slujire și sincretism

Ieri dimineață, pe la ora 3 și jumătate, făceam schimb de mesaje cu Cătălin Profiri despre vremea din Ucraina. Trebuia să ne încotoșmăm! Era o diferență de 7 grade și noi știam că vom resimți frigul mai mult decât localnicii. Pe la ora 4 și ceva eram deja pe drum. Ne-am rugat și L-am rugat pe Domnul să vină cu noi, să nu ne lase să mergem singuri. Fără El nu mergem în Ucraina sau oriunde ar fi!

La începutul conflictului, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o familie din Ucraina, o familie de care ni s-a lipit inima și a căror inimă s-a lipit de noi. Cu ei slujim în Ucraina, și prin ei cunoaștem alți și alți oameni.

Drumul spre Ucraina a fost bun, vama am trecut-o repejor. Nici la ei nu era zăpadă însă era mai frig decât la noi. Ne-a prins bine că ne-am încotoșmat.

Am descărcat alimentele și hainele atât de necesare celor de lângă linia frontului, oamenilor care au ales să rămână în casele lor, să nu plece în lumea largă. Unii dintre ei au încă servicii, dar nu prea mai primesc salarii. Cei care și-au pierdut serviciile, nu primesc șomaj. Cu ce și din ce să trăiască?

Auzisem de o doamna “directrisă” de casă de copii care venise pe urmele copiilor “ei” în zona Bucovinei. Fusese șocată să descopere că în zona Bucovinei nu prea sunt orfelinate, că familiile aleg, oricât de greu le-ar fi, să își păstreze copiii și să și-i crească acasă.

Mentalitatea lor e diferită de a noastră. Nu crezi că îi poți crește? Îi dai la școala internat săptămânal sau în regim permanent. Oricum copiii sunt ai statului. Dacă totuși îi cresc acasă, emit pretenții la adresa statului să fie recompensați pentru că s-au sacrificat pentru stat crescând copiii.

Această doamnă a ales să se întoarcă acasă la dânsa, o vreme a mai lucrat, dar școala internat s-a închis. A rămas fără slujbă.

În zona Bucovinei a locuit vreo trei luni, perioadă în care a observat, a înmagazinat informații, a ales să vadă lucrurile bune și să facă o schimbare în locul ei de baștină.

Nu este prima dată când aud oamenii din bisericile evanghelice din est că nu știau despre conceptul de slujire a celor de lângă tine. Prima dată am crezut că suntem prostiți. A doua oară, ne povestea un pastor că nu a văzut pe nimeni slujind în biserică sau în zonele pe care el le vizitase, si erau destul de mari acele.

Efectiv, nu au văzut sărmanii, orfanii, bolnavii, pe cei în nevoi de lângă ei. Ajutorarea și slujirea au fost concepte total străine.

Când auzi asta nu știi dacă să râzi sau să plângi...

Ce ideologii au crezut? Cât din Cuvântul Scripturii au înțeles și pus în practică? Scriptura era doar o carte de studiat ca manual și atât? Dumnezeu era predicat doar ca teorie?

Ieri, am mai înțeles ceva. Da, oamenii știu despre Dumnezeu, au acceptat că Isus Christos este Fiul Lui Dumnezeu, că sunt mântuiți prin El. Dar acasă la ei, în intimitatea lor, caută ajutor la vrăjitorie. La biserică cu Dumnezeu, după ce au ieșit de acolo ocultismul își are locul lui, ritualurile lui. Sincretismul este la el acasă.

La biserică nu se predică despre așa ceva. Nu se explică clar Cuvântul, nu se dau exemple din Scriptură despre acest mod dual de viață...

Războiul din Ucraina nu s-a încheiat. Oamenii s-au obișnuit cu el. Și noi ne-am obișnuit să vedem blockposturi, să legăm în propoziții câte un cuvânt în rusă/ucraineană și restul în română, să auzim despre oameni cărora le-au plecat rudele de acasă și ei au rămas blocați în casele lor.

Doamna despre care v-am scris mai sus, s-a întors acasă, a mers la biserică și a povestit pastorului despre ceea ce a văzut și înțeles despre slujire în Bucovina. A anunțat că este disponibilă să slujească pe cei din comunitatea lor, din orașul lor. Entuziasmul ei a mai molipsit vreo două femei, fac echipă și merg la cei părăsiți și izolați în casele lor. Acolo, îi ascultă pe cei vizitați, le duc pachete cu alimente și produse de igienă, îi încurajează și le vorbesc despre Dumnezeu, despre dragostea Lui și îi îndeamnă să se lipească de El cu toată inima și ființa lor.

Mulțumim Domnului pentru protecție la venire și la plecare, pentru că ne ajută să suportăm timpii morți din sau dintre vămi, Ieri, la întoarce, am stat numai 3 ore și 40 de minute.

Mulțumim Domnului pentru toți cei care aleg să dăruiască din ceea ce Domnul le-a încredințat și să ajute pe cei în nevoie.

MulțumimDomnului că ne ajută să punem în practică ceea ce învățăm din Cuvânt, să slujim pe cei în nevoie. El este cel care ne-a învrednicit să facem slujirea aceasta. Nu este meritul nostru. Este El Cel care lucrează! Este Cuvântul Lui care ne transformă! Este Duhul Lui care ne sensibilizează și ne ajută să auzim, vedem și simțim nevoile.