ca sa ne impovareze ci ca sa ne arate cum este Dumnezeu, de aici vad cum este caracterul lui Dumnezeu. Sa ne iubim vrajmasii pentru ca El este milostiv si face sa rasara soarele si peste ei, sa fim desavarsiti pentru ca si El este, de ce sa nu ma ingrijorez de ziua de maine? pentru ca daca El are grija de crinii de pe camp, adica aia salbatici, nu va avea grija de mine? De ce sa ma rog daca El oricum stie ce imi trebuie si vreau? Pentru ca in calitate de fiica a Lui, infiata prin cruce, vrea sa vorbeasca cu mine, sa comunice cu mine, sa ma cunoasca, sa ma iuneasca, vrea sa am incredere in El.
Din predica de pe munte vad ca sunt gata oricand sa ucid, sa mint, sa fur, sa ma infurii, sa fiu desfranata, sa urasc ... si in starea asta nu am nici o sansa ca de una singura sa ajung la Dumnezeu. Dar Dumnezeu a gasit calea de a ajunge la El, prin Isus, prin cruce, prin har.
Prin har ... doar prin har pot veni la Tine, pot sa iubesc, sa iert, sa am incredere in Tine, sa ma bucur ....

vineri, 14 august 2009

"cu" sau "in"?

De fiecare data cand aud expresia "sarac cu duhul" ma gandesc la cineva mai putin dotat intelectual, la cineva caruia nu ii merge atat de repede, atata de mult, de profund mintea, la cineva care nu poate duce mult ... si ma gandeam ce vrea sa insemne "ferice de cei saraci in duh". Cum poate Isus sa zica ferice de ei? Adica e bine sa fii asa mai greoi la minte, sa nu iti mearga mintea asa de bine? Pai daca e asa, de ce mi-a mai dat minte care sa gandeasca si sa caute raspunsuri?
Adica acesti oameni nu isi pun intrebari? Adica ei sunt fericiti asa cu putin cat stiu?
Insa ... e vorba de cei "saraci in duh" iar o alta traducere e "ferice de cei deznadajduiti". Aaaa, pai asa se face lumina. Adica e vorba de cei ce sunt disperati, de cei carora durerea le macina oasele si viata. Dar, adica cum sunt fericiti? Sunt vai de steaua lor, unde e fericirea?
Aici e cheia unde vrea sa ajunga Isus. Cand esti dezamagit, deznadajduit, persecutat, cand izvorul lacrimilor pare de neinvins, cand toate corabiile par a ti se inneca, cand nu mai primesti ajutor de la oameni,nici macar de la prieteni atunci alergi la Dumnezeu, atunci te agati de El.
'Oare de ce ii alege Dumnezeu tocmai pe cei saraci, acordandu-le mai multa atentie decat oricarei alte categorii?'(Philip Yancey).
Ma uit la mine si ma intreb in cine ma incred cand sunt saraca in duh? Cui ii spun offful inimii mele? La cine caut alinare? Cine intelege si stie ce e in inima mea? Ma gandesc la David, la viata lui zbuciumata insa invat din sinceritatea cu care vine inaintea Domnului sa ii spuna tot.
Saracia in duh ma ajuta sa vad ca lucrurile pier ca fumul, unii ditre prieteni dispar ca prin farmec, unii raman si ... sunt ca si prietenii lui iov - muti (nici nu stiu ce sa zica), bogatia, pozitia sociala, relatiile nu mai folosesc la nimic. Sufletul tanjeste dupa alinare si atunci vin la Tine, ma agat de Tine.
Ingadui vremi de saracie in duh pentru a ma lega de Tine, pentru ca se pare ca doar asa ... tanjesc dupa Tine, doar asa inteleg dragostea Ta si mai mult de atat, doar asa golul din inima mea poate fi umplut de Tine.
Pare o nebunie sa fii fericit cand totul arata a nefericire!

joi, 13 august 2009

despre El

Mi-as dori uneori sa fi trait acele vremi, sa fi fost acolo, sa vad cu ochii mei ingerii ce se arata pastorilor, sa vad magii, apoi sa-l vad pe Irod, pe ucenici, pe Zacheu ... si altii. Intr-un fel, mi-ar placea sa fi fost acolo, asa ca un observator, sa ma fi amestecat in multime. De ce? Ca sa vad cum arati. Picturile din biserici arata un Christ trist, prea serios, uneori demn de mila, si ca lucrurile sa fie si mai in ceata, nici Biblia nu spune prea multe despre cum arati, doar Isaia spune "nu avea nimic care sa placa".
As fi putut discuta cu cei vindecati de tot felul de boli: hemoragii, orbi, surzi, muti, ologi, paralizati, leprosi la inviati din morti, sa aflu povestile celor de care Te-ai atins.
Apoi sa cunosc ucenicii, 11 din ei erau ca si Tine din Galilea, numai Iuda era din Iudeea, sa merg la pas cu Tine. Sa vad cum vin oamenii la Tine si sa inteleg ce ii atrage. Ce tip de temperaent ai? Psihologii au incercat sa te aseze in unul si ... nu au reusit. Pentru ca, chiar daca erai liderul ucenicilor, nu ai cautat faima marilor orase, ai mers numai prin sate iar uneori efectiv urcai in corabie si fugeai de multime. De multe ori ni se spune ca mergeai singur sa Te rogi si numai cateva rugaciuni ne sunt spuse. Oare ce vorbeai cu Tatal? Ii spuneai ca iti e dor de El? De casa? Nu era ciudat ca intr-un fel pamantul sa fie casa Ta si in acelasi timp cerul sa fie casa Ta?
Ce reactie ai avut cand Tu Creatorul a toate ai simtit picurii de ploaie, asprimea vantului, arsura soarelui, setea, foamea, oboseala, tristetea tradarii, durerea ...?
De ce nu ai ales oameni asa mai invatati? De ce ai ales tocmai Galileia - o provincei saraca si considerata mai inapoiata, cu un dialect ce era recunoscut oriunde. Tocmai Galileea din care nu rasarise nici o personalitate? Ce principii ai avut cand ai ales ucenicii? Ce ai vazut in ei? Erau pescari, oameni ce munceau noaptea si cateva ore in zori si apoi dormeau sau un vames care ... intre noi fie vorba ii cam placea sa isi ia partea lui, sau Toma ... unu ce era iritant prin cate intrebari punea si pana nu vedea nu credea si ... cu Iuda, stiai ca e vanzatorul, de ce L-ai ales? Si trei ani de zile ai impartit painea, apa si atatea cu el.
Cum de ai reusit sa ai timp sa te duci la nunti, la petreceri, nu refuzai invitatia de a merge in casa cui te invita, nu conta reputatia sau bogatia sau desteptaciunea. Erai considerat cam petrecaret si compania nu era una de elita insa ... tocmai compania cu care ai stat a fost cea prin care ai transformat lumea.
Ai fost dur cu nedreptatea, dar ai plans cand prietenii tai plangeau dupa Lazar, Te-ai bucurat cand ucenicii s-au intors din evanghelizare, ai vorbit cu femeia samariteanca intre patru ochi insa nu ai fost ofensator, Te-ai asezat intre femeia prinsa in adulter si ceata furioasa ce avea pietrele pregatite pentru omor.
Surprinzator e ca fariseii, saducheii, zelotii si evreii din toate paturile sociale te asteptau insa ... nu te-au recunoscut iar cand faceai minuni erau puse pe seama dracilor si cand dracii te recunosteau ca Fiul lui Dumnezeu ei parca erau surzi.
Nu am trait atunci, nu ma pot intoarce in timp, nu am raspuns la toate intrebarile mele dar ... ceea ce stiu sigur e ca Tu, Fiul lui Dumnezeu ai venit pe pamant, ai trait aici si ai trecut la fel ca si mine prin durere, ai stiut ce e setea, foamea, dorul, lacrimile, tristetea, ... si esti langa mine si intelegi starile mele.
Abia astept sa ajung acasa, in casa ce Tu o pregatesti pentru mine pentru ca am atatea intrebari si ... vreau sa stau la povesti cu Tine.

miercuri, 12 august 2009

"El intelege lacrimile mele"

HE UNDERSTANDS MY TEARS Rebecca Isaacs Bowman and Sonya Isaacs.

It's hard to believe He still loves me
­Knowing how wrong I have been
When all I can say is, "I'm sorry"
When all I can feel is my sin

He understands when all I can do is cry
He feels the hurt that no one can see down inside
And when the words get in the way
I know He still hears
For He understands my tears

You may not believe that I'm broken
For all you can see is my smile
Oh, but He hears the heart that's unspoken
And He gives me strength through each trial

Oh, and when the words get in the way
I know He still hears
For He understands, when no one else can
He understands my tears

"He Understands My Tears" By The Isaacs

The Isaacs He Understands My Tears lyrics



Am incercat cat de cat sa traduc versurile insa daca le are cineva traduse mai bine ... sa mi le trimita si le pun in locul la ce am incercat eu ;)

El intelege lacrimile mele

E greu sa cred ca inca ma iubeste
stiind cat de mult am greşit
Când tot ce pot să spun este Îmi pare rău
Şi tot ce pot să simt sunt păcatele mele

Refren:
El înţelege, când tot ce pot sa fac e sa plâng
El simte durerea când nimeni n-o poate vedea
Si când cuvintele mele nu se mai aud
Ştiu că El încă mai aude
Pentru ca-mi intelege lacrimile

Poate nu crezi ca sunt sfaramata
Pentru ca tot ceea ce vezi e zâmbetul meu
Dar El aude inima ce nu vorbeste
şi imi da putere in fiecare incercare

oohhhhh

El înţelege, când tot ce pot sa fac e sa plâng
El simte durerea când nimeni n-o poate vedea
Si când cuvintele mele nu se mai aud
Ştiu că El încă mai aude
Pentru ca-mi intelege lacrimile

dragoste in vreme de razboi

Am tot avut senzatia ca doar in Vechiul Testament a fost plin de razboi, batalii, uneori boala, uneori dezastre naturale pentru protectia poporului, uneori pentru a curata poporul de cei ce nu voiau sa asculte. Noul Testament aduce speranta vesniciei, a iertarii, a eliberarii, a unei vieti noi si ... asa mi-ar placea ca Dumnezeu sa ma aseze pe un nor pufos si eu sa plutesc prin univers admirand muntii, vulcanii, atingand curcubeul, ascultand cum creste iarba, minunandu-ma de explozia de culori a unui rasarit, servindu-mi cafeaua ascultand sinfonia unor vrabii ce se spala cu roua. Dar ... nu e deloc asa. Eu sunt in razboi, sunt avertizata sa fiu inarmata, sa fiu pregatita de razboi, sa lupt uneori cu mine, uneori cu altii, cu duhuri ce tot incearca sa ma faca sa renunt la lupta promitandu-mi succes, o viata de VIP, bani, comoditate, toate impachetate frumos, chiar cu gust.
Craciunul imi inspira bucurie si parca odata cu nasterea lui Isus a venit linistea, pacea, vreme de odihna ... insa Irod a incercat sa Il omoare chiar din fasa, a avut confruntari, elibereaza oamenii de demoni, de duhuri, cearta furtuna si aceasta se calmeaza, ridica vocea langa mormantul lui Lazar si ... acesta iese viu din el, coboara in Iad, lupta cu Satan si elibereaza prizonieri de acolo (Efeseni 4:8-9).
Dumnezeul in care eu ma incred e un Dumnezeu razboinic, lupta pentru poporul Sau ce il considera iubita Lui in Vechiul Testament. Odata cu Noul Testament statutul iubitei se schimba in Mireasa. Cei ce cred in El, devin "mireasa".
Tema dominanta a vietii, a povestii noastre e razboiul. Uneori ma simt de parca as fi nimerit in povestea altcuiva, nu inteleg ce e cu mine, de ce e asa, parca e un film prost si eu ... sunt in el si nu inteleg actiunea, finalitatea.
Nu stiu finalul povestii mele, poate ca acesta va fi peste multi ani, poate fi azi, poate fi acusi dar stiu sigur ca cel Atotputernic il stie, ca oricat de asurzitor, de greu si cumplit ar fi El lupta cu mine, chiar de nu Il vad sau simt, chiar daca uneori mi-i sufletul pustiu, bat alizee, mai vine si cate un tsunami ... El e aici in inima mea ... dincolo de sentimente, de cuvinte, de orice.
Ca sa fiu mireasa trebuie sa lupt pentru dragostea mea, pentru curatia mea, sa lupt cu indoielile, cu frica, cu asteptarea.
Daca nu ar fi dragoste in povestea asta ... viata ar parea anosta, nebuna, fara sens, nu ar merita traita ... dar asa ... am un sens, un scop, stiu cine sunt, pentru ce lupt ...

marți, 11 august 2009

libertate

Am citit un material despre ispitirea lui Isus in pustie, procesul ispitirii are trei aspecte, Satan "I-a oferit doar fata buna a conditiei umane, trecandu-o sub tacere pe cealalta; I-a oferit bucuria dew a savura painea fara sa faca foame si fara sa transpire pentru producerea ei; a incercat sa-L faca sa creada ca poate risca fara sa fie pus intr-un pericol real; I-a oferit satisfactia faimei si a puterii fara perspectiva respingerii dureroase - pe scurt, I-a oferit o coroana in loc de cruce. (Ispita la care a rezistat Isus este tocmai lucrul la care inca mai ravnim noi, multi dintre urmasii Lui)" Philip Yancey - Isus pe care nu L-am cunoscut.
M-am tot intrebat de ce a trebuit sa fie ispitit Isus, de ce a aparut tocmai atunci Satana? "Poetul Gerard Manley Hopkins prezinta ispitirea ca pe o intalnire in care Isus si Satana se prezinta unul altuia. Neintelegand Intruparea, Satan nu stie sigur daca Isus este un om obisnuit, o teofanie sau un inger cu puteri limitate, ca el insusi. El Il provoaca pe Isus sa faca minuni pentru a vedea de ce puteri dispune."
Satan mai apare de doua ori, odata prin Petru si o alta data pe cruce. Nu exista o alta cale de mantuire pentru noi decat crucea, de aceea El a ales sa ne mantuie pe toti, nu o minune, nu o cale mai usoara.
De ispite am parte si eu. Uneori mi-as dori sa nu am parte de atata libertate de alegere, sa fiu constransa sa aleg ce vrea El, sa fiu un soi de robotel, nu as mai avea batai de cap, nu as mai gresi, nu pacate, nu remuscari, nu vinovatie ..., nu munca pentru castigarea painii, nu suferinta. Dumnezeu mi-a dat libertatea pentru ca eu sa imi doresc sa merg dupa El, sa aleg sa ma las atrasa de dragostea Lui.
Dar de libertatea aceasta se foloseste Satan incercand sa imi induca ideea ca moralitatea e cea ce ne da libertatea. Dar moralitatea face din noi tirani si rebeli. Moralitatea nu produce bunatate, iar bunatatea nu se poate impune, e o consecinta a schimbarii interioare, a dragostei.
Scena ispitirii ne arata diferenta dintre puterea lui Isus si a Satanei. Satan constrange, orbeste, ingenunchiaza - puterea lui este exterioara. Pe cand puterea lui Dumnezeu seamana a abdicare: ofera libertatea de a alege sa il iubesti sau respingi, El nu se impune. Intr-un fel, Dumnezeu se autoconstrange din dragoste pentru ca tot ceea ce doreste El de la noi e dragostea.
Ispita vine mereu, sub diverse forme, mi-as dori marea si sarea, sa treaca criza asta economica, sa gasesc o mina de aur ca sa platesc toate datoriile, sa imi fac casa, sa fac aia si sa dreg cealalta, sa nu ma mai doara capul, sa mi se vindece pancreasul, sa ... se faca toate fulgerator, instant. Dumnezeu sa fie ca un automat de raspunsuri, sa nu mai lucreze asa finut, elegant si incet, uneori exasperant de incet.
Scena ispiritii ma ajuta sa imi reamintesc ca mi s-a dat libertatea de a alege atunci cand vine ispita. Si mai mult de atat am promisiunea din Evrei: " ... n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat, .... Si prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi".
Ispita vine frumos, elegant, naucitor de fermecatoar ... si atunci imi doresc sa fiu robotel, sa nu am libertatea de a alege, sa fiu constransa sa fac ce e bine ... si nu se intampla asta si trebuie sa ma lupt cu eleganta ispita ce cateodata parca numa haltere si gantere a facut toata viata si e greu, si curg lacrimi, si doare, ... dar aleg sa lupt cu ea pentru ca dandu-mi statutul de om liber, oferindu-mi libertatea Te-am ales, am ales sa Te iubesc oricare ar fi pretul si asta e o alegere continua ca ispita asta se tine scai de mine. Stapanul ei insa nu stie un secret, ca Te am ca aliat pe Tine, cel Atotputernic (Dumnezeul cetelor de ingeri ce vine in ajutorul poporului Sau) si de asta se da atata de maret.

sâmbătă, 8 august 2009

Te iubesc ! ... Oare?

Am realizat ca nu te iubesc asa cum credeam, ca esti important pentru mine, ca esti Mantuitor, ca e bine ca ma iubesti, e superb insa ... am incercat sa iti dau un spatiu din viata mea in care sa stai comod acolo. Si Tu vrei toata viata mea? Tot? Sa intri in camera mea, sa cunosti prietenii, sa asculti muzica mea, sa Te uiti cu mine la filme, sa folosesti computerul, sa mergi cu mine la intalniri, petreceri, oriunde?
Uuuuu, pai asta e cam greu.
Muzica m-a insotit de cand ma stiu, mamei mele i-a placut sa cante si a cantat si daca stiu unele melodii pe care multi nu le stiu pentru ca nu le-au auzit niciodata e pentru ca mama a cantat cand era insarcinata cu mine sau cand eram bebelus si nu numa. Am ureche muzicala si ... prind rapid, recunosc multe melodii dupa primele acorduri, muzica ma ajuta sa visez, sa plang, sa meditez. Invat, gatesc, lucrez cu muzica.
Insa la un moment dat ... am inceput sa gandesc ce muzica ascult, despre cine se canta in muzica mea. Multa vreme am stiut top 10 Romania si top 10 international, stiam cine urca si coboara in top, la unii dintre cantareti le stiu povestile, stiu versurile melodiilor. In perioada adolescentei rar aveam nevoie de caietul sau cartea de cantari, stiam versurile si stiam si pe cele de la radio si TV. Stiam clar ce se canta la biserica si ce nu. Am vrut sa devin cantareata insa ai mei nu au fost de acord.
Imi place sa spun ca sunt sectanta, pentru ca suna socant. Am o mare admiratie pentru artistii nostri si cei straini insa daca prin muzica lor nu imi spun despre Dumnezeu, am decis sa nu ii ascult. Si chiar daca dupa parerea multora, muzica crestina nu e cea mai calitativa, prefer sa o ascult pe asta pentru ca oamenii acestia, asa stangaci cum sunt, vorbesc despre Dumnezeu, despre framantari, despre cer ...
Cartile au fost o alta problema a mea. Imediat ce am inceput sa stiu literele alfabetului am fost indemnata sa citesc si ... de atunci tot citesc. Dar am citit si o gramada de carti care era mai bine sa nu le fi citit. Cartile pe care le citesc, ma ajuta sa traiesc o viata curata, morala, ma ajuta sa il descopar pe Dumnezeu? Daca nu, atunci nu au ce cauta in rafturile bibliotecii mele, ideile lor nu au loc in mintea mea. Nu vorbesc aici de manuale scolare ci de romane, povesti, carti ce imi formeaza caracterul si gandirea.
Filmele - ce fel de filme vad si cate? Ajunsesem un fel de consilier cinefil in cercul meu pana am realizat ca imi e greu fara sa vad macar un film pe zi, ajunsesem dependenta. Nu ma uitam la filme interzise sau de groaza insa imi pierdeam timpul.
Daca Isus ar fi vizibil aici langa mine, ar asculta muzica asta, ar citi cartea asta, ar vedea filmul asta, ar juca jocul asta, ar avea aceleasi informatii in computer ca si mine? Cu intrebarea asta in minte am inceput procesul de curatire ... oricat de tentant a fost nu am vrut sa cedez.
Isus e aici in camera mea, in mine si ... am decis sa Il accept ca Domn, nu numai ca Mantuitor.
Am crezut ca nu conteaza ce asculti, ca muzica e importanta nu versurile, ca pot citi orice fara sa imi afecteze gandirea, ca pot vedea orice fara sa imi fie afectat mintea, inima. Dar cu stupoare am descoperit ca nu e asa. Poate ca eu sunt mai slaba ca sunt afectata de ceea ce aud, citesc si vad, poate ca e doar problema mea. Dar in ce ma priveste, muzica ce o ascult e muzica inchinata Dumnezeului meu, cartile mele ma ajuta sa il cunosc, ma provoca sa il caut, filmele la care ma uit, nu sunt multe, sunt selectate si cum ar spune Anca, nepoata mea sunt comedii romantice si unele din ele siropoase (dar inca nu am facut diabet, ceea ce e bine).
Pentru ca sunt iubita Ta, vreau sa ascult si sa cant despre Tine, despre dragostea mea pentru Tine si a Ta pentru mine, vreau sa citesc carti unde sa Te descopar si vreau sa nu imi fie afectata mintea si inima de imagini ce Tie nu iti plac.
Da, vreau sa te iubesc!

vineri, 7 august 2009

Through it all

I've had many tears and sorrows,
I've had questions for tomorrow,
there's been times I didn't know right from wrong.
But in every situation,
God gave me blessed consulation,
that my trials come to only make me strong.

Chorus:
Through it all,
through it all,
I've learned to trust in Jesus,
I've learned to trust in God.

Through it all,
through it all,
I've learned to depend upon His Word.


I've been to lots of places,
I've seen a lot of faces,
there's been times I felt so all alone.
But in my lonely hours,
yes, those precious lonely hours,
Jesus lets me know that I was His own

Chorus


I thank God for the mountains,
and I thank Him for the valleys,
I thank Him for the storms He brought me through.
For if I'd never had a problem,
I wouldn't know God could solve them,
I'd never know what faith in God could do.



Melodia e scrisa de Andrae Crouch si interpretata de Gaither Vocal Band.

intrebari ...

Am decis sa Te urmez, sa Te cunosc, sa fiu asemenea Tie, sa am o inima ca a Ta ... si am stiut ca mica mea lume se va clatina, ca vor aparea alte miliarde de intrebari.
Am inteles altfel Biblia cand am inceput sa o privesc ca pe o scrisoare de dragoste din partea Ta. Vechiul Testament te prezinta ca un iubit ce isi iubeste, ocroteste, calauzeste, cauta iubita iar Noul Testament imi spune ca eu sunt mireasa. Gandind asa, eu in calitate de mireasa si iubita, am reanalizat relatia cu Tine si ... spre marea mea dezamagire am vazut ca ... nu am fost nici pe departe ce trebuia sa fiu.
Daca Tu esti Iubitul meu si eu iubita ta, atunci eu ar trebuie sa aflu ce iti place si sa fac ceea ce iti place, sa ascult ce iti place Tie, sa iubesc ce iti place Tie, sa fac ca si Tine si ... nu sunt asa. Am descoperit cateva puncte vulnerabile si ... am decis sa le schimb.
Ca sa te cunosc, sa aflu despre Tine, sa vorbesc cu Tine, sa te iubesc nu o pot face in graba, e nevoie de TIMP. Adica sa imi propun sa am timp cu Tine. Imi place sa ii spun timpului meu de dimineata - "intalnire". E o lupta continua de a ma extrage din pat, de a ma pregati sa iti vorbesc, sa Te ascult, sa ne bem cafeaua impreuna, sa urmarim rasaritul iar in dimineata asta ... a fost unul ce efectiv m-a lasat cu gura cascata.
Incet, incet am invatat sa ma trezesc dimineata, sa nu imi mai fie rusine ca ma culc odata cu gainile ca sa pot fi treaza la intalnirea cu Tine. Ani in sir Te-am tratat ca pe o pastila miraculoasa, un verset doua acolo, o rugaciune stil telegrama, datoria facuta si la drum. Vedeam pe altii ca li se raspunde la rugaciuni, ca sunt vindecati, ca sunt schimbati si ma intrebam ce fac ei si eu nu fac. Nu arat ca un bun crestin? Eram chiar mandra de crestinismul meu. Eram ca un mormant varuit, moarta, sau ... in coma insa ... exteriorul arata bine.
Daca la inceput era greu sa ma trezesc, greu sa iti spun tot ... ca poate erai ocupat cu boli, razboaie si altele, ... incet, incet am inceput sa inteleg ca eu nu-s asa una dintre miliarde, ca nu-s un rateu, nu-s o intamplare, un alt robot ci ca de fapt Tu ma iubesti, ca eu contez - asta a fost greu de crezut.
E ok, Tu esti Dumnezeu si eu trebuie sa respect un set de reguli ca sa am parte de atentia Ta si daca mai e cate o rugaciune ascultata insemna ca sunt pe drumul bun.
Dar, am descoperit ca sunt mireasa Ta, adica iubita Ta. Adica oricand pot vorbi cu Tine, orice.
Ceea ce parea o regula a devenit de o importanta cruciala, timpul de dimineata nu mai e o corvoada, una din regulile ce trebuiau respectate, a devenit partea preferata a zilei pentru ca in acest timp stam numa noi doi de vorba, fara zgomot, fara altii in jur ... doar Tu si eu.
Cand incep sa gandesc ca nu contez, cand gandurile se intorc la vechiul stil imi reamintesc ca sunt mireasa Ta, iubita Ta, sunt pretuita, ca sa pot fi a Ta, Fiul Tau a murit pentru mine.
Nu mai pot fi la fel ...

joi, 6 august 2009

ma incred in Tine

Am fost si sunt provocata zilele astea sa merg un pas mai departe in Psalmi, unii sunt Psalmi de lauda, unii de lamentatie, unii de adorare, de multumire ...
Psalmii sunt un fel de discutie libera cu Dumnezeu si ... mi-au devenit dragi pentru ca din ei am invatat sa ii spun Lui Dumnezeu ce m-a durut, sa ii spun cu pasiune, sa fiu deschisa, de aici am invatat ca Dumnezeu nu vrea o relatie politicoasa cu mine ci una de dragoste, de incredere.
Sunt perioade cand imi plac Psalmii de adorare, sau cei de multumire insa sunt si perioade in care imi plac mai mult cei de lamentatie, de plangere, de intrebari nebune despre efemeritate, scop, ... Si imi plac pentru ca ma ajuta sa discut cu Dumnezeu cele mai adanci si spinoase probleme cu care ma confrunt, sa Il intreb miliarde de "de ce-uri", uneori nu am rabdare sa ascult ce imi raspunde, sa incerc sa inteleg rostul meu si al vremurilor, sa inteleg planul Sau cu privire la mine si nu numai ...
Din Biblie invat istoria oamenilor mari, titanilor credintei insa tot Biblia, ma lasa sa vad si dincolo de cortina, ce e in spatele scenei acestor mari oameni. Si titanii au intrebari, se plang, le e frica, se infurie, au dusmani, unii din acesti titani se roaga pentru moartea vrajmasilor si de multe ori ma intreb de ce e asta scris in Biblie?
Titanii au fost oameni ca mine, oameni normali, cu intrebari, cu temeri. Din Psalmi invat ca o relatie cu Dumnezeu nu pot avea numai ascultand, numai crezand fara sa pun intrebari, fara sa imi discut temerile, fara sa ma plang. Si am mai invatat ca daca cele mai tainice intrebari i le pun Lui Dumnezeu o fac pentru ca am incredere in El. Nu am incredere in oricine. Nu oricui ii pun intrebari, nu oricine stie de viata mea, nu oricine stie cele mai tainice intrebari si dorinte.
Cand sunt in perioade de neliniste, de furtuna, de agonie am invatat sa il las sa ma acopere cu penele Lui, sa stau sub aripa Lui, sa il las sa imi fie Pastor si sa imi accept statutul de oaie luata in brate si dusa la pasune, mangaiata, iubita, protejata, ...
El stie adancurile mele, pentru ca i le spun, pentru ca am incredere in El ... si daca ma gandesc bine, zilele mele sunt ca si Psalmii: de multumire, de adorare, de lamentatie ...

sâmbătă, 1 august 2009

prafuita ...

Unul din cei mai blanzi oameni de pe fata pamantului, prietenul Lui Dumnezeu a fost Moise. Am toata admiratia pentru el insa analizand viata lui imi e greu sa vreau o viata ca a lui. Evreu adoptat de fiica Faraonului, regelui celui mai puternic imperiu al acelei vremi. Creste la curtea Faraonului avand parte de cea mai aleasa si fina educatie, dar in acelasi timp cunoaste si istoria poporului de unde a fost adoptat.
Pentru evrei e egiptean, pentru egipteni e evreu, mereu intre doua lumi, doua culturi. Intre un Dumnezeu si mii de zei cu o multitudine de forme. E frumos la curte, e print, e palpitant, miroase bine, mancare buna, conversatii cu filosofi, are acces liber la sala de sport si la piscinele palatului insa il atrag conversatiile barbatilor evrei despre un singur Dumnezeu, spun ca e Dumnezeul lor, il asteapta ...
De 400 de ani evreii erau in robie - platiti pe mai nimic, ei construiau, faceau munca de jos. 400 de ani, suficient timp ca sa li se distruga demnitatea, spiritul de aventura, de libertate. Mai viseaza cativa dintre ei ca vor pleca din Egipt insa ... dupa atata timp ... cine mai stie.
Dar in Moise e o lupta continua, cine e el, cui ii apartine, carui popor? Evreilor carora li se mai zicea si "prafuitii" sau celor ce l-au adoptat, l-au invatat sa gandeasca, reactioneze, actioneze ca un om liber? Decizia o ia cand vede un "prafuit" batut de un egiptean. El e un "prafuit". Omorase un egiptean, un om liber, deci trebuia sa fuga chiar daca era Print.
40 de ani de viata la palat fac din el un intelectual, trebuia sa invete economie, legile, cum sa negocieze, sa lupte, sa vorbeasca ... dar acum e in desert pe un drum ce duce ... in Madian, departe de "prafuiti", de egipteni. Daca pana acum s-a zbatut intre doua lumi, de-acu va fi intre trei.
Se indragosteste, se casatoreste, are copii, o turma de oi si capre de care trebuie sa ingrijeasca. Nu pe pasuni intinse si pe langa ape cu pesti ci in desert, unde ici colo e cate un fir de verdeata iar oazele nu sunt una langa alta ...
40 de ani, Moise invata sa fie cioban, nomad, sa traiasca in cort, sa pretuiasca apa, mancarea uscata, cum sa o prepare, sa o pastreze, cum sa lupte cu scorpionii, cu serpii, cum sa trateze cu alti nomazi ca si el.
Credea ca ... va muri in Madian, avea un rost aici, familie, o turma ... dar intr-o zi vede un tufis arzand si aude o chemare. Sa mearga inapoi, la Faraon, la "prafuiti". Incearca sa negocieze cu Dumnezeu insa ... nu castiga asa ca pleaca in Egipt. Poporul este scos din Egipt si ... urmeaza alti 40 de ani in care Moise aplica ce a invatat la curtea Faraonului si in Madian. Intelectual nomad conducator, dar in acesti ultimi 40 de ani a devenit Prietenul Lui Dumnezeu, a invatat harul, a invatat ca Dumnezeu e personal, e unic, e gelos. Si cu o singura exceptie care l-a costat neintrarea in Canaan, Moise a stiut ca Dumnezeu conduce "prafuitii", nu el.
La finalul vietii, Moise spune poporului, "nu uitati ce a facut Dumnezeu pentru voi", nu uita cine te-a scos din robie. Nu uita istoria, pune-o in cantece, inscriptioneaza-o pe stalpi, spune-o copiilor tai, nepotilor, vecinilor.
Ce a facut Dumnezeu pentru mine, o "prafuita"? L-a trimis pe Isus sa ma scoata din robie, sa imi redea statutul de om liber, sa ma canduca spre Canaan. Sunt in pustie si ... nu e usor iar mesajul e clar: "nu uita ce a facut Dumnezeu pentru tine",nu uita cine conduce, lasa prazul si castravetii si ... mergi spre Canaan.
Ma trezesc ca merg `napoi spre robie, spre viata de rob - cumplit de grea, dar e greu sa fii liber, trebuie sa lupti cu scorpioni, cu serpii desertului, cu arsita, cu frigul, uneori nu mai vad norul sau stalpul care ma conduc ...
Mesajul lui Moise pentru mine azi e: Nu uita ce a facut Domnul pentru tine, oricat de greu ar fi mergi spre Canaan.