"1 O profeţie cu privire la Valea Viziunii. „Ce vreţi să arătaţi, de v-aţi urcat cu toţii pe acoperişuri, 2 oraş plin de zarvă, cetate gălăgioasă şi plină de dezmăţ? Cei ucişi dintre ai tăi n-au fost răpuşi de sabie, nu au murit în luptă. 3 Toţi conducătorii tăi au fugit împreună, însă au fost prinşi fără să se folosească arcul. Toţi dintre ai tăi care au fost găsiţi, au fost capturaţi împreună, deşi fugiseră departe.
4 De aceea am zis: «Întoarceţi-vă privirile de la mine! Lăsaţi-mă să vărs lacrimi amare! Nu încercaţi să mă mângâiaţi pentru distrugerea poporului meu!» 5 Căci este o zi de învălmăşeală, de călcat în picioare şi de groază, o zi trimisă de Stăpânul, Domnul Oştirilor, în Valea Viziunii; o zi în care se dărâmă ziduri şi se strigă după ajutor spre munţi.
6 Elamul îşi ia tolba cu săgeţi, călăreţii, în carele lor de luptă, şi caii înaintează, iar Chirul îşi dezveleşte scutul.
7 Văile tale cele mai alese sunt pline de care, iar călăreţii stau pregătiţi de luptă la porţile cetăţii; 8 zidurile de apărare ale lui Iuda sunt date la o parte. În acea zi, aţi căutat după arme în Casa din Pădure, 9 aţi observat că zidurile Cetăţii lui David au multe spărturi şi aţi adunat apele în Bazinul de Jos. 10 Aţi numărat casele din Ierusalim şi aţi dărâmat o parte din ele pentru a întări zidul.
11 Între zidurile cetăţii aţi făcut un rezervor pentru apa din Bazinul cel Vechi şi nu aţi privit spre Cel Ce a făcut aceste lucruri, nici nu aţi ţinut seama de Cel Ce a plănuit demult aceasta.
12 În ziua aceea Stăpânul, Domnul Oştirilor, v-a chemat să plângeţi şi să vă jeliţi, să vă smulgeţi părul şi să vă îmbrăcaţi în sac. 13 Când colo însă, la voi a fost veselie şi petrecere, au fost boi tăiaţi şi oi înjunghiate! S-a mâncat carne, s-a băut vin şi s-a strigat: «Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!»
14 DOMNUL Oştirilor mi S-a descoperit, spunându-mi: «Această nelegiuire a voastră nu va fi ispăşită până veţi muri», zice Stăpânul, Domnul Oştirilor." Isaia 22:1-14
6 Elamul îşi ia tolba cu săgeţi, călăreţii, în carele lor de luptă, şi caii înaintează, iar Chirul îşi dezveleşte scutul.
7 Văile tale cele mai alese sunt pline de care, iar călăreţii stau pregătiţi de luptă la porţile cetăţii; 8 zidurile de apărare ale lui Iuda sunt date la o parte. În acea zi, aţi căutat după arme în Casa din Pădure, 9 aţi observat că zidurile Cetăţii lui David au multe spărturi şi aţi adunat apele în Bazinul de Jos. 10 Aţi numărat casele din Ierusalim şi aţi dărâmat o parte din ele pentru a întări zidul.
11 Între zidurile cetăţii aţi făcut un rezervor pentru apa din Bazinul cel Vechi şi nu aţi privit spre Cel Ce a făcut aceste lucruri, nici nu aţi ţinut seama de Cel Ce a plănuit demult aceasta.
12 În ziua aceea Stăpânul, Domnul Oştirilor, v-a chemat să plângeţi şi să vă jeliţi, să vă smulgeţi părul şi să vă îmbrăcaţi în sac. 13 Când colo însă, la voi a fost veselie şi petrecere, au fost boi tăiaţi şi oi înjunghiate! S-a mâncat carne, s-a băut vin şi s-a strigat: «Să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri!»
14 DOMNUL Oştirilor mi S-a descoperit, spunându-mi: «Această nelegiuire a voastră nu va fi ispăşită până veţi muri», zice Stăpânul, Domnul Oştirilor." Isaia 22:1-14
Pana acum am vazut profetii ce priveau popoarele vecine, acum insa ... Isaia se indreapta catre Iuda. Are ceva de spus si pentru Ierusalin, pentru poporul de acolo. Avea numele de cetatea Domnului sa domnea in ea dezmatul cu tot ce se intelege prin el. Oamenii aveau ... alte ocupatii decat cele care trebuiau. In loc sa se inchine, ei isi satisfaceau poftele ... oricum erau sunb asediu, oricum mureau ... ce mai conta?
O gandire fatalista ii inrobea. Si-au fortificat cetatea, aveau luptatori care mureau insa in cetate din cauza ranilor, nu pentru ca erau ucisi in lupta pe campul de bataie, ...
Au fortificat cetatea, au aprovizxionat-o cu apa ... cumva gandeau fatalist, cumva ... nu. Viziunea lui Isaia e dureroasa si acesta plange amarnic numai vazand-o ... Nu accepta sa fie mangaiat, nu accepta sa aibe pe nimeni langa el ca sa fie consolat.
Si totusi, de ce asta? Nu erau oamenii astia in cetatea Domnului? Nu faceau ei parte din poporul Lui? Nu erau ei poporul Lui? Chiar asa trebuie sa le faca? Cu numele ... ei erau poporul Domnului. In realitate, fiecare isi traia viata cum dorea. Se inchina cui ii placea, filosofau epicurianistic avand motto-ul: mananca, bea, distreaza-te azi ca ... doar azi conteaza.
La fel ca azi traiau si ei. Aceleasi idei, aceleasi pasiuni ce macina spre indeplinire, aceeasi cautare in va a fericirii ... Aceeasi dorinta de fortificare, de inavutire, de consolidare a ceea ce ai ca sa fii fericit intre zidurile tale ...
Dar, Isaia trage un semnal de alarma. La Domnul nu va uitati? La Cel ce a facut toate lucrurile nu mergeti sa intrebati de cursul vremurilor, vietii ....? In cine va puneti increderea? In cine va e nadejdea, scaparea? De la cine va vine ajutorul? Sau de la cine il asteptati? De la oameni? .... De la Domnul?
Traieste Clipa!
Si dupa clipa asta ce se intampla?
Si vescnicia?
Nu exista?
Si daca exista?
Ce fac cu ea?
De ce sa nu ascult de Domnul?
De ce sa nu fac ce spune El?
Ca nu mai pot trai clipa?
Dar ... posibil clipa asta sa fie amara si sa genereze un bumerang de amaraciune.
Asta vrea Domnul?
Sa traiesc clipa?
3 comentarii:
Da, eu cred că Domnul vrea să trăieşti clipa... frumos, cu sens, cu gândul şi cu inima curate.
Altfel, de ce ţi-a dat viaţa? S-o pui mereu sub semnul întrebării? Să negi ceea ce simţi, să te ascunzi, să pui la îndoială şi faptul că respiri? Depresiile cele mai acute se nasc din faptul că negi a-ţi trăi FRUMOS viaţa, pentru vise şi îndoieli. Te întrebi de unde ştiu? Ştiu.
Oana,
traieste clipa = mananca, bea si distreaza-te!
Asta e viata? Muncesti si traiesti ca sa mananci, bei si sa te distrezi? Pai nu trebuia sa imi mai dea minte cu care sa gandesc daca asta e nivelul.
Nu, Cella. A trai clipa inseamna mananca, bea, distreaza-te doar daca esti... limitat, cu gandul doar la cele pamintesti. Cred ca nu te=ai gandit vreo clipa ca pentru mine, asta inseama @carpe diem@.
A trai FRUMOS clipa inseamna a admite viata, a da multumire pentru ceea ce ti s-a oferit, inseamna a sti sa fii viu, cind EL ti-a dat acest dar.
Sunt multe unghiuri din care poti privi acest carpe diem. Cum alegi sa-l privesti, asta e deja o alta discutie...
Cu drag te imbratisez. ACUM, cind pot, in clipa asta, pentru ca miine, in general, e timpul celui rau.
Trimiteți un comentariu