un mac indragostit

Pe marginea soselelor am putut observa acum doua zile macii. I-am studiat, cautat cu privirea prin ogoare, lanuri. Am observat trei parcele parca plantate cu maci si erau ca o pata rosie in camp insa mai mult mi-au placut cei singuratici de pe marginea soselei. Cresteau printre balarii si poate ca din cauza asta i-am apreciat mai mult.
Imi amintesc ca mama a tot incercat sa planteze maci in gradina din fata casei insa in primul an ieseau apoi dispareau. Concluzia ei era ca lor le place salbaticia.
Cand ma uit la lujerul florii de mac nu ma incanta cu nimic. E firav, mladios saracul, atata de paros si urat. Nici verdele tulpinei nu zice prea multe. In varf poarta un boboc paros si urat. Si se inalta, nu devine viguros, nu are nici o prestanta, parca nici o demnitate. Se inalta deasupra balariilor cu putin, mai putin uneori de un centimetru si acolo uratul boboc se deschise intr-o splendida floare ce da farmec unui petec mare de pamant. Uneori florile vecine sunt albe, albastre, mov, galbene .... insa floarea asta rosie are atata demnitate adiind in briza calduta si parfumata.
Ma simt ca o floare de mac. Cresc intre probleme, dureri, necazuri, sunt langa mine toate, uneori tepii lor se infing adanc in lujerul meu urat. Poate ca si lujerul mi-i stramb, diform, urat, gras sau slab, cu cosuri sau acnee vulgara, cu parul numai in vartejuri, cu nasul ce parca si-a uitat masura ... si cu atatea defecte de parca spinii si palamida de langa mine alte motive de ras nu mai au .... iar daca adie un pic vantul e jale cand ele ma inghesuie si parca ma sufoca ....
Plangand imi inalt capul spre cer ... sper ca o sa cresc eu mare, insa lujerul meu nu se face unul puternic, nu seamana cu stejarii ce stau ca soldatii pe sosea, nu seamana deloc ... spinii sunt atata de multi, iarba asta e atata de verde si taioasa si rade de culoarea mea ce parca nu are nici o culoare si cand o bobita de roua danseaza pe firul de iarba ma simt si mai urata ... Dar privesc in sus ... nu stiu de ce cred ca numai uitandu-ma la soare mai pot trai, respira ... Ceva ma cheama in sus, o caldura ce nu o gasesc aici intre colegii mei de pamant nu o dau ... si cresc, si cresc ...
Ajung deasupra spinilor, iarba e mai piticoata ... ooooooffffffffffff, acu pot respira in voie ... ma pot bucura de soare ... deci de la el imi venea caldura ... si prind cate o briza calduta si parfumata si ma legan ... dansez in ea ... dansez de fericire ... si incet, incet bobocul meu parca ia foc si incepe sa se deschida ... efectiv parca extrage tot focul din soare ...
Si spinii rad de mine in continuare, ma numesc naltoaca, natanga, urata ... isi bat joc de mine ... mai vin furtuni si ar vrea sa ma intepe insa parul asta urat are si el rolul lui, ma protejeaza de intepaturi, de insecte ce ar vrea sa ma foloseasca pe post de tobogan ...
Soarele imi zambeste dis de dimineata, imi spune ca i-a fost dor de mine si ... m-am indragostit de el. Ma scald in caldura si lumina lui si frunzele bobocului imi sustin petalele de parca sunt intr-o piscina de caldura si lumina si dansez de fericire in brize mai mult sau mai putin parfumate ....
In momentul cand am inteles ca Dumnezeu imi e Tata si ca suveranitatea ii e impletita cu bunatate, sfintenia cu har din belsug, omniscienta cu mila si imuabilitatea cu intentii si planuri bune pentru mine nu imi mai e frica de El. Daca ma uit numai la ce e in jurul meu si le compar cu Dumnezeu imi vine sa mor dar El imi descopera bunatatea, harul, mila, intentiile Lui bune, dragostea ce o are pentru mine si ce nu se schimba. Cand inteleg ca si-a trimis Fiul sa moara pentru mine si ca numai asa sunt adoptata si numai asa eu, cea urata, cea dintre spini incep sa seman cu El ... incep sa infloresc, incep sa dansez de fericire, incep sa ma las purtata de briza calduta si parfumata. Si-a trimis Duhul sa ma invete sa dansez, sa ma bucur, sa fiu ca El.
Am in mine esenta de Dumnezeu pentru ca sunt fiica Lui.
Dansez de fericire, de bucurie inconjurata de balarii pentru ca deasupra lor imi ridic capul, deasupra lor infloresc, deasupra lor e cel de care sunt indragostita ...
Ma simt ca o particula de praf ce danseaza intr-un fascicul de lumina dintr-o raza de soare la ani lumina distanta de acesta ... dar stiu ca voi ajunge sa vad Soarele, sa Il vad pe Tata ... pana atunci stau intre spini ...