dragoste scandaloasa

Pe un drum prafuit de tara merge un tanar transpirat de emotii, de la caldura, de la atata rapan adunat pe el in ultimele luni, de la nemancat, de la nervozitatea ce il cuprinde mai rapid de cat ar vrea ....
Merge cu capul in pamant trecand printre lanurile de grau ce se unduiesc in adierea calda si calma a vantului ... nici macar nu are curajul sa se uite de-a lungul drumului. Deodata in fata lui il vede alergand pe tatal sau. Ramane socat, face tot posibilul sa isi reaminteasa tot discursul, sa se stapaneasca ... si tatal il ia in brate, nu ii pasa ca fiul sau foloseste un parfum expirat ce aduce a miros intepator de rapan si a fecale si urina de porci, a transpiratie statuta ... Simte ceva ud pe fata, e ceva cald ce se prelinge pe gat ... sunt lacrimilile tatalui. I se ridica un nod in gat, incepe sa isi spuna discursul rar, politicos, ... simte ceva pe umeri ... ce-o fi oare? Mai repede oameni buni, mai repede ... inelul .... vitelul sa fie taiat, toata lumea sa fuga sa ajute la taiat, la facut mancare, scoateti vinul cel pe care il pastrez pentru aceasta ocazie, sa fie adusi muzicienii cei mai buni ...
Fiul este socat de primirea ce i se face, este socat de dragostea scandaloasa si fara decenta cu care este intampinat ...

O gloata de barbati infuriati vin imbrancindu-se aducand cu ei o femeie cu parul despletit, lasat sa il bata vantul si cu o camasa ce numai aranjata nu e ... Unii tipa, unii urla, unii o scuipa, altii urla ca i-au scuipat pe ei, unii aduna pietre de pe drum si le dau si celor ce o tin pe nesimtita ... "ai grija sa fie ascutite, cauta bine, nu ne trebuie pietre netede". Inima femeii e cat un purice. Stie ca va fi omorata, stie ca asta o asteapta dar de ce nu ies din cetate, ce cauta aici in partea asta a orasului, unde o duc, ce mai vor sa ii faca, nu e de ajuns?
E impinsa cu putere inainte, se impiedica in camasa si cade in genunchi ... langa ea vede o mana ce tine un betisor si scrie ceva in praf ... Multimea aceasta de barbati innebuniti de furie striga ceva de judecata, de Moise, de lege, Il intreaba pe barbatul de langa ea de ce zice El ... cine o fi? Care e treaba Lui? Si ... ii lasa sa li se ridice mania la cote de avarie in timp ce el deseneaza in praf ... pare chiar fascinat de cum se misca praful cand el isi plimba batul prin el ...
Dar se ridica, multimea muteste si el le spune doar atat: "Care din voi este fara pacat sa arunce primul cu piatra". Se aude un fosnet de haine, cate un "scuza-ma" abia auzibil ... pasi departandu-se ... pietre aruncate cat mai fara zgomot ... tacere ... innebunitoare liniste ...
Langa ea ... omul ciudat se joaca cu betigasul in praf ...
O ajuta sa se ridice, femeia priveste in jur, e numai ea si acest barbat calm, cu fata senina, cu ochi ciudati ce parca citesc pana in maduva oaselor ... Unde iti sunt parasii, nu te-au judecat, condamnat, n-a facut nimeni asta? Stupefiata femeia raspunde: "Nimeni Doamne".
"Dute si sa nu mai pacatuiesti!".
Se astepta sa fie intrebata ce a facut, cine e, de ce a facut ce a facut, cine e nenorocitul cu care a fost prinsa, ce facea cand au venit spionii, unde se va duce ... dar, nimic din toate astea ....
Dragoste scandaloasa, fara decenta fata de o adultera, de o femeie desconsiderata pana in maduva oaselor ....
Sunt iubita de Dumnezeu cu o dragoste scandalosa, fara decenta, fara menajamente, fara limite, imi striga: Sunt innebunit dupa tine, sunt innebunit pentru tine! O dragoste ce nu e ascunsa in mister, in umbre, in necunoscute ...
Oh, dar stiu de ea, da ... de cand eram copil am auzit de ea, nu mai are secrete fata de mine, e o dragoste veche, ... stim cu totii de ea ... ni s-au tocit simturile auzind de ea .... Nu mai e spectaculoasa, de fapt am si dubii daca e asa, am dubii daca nu e ceva ascuns in ea, daca nu e numai fatada, daca ... nu isi schimba masca daca eu spun Da.
Unii accepta dragostea asta scandaloasa si devin niste ciudati, ii stim cu totii, par indragostiti permanenti ... dar eu sunt echilibrata, cu bun simt, nu dau prin bat, nu ma comport asa aratandu-mi sentimentele in public si cu jena ... Nu ma pot face de ras asa in fata lumiii ...
Doamne, mi s-a acrit de atata echilibru si echilibristica, de atata sclifoseala, de atata teama de a fi de rasul lumii, de atata teama de a nu iesi in evidenta, de atata teama de a nu fi ranita, de atata neincredere in dragostea Ta, de atata retinere comparandu-Te cu oamenii asa ca accept dragostea Ta.
Da, accept dragostea Ta daruita scandalos, fara limite, fara reguli cu eticheta, manifestata zgomotos, in vazul lumii acceptand sa fiu iubita de Tine, acceptand provocarile ce mi le faci, acceptand sa nu imi mai pese de lumea asta mare ce ma trateaza politicos insa careia nu ii pasa de mine nici cat negru sub unghie.
Ciudata, scandaloasa, fara eticheta, fara logica, fara menajamente e dragostea Ta dar asa bine e in ea ....