joi, 27 mai 2010

urata iubita

Acu ceva vreme cautam niste muzica si am gasit un blog a carei autoare mi-a intrat asa rapid la inima e vorba de Cristina. Cateva zile mai tarziu am descoperit ca are si o sora ce scrie Emma. Imi sunt dragi aceste doamne si asa imi doresc sa stau cu ele intr-o zi la o cafea.
Astazi insa Cristina scrie despre un personaj cam asa de mana a doua i-am zice noi  ...

Lavan însă avea două fete: cea mai mare se numea Leah, şi cea mai mică Rachel. Leah avea ochii slabi; dar Rachel era frumoasă la statură şi mândră la faţă. Yaakov iubea pe Rachel... – Bereishit/ Geneza 29:16-18
În mintea multora Leah e un fel de personaj negativ, sau dacă nu negativ, ea este cel puțin femeia pe care nu o iubea Yaakov, dar cu care a fost nevoit să rămână din obligație. Această mentalitate este născută binențeles din uitatul prea mult la televizor și de la cititul de cărți siropoase și din păcate este încă unul din multele exemple de gândire grecească/ lumească/ firească/ hollywoodiană care există prin biserici.
Leah era sora mai mare a lui Rachel. Atât. Nu era frumoasă, nu era iubită și probabil că dacă ai văzut-o odată nu ți-ai mai fi amintit a doua zi cine era. Ai fi zis că Adonai nu i-a dat nici o șansă la femeia asta. Ea nu avea nici un cuvânt de zis în nimic, a fost folosită de tatăl ei care din teama de a nu rămâne cu ea pe cap o dă în locul surorii ei, e disprețuită de soțul și de sora ei pe care trebuia să o privească de fiecare dată și să-și amintească faptul că ea nu era mare lucru. Nimănui nu-i păsa ce crede sau dacă crede ceva.
Este spus în legătură cu Leah că avea ochii slabi, iar Rashi (unul din cei mai mari comentatori ai Scripturilor) spune că avea ochii roșii din cauza plânsului. Însă în toată situația asta groaznică în care se afla Leah, Adonai a văzut că ea nu ea iubită. (Gen. 29:31) Nu este scris că Adonai a auzit, așa cum este scris în general când un om își primește răspunsul de la Adonai, ci este scris că Adonai a văzut că Leah nu era iubită. Probabil că Leah nici nu spunea nimic, doar plângea, dar starea inimii ei nu a rămas trecută cu vederea de Adonai. Pentru El a contat ce simțea această femeie și este scris că Adonai a făcut-o să aibă copii. Și nu orice copii. Adonai a vrut ca să îi dea lui Leah mai mult decât i-ar fi putut da dragostea unui soț. Adonai i l-a dat pe Yehudah (seminția regală) prin care a venit Mashiach și i l-a dat pe Levi (seminția preoțească).
În Talmud, Rabbi Shimon Bar Yochai spune: ”Din ziua când Kadosh Baruch Hu (Cel Sfânt, Binecuvântat să fie El) a creat lumea, nu este scris despre nici un om că L-a lăudat pe Adonai, până când Leah a zis ”Lăudat să fie Yah”. (Gen. 29:35)
Adonai nu a lăsat-o pe Rachel să nască până când Leah nu și-a născut toți copiii. (Gen 30:21-22) În tot acest timp cât Rachel era iubită de soțul ei, Leah era iubită de Adonai care de fapt a adus pe lume cea mai mare parte a națiunii lui Israel.
Poate că ești un fel de Leah și poate crezi că ți se trece dreptul cu vederea, că nu ai nimic de spus care să conteze pentru cineva, că ești disprețuit(ă) și că nimeni nu te poate iubi, dar Adonai vede inima ta. Nu-i invidia pe cei ușor de iubit, pentru că dragostea unui om e temporară, dar Adonai vrea să te facă să ”dai naștere” la lucruri pentru Malchut HaElohim (Împărăția lui Dumezeu) și vrea să te iubească mai mult decât ar putea să te iubească un om. Dragostea lui Yaakov pentru Rachel a fost ceva temporar, dar ceea ce Adonai a făcut prin Leah a fost ceva veșnic. Adonai e drept.

4 comentarii:

katy spunea...

genial I love it :D

denisia spunea...

Cellaaaaaaaaaaaaaaaa... e dimineata.
Unde esti?

Cella spunea...

Denisiaaaaaaaaaaaaaaa, mneatza ;) citeeaaaaaam ;)
O zi cu har copila ;)

denisia spunea...

Cellaaaaaaaaaaa... vin mai pe seară...