Ne-am obișnuit și cu războiul. Deja, nu mai este actual să vorbești despre el. Chiar am fost întrebată, dar ce, mai este război? Când a început, parcă ne-am trezit într-un vis urât, ne-am mobilizat, o lume întreagă a aflat de bunătatea multor români. Numai că orice ține mai mult, începe să devină obișnuit, să nu ne mai pese.
Am fost întrebată, de
ce îți pasă? Ce te agiți așa? Ce? E războiul tău?
Agitarea mea venea din
milă, compasiune și un fel de dragoste față de oamenii care curgeau în valuri
pe la vămile noastre.
De unde vine mila?
Unde este izvorul milei? Mila este ceva înnăscut sau este ceva dobândit? Vine
dintr-un sentiment de obligație religioasă? Vine din ideea că adun puncte la Dumnezeu
dacă fac ceva pentru alții? Cumva cred că Îl mituiesc făcând bine altora?
"Toate izvoarele mele sunt în Tine." Psalmul 87:7
Clar că am căutat despre
ce izvoare mai vorbește Scriptura dincolo de izvoarele naturale despre care am
învățat la școală și pe care le pot vedea în natură. Sunt izvoare de jos (pe
pământ) și izvoare de sus (în cer). Descopăr că din inimă ies
izvoarele vieții, dar există și izvoarele mântuirii, izvoarele apelor vieții, înțelepciunea
este un izvor de viață, dar există un și un izvor al înțelepciunii.
David, spune că omul fericit nu se duce sau întovărășește
cu cei răi ci “El este ca un pom sădit
lângă un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui și ale cărui
frunze nu se vestejesc: tot ce începe, duce la bun sfârșit.” (Ps.1:3)
Izvoarele mele sunt în
Tine! În Tine adica în Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, în Cel venit de
Sus, în Cel ce este Viața.
David nu se întreabă,
Doamne, izvoarele mele sunt în Tine? El realizează, constată și afirmă că
izvoarele lui sunt în Domnul. E o afirmație, o declarație!
Mă întorc la mila pe care
am față de oamenii pe care i-am cunoscut în cursul ultimelor luni și la fel ca
David afirm, izvorul acesteia e din Tine.
Am constatat că unele
dintre izvoarele mele parcă au secat, unele abia mai au viață în ele, unele dau
apă amară... La cine să mă duc ca să îmi vindece izvoarele? La Cel care în care
sunt izvoarele mele!
Sunt în proces de
drenare, curățare, uneori doare tare, mai descopăr și alte izvoare despre care
nu știam nimic însă înima se bucură de fiecare strop de apă care curge din
sursa izvoarelor mele.
Da, e război și teama
e mare, dar El, sursa izvoarelor mele, este în control!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu