"31. Matitia, unul din leviti, intaiul nascut al lui Salum, coreitul, avea grija de turtele coapte in tigaie." 1 Cronici 9:31
Grija lui Matitia era să facă turtele coapte în tigaie. Adica să facă gogoși?
"5. Daca darul tau, adus ca jertfa de mancare, va fi o turta coapta in tigaie, sa fie facuta din floarea fainii, nedospita si framantata cu untdelemn." Levitic 2:5
"21. Sa fie pregatita in tigaie cu untdelemn si s-o aduci prajita; s-o aduci coapta si taiata in bucati, ca un dar de mancare de un miros placut Domnului." Levitic 6:21
Cartea Cronicilor e plină de nume, uneori și de slujbe. Ce e atâta de palpitant? De ce ar trebui să știu despre Matitia? Făcea turte coapte în ulei. Atât. Ce mare lucru făcea?
Matitia nu era mare preot, preot, dregător, dirijor, poet, cântăreț, sfetnic al regelui, profet, soldat. Nu era cineva cu vază, cineva bine văzut. Nu, el era cel ce făcea turtele coapte în ulei.
Așa și?
Matitia știa care lemne sunt cele mai bune pentru foc, care e temperatura perfectă a apei când frământă aluatul, care e cel mai bun ulei din cel mai bun ulei care era adus, știa cât trebuie să lase aluatul să se odihnească, care e tigaia perfectă, care e poziția tigăii pe sobă / plită, cât timp trebuie să stea turta în ulei la prăjit, când trebuie întoarsă ca să fie perfectă.
El era MasterChef, specialitatea turte în ulei. Era singurul din Israel care avea dreptul să le facă atunci când se aduceau jertfele. Și acestea se aduceau în fiecare zi!
Dar până să ajungă în această poziție a făcut multe turte, bănuiesc că mulți leviți și israeliți au mâncat din turtele lui. El s-a perfecționat în această privință, a învățat să simtă textura făinii, umiditatea acesteia, culoarea, mirosul, apoi a studiat despre uleiul de măsline, despre ce culoare, miros, textură trebuie să aibă acesta. Știa cantitățile cu ochii închiși. Știa temperaturile ingredientelor pe care le folosea pe propriile mâini. Știa ce gust va avea acea turtă înainte ca aceasta să fie gata, numai privind ingredientele.
Nu era singurul levit care știa să facă turte dar s-a dovedit cel mai bun din cei mai buni!
De ce?
Pentru că darul sau talentul cu care a fost înzestrat a fost pus la lucru. A muncit mult pentru asta, multă făină a trecut prin mâinile lui. Și a fost așezat într-o poziție cu mare responsabilitate.
Și mai cred că ceea ce făcea era făcut cu pasiune.
Mă simt provocată de Matitita așa că mi-am propus să fac și eu turte ca acelea pe care le făcea el deși sunt absolut sigură că nu vor avea același gust și aceeași textură ca ale lui. Am învățat să aleg făina, să citesc etichetele ca să știu câte proteine are, să las făina să ajungă la temperatura camerei și care e temperatura apei, unde e locul de pe mână unde trebuie să simt temperatura potrivită. Am învățat că turtele pe care le făcea el nu au drojdie, deci nu cresc. Am mai aflat că se frământă cu ulei și se coc în ulei de măsline.
Grija lui Matitia era să facă turtele coapte în tigaie. Adica să facă gogoși?
"5. Daca darul tau, adus ca jertfa de mancare, va fi o turta coapta in tigaie, sa fie facuta din floarea fainii, nedospita si framantata cu untdelemn." Levitic 2:5
"21. Sa fie pregatita in tigaie cu untdelemn si s-o aduci prajita; s-o aduci coapta si taiata in bucati, ca un dar de mancare de un miros placut Domnului." Levitic 6:21
Cartea Cronicilor e plină de nume, uneori și de slujbe. Ce e atâta de palpitant? De ce ar trebui să știu despre Matitia? Făcea turte coapte în ulei. Atât. Ce mare lucru făcea?
Matitia nu era mare preot, preot, dregător, dirijor, poet, cântăreț, sfetnic al regelui, profet, soldat. Nu era cineva cu vază, cineva bine văzut. Nu, el era cel ce făcea turtele coapte în ulei.
Așa și?
Matitia știa care lemne sunt cele mai bune pentru foc, care e temperatura perfectă a apei când frământă aluatul, care e cel mai bun ulei din cel mai bun ulei care era adus, știa cât trebuie să lase aluatul să se odihnească, care e tigaia perfectă, care e poziția tigăii pe sobă / plită, cât timp trebuie să stea turta în ulei la prăjit, când trebuie întoarsă ca să fie perfectă.
El era MasterChef, specialitatea turte în ulei. Era singurul din Israel care avea dreptul să le facă atunci când se aduceau jertfele. Și acestea se aduceau în fiecare zi!
Dar până să ajungă în această poziție a făcut multe turte, bănuiesc că mulți leviți și israeliți au mâncat din turtele lui. El s-a perfecționat în această privință, a învățat să simtă textura făinii, umiditatea acesteia, culoarea, mirosul, apoi a studiat despre uleiul de măsline, despre ce culoare, miros, textură trebuie să aibă acesta. Știa cantitățile cu ochii închiși. Știa temperaturile ingredientelor pe care le folosea pe propriile mâini. Știa ce gust va avea acea turtă înainte ca aceasta să fie gata, numai privind ingredientele.
Nu era singurul levit care știa să facă turte dar s-a dovedit cel mai bun din cei mai buni!
De ce?
Pentru că darul sau talentul cu care a fost înzestrat a fost pus la lucru. A muncit mult pentru asta, multă făină a trecut prin mâinile lui. Și a fost așezat într-o poziție cu mare responsabilitate.
Și mai cred că ceea ce făcea era făcut cu pasiune.
Mă simt provocată de Matitita așa că mi-am propus să fac și eu turte ca acelea pe care le făcea el deși sunt absolut sigură că nu vor avea același gust și aceeași textură ca ale lui. Am învățat să aleg făina, să citesc etichetele ca să știu câte proteine are, să las făina să ajungă la temperatura camerei și care e temperatura apei, unde e locul de pe mână unde trebuie să simt temperatura potrivită. Am învățat că turtele pe care le făcea el nu au drojdie, deci nu cresc. Am mai aflat că se frământă cu ulei și se coc în ulei de măsline.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu