Am invatat la scoala ca toti suntem la fel, avem aceleasi drepturi indiferent de varsta, educatie, pozitie. Si, chiar credeam asta. Numai ca ... inca din scoala, am vazut ca nu chiar asa. Oricat m-am straduit, nu am devenit ca ceilalti, tot reactionam diferit, tot dadeam un alt raspuns, tot gandeam altfel.
Suntem la fel?
Biblia spune ca suntem diferiti insa ... noi suntem invatati ca suntem la fel. Pe cine sa crezi? Primim din si in scoala un bagaj de informatii si apoi depinde de fiecare in parte cat il acumuleaza.
De unde tendinta asta de uniformizare?
Daca Dumnezeu ne-a creat diferiti, de ce vrem sa fim la fel?
Ne ducem bagajele noastre genetice mai departe insa nu suntem identici cu parintii nostri ... nu gasesti doi frati la fel, nici macar din gemeni.
Incepe scoala acusica ... si toti copiii primesc manuale, au banci la fel, la clasa vor avea acelasi profesor insa nu toti elevii din clasa sunt la fel.
Sunt in scoala vietii acum.
Grea scoala ...
De ce imi doresc sa fiu ca altcineva?
De ce imi doresc sa ma pierd in multime?
De ce nu accept ca sunt altfel?
De ce mi-e greu sa accept ca informatia o percep altfel?
De ce nu imi las creierul sa isi faca treaba, asa cum a fost el setat de Creator, si il incorsetez sa gandeasca altfel?
Cumva ma simt ca o "necioplita" cand am curajul sa traiesc, simt, gandesc, actionez diferit?
Sunt "necioplita" cand sunt eu?
Suntem la fel?
Biblia spune ca suntem diferiti insa ... noi suntem invatati ca suntem la fel. Pe cine sa crezi? Primim din si in scoala un bagaj de informatii si apoi depinde de fiecare in parte cat il acumuleaza.
De unde tendinta asta de uniformizare?
Daca Dumnezeu ne-a creat diferiti, de ce vrem sa fim la fel?
Ne ducem bagajele noastre genetice mai departe insa nu suntem identici cu parintii nostri ... nu gasesti doi frati la fel, nici macar din gemeni.
Incepe scoala acusica ... si toti copiii primesc manuale, au banci la fel, la clasa vor avea acelasi profesor insa nu toti elevii din clasa sunt la fel.
Sunt in scoala vietii acum.
Grea scoala ...
De ce imi doresc sa fiu ca altcineva?
De ce imi doresc sa ma pierd in multime?
De ce nu accept ca sunt altfel?
De ce mi-e greu sa accept ca informatia o percep altfel?
De ce nu imi las creierul sa isi faca treaba, asa cum a fost el setat de Creator, si il incorsetez sa gandeasca altfel?
Cumva ma simt ca o "necioplita" cand am curajul sa traiesc, simt, gandesc, actionez diferit?
Sunt "necioplita" cand sunt eu?
Imagine preluata de pe Facebook.
6 comentarii:
Ce-i aia "necioplit"?
Pai ... adica nu e la fel ;)))
N-am inteles nimic. Da-mi o definitie daca exista, un punct de referinta, ceva, ca sa stiu cum e la fel, daca necioplit nu e la fel.
http://dexonline.ro/definitie/necioplit
Care nu este cioplit, netezit
Lipsit de educație (și de cultură), cu apucături grosolane; grosolan, bădăran, nedelicat.
Care nu are deprinderi de bună purtare.
1. v. brut. 2. v. butucănos.
era un altar de pietre necioplite, peste care nu trecuse fierul. Pe altarul acesta au adus Domnului arderi de tot, şi jertfe de mulţumiri.
Chiar dacă sunt un necioplit în vorbire, nu sunt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta....
-nu-i treaba ta să fii mai cioplită!
- noi toți suntem neciopliți! ...finisarea noastră o face marele Sculptor cum vrea El ...nu cum vreau eu sau tu să arăți ,sau să par eu a fi !
o zi de har si bucurii cu Domnul sora noastră!
Multumesc frumos de urare si ganduri.
Deci e bine sa fii necioplit ... ca Pavel, Petru, ... Ioan Botezatorul, Ilie si altii.
Trimiteți un comentariu