Ieri in timp ce ma uitam la suferintele celor din Nigeria ma gandeam ca ei sunt mai buni, mai speciali de le e ingaduit sa treaca prin asta. Dumnezeu le-a dat daruri ce mie nu mi s-au dat. Sau la Gianna Jesse ce a supravietuit in urma avotului ... ea a primit daruri speciale ... Ma compar cu altii si mereu vad ca eu nu am ce au ei, unii cad mereu in picioare, precum pisica, nici un esec nu le afecteaza activitatea, au mereu dreptate indiferent de cost .... eu insa parca merg din esec in esec. Noooormal ca ma iau cu Dumnezeu de sireturi: Doamne, vezi .. eu tot iti spun ca sunt defecta din cretie, rebut ... cand ai impartit darurile, talentele, abilitatile ... eu nu eram acolo ... mie nu mi-ai lasat nimic ....
Citesc tot ce scriu Philip Yancey, Max Lucado, Brennan Manning, John Ortberg, John Piper si altii, tot ce a ajuns tradus aici si tot ce mai prind in engleza ... wow, ce talent au oamenii astia, unii parca taie in carne vie ..., unii stiu sa puna balsam pe rana ... Dar eu, ... nu-s nici Yancey (unul dintre cei mai buni jurnalisti din USA), nici Max Lucado ... of of of ... biata de mine ...
Imi place Felicia Filip, apoi sotii Lois si Daniel Prunaru ai nostri si ce mai canta oamenii astia ... dar eu nu pot canta asa ca ei ... nici nu ma gandesc la miile de ore de munca ale acestora in ani ca sa ajunga aici, eu vreau sa ma trezesc si sa cant asa ca ei. Pe langa talent mai trebuie si munca ...Vezi cum esti Tu Doamne? ...
Nu pot gati ca francezii, ca-s cei mai tari in gastronomie, nu sunt atata de buna in computere ca Bill Gates, nu pot face bani din orice, nu-mi pot seta mintea la afaceri, ....
Ma uit la pilda talantilor ... Matei 25: 14-30. Fiecare a primit talanti, in functie de cat a vrut stapanul sa le dea. Si eu am talantii mei adica talente, abilitati. Insa sunt nemltumita de cat mi s-a dat, de ce mi s-a dat, de conditiile de mediu, de conditiile in care sa le folosesc, asa ca mai bine nu folosesc nimic, cu nimeni ... si stau cu mainile in san, comentez, critic si il judec pe Dumnezeu ca ... a cam dat-o in bara exact cu mine.
Sau cineva imi spune cuvinte de apreciere si eu prinsa intr-un falsa smerenie si umilinta ii raspund: ei, ti s-a parut, nu e chiar asa. Insa sunt constienta ca ceea ce spune e adevarat. Ce ma costa sa spun: Multumesc? .... Unii insa sunt socati cand le raspund multumesc.
Insa, ceea ce uit din pilda asta e ca nu imi sunt date de la nastere pana mor ... vine o vreme cand mi se cere socoteala pentru ele, cand imi pot fi luate inapoi ... pentru ca le tin bine in seif cu ambalajul nedesfacut ... iar soarta celui ce si-a ingropat talantul e una groaznica si nici in cele mai urate scenarii nu mi-o doresc ...
Doamne, multumesc pentru darurile, talentele, abilitatile ce mi le-ai dat, multumesc pentru cei ce ma ajuta sa imi descopar talentele, darurile, abilitatile si ... vreau sa le folosesc pentru Tine, pentru altii ...
5 comentarii:
Cind am sa trec, si asta mi-o doresc,
Pe ling-un drum uitat si parasit,
Am sa ma-ntreb: "Cind sunt mai fericit ?
Cind sunt iubit sau numai cind iubesc ?"
M-a surprins inregistrarea! :)
Eu stiam piesa de cand eram mica, dar o asociam cu vocea mamei... Sau cu a fratilor mai mari...
Hm, m-ai aruncat in oceanul melancoliei, Cella! :)
Vyky ... mi-era dor de tine si ca imi mai compui asa cate-o poezie ;))
A.Dama, n-am vrut sa te arunc in melancolie ... imi pare rau.
O melodie foarte frumoasa, care mi-a trezit multe amintiri, cred ca se potriveste cu intrebarea mea!
Eu termin de scris pe blog dimineata foarte devreme ... si cand mai intru sa vad ce au scris altii si vad ca unii din ei efectiv scriu ce mie mi-a scapat, sau imi continua ideea ... raman atata de uimita.
Mi-a placut intrebarea ta si inainte de a raspunde am gandit ce as face ...
Imi place zicala: "Nu vreau sa mor fara sa fi trait". Asa ca vreau sa traiesc.
Trimiteți un comentariu