vineri, 15 noiembrie 2024

toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie

 Psalmul 23

“(O cântare a lui David.) Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă; îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său.

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei; îmi ungi capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.

Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.”

Domnul este păstorul meu, iar toiagul şi nuia Lui mă mângâie.

Doamne, stai oleacă! Aici, în lumea noastră, toiagul şi nuiaua sunt pentru corecţie. Bine, uneori unii le folosesc pentru umilire, pentru a-şi potoli nervii, pentru a-şi calma emoţiile cu care se confruntă şi pe care nu ştiu cum să le gestioneze.

Numai că Tu eşti Păstorul, eşti Dumnezeu. Tu ştii şi cunoşti totul. Şi intervii în viaţa mea folosind toiagul şi nuiaua.

Adult fiind, în pornirile voinţei, hormonilor şi emoţiilor mele vreau să demonstrez că pot, că sunt. Şi fac asta autodistrugându-mă. Numai că Tu nu mă laşi, şi toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie aducându-mă la realitate, aducându-mă pe calea cea bună.

Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie călăuzindu-mă, îndrumându-mă, îndreptându-mă, ghidându-mă.

Uneori, în iureşul vieţii parcă îmi pierd direcţia, mă blochez în vălmăşeala gândurilor şi a ideilor, parcă nu am scop şi ţel. Simt că până şi Tu ai uitat de mine. Dar Tu eşti aici, iar toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

Realizez că mă pierd pe mine iubindu-I pe cei dragi, fac din ei idoli, şi-mi canalizez viaţa făcându-le lor viaţa mai bună/frumoasă/uşoară. Numai că Tu mă iubeşti prea mult, şi intervii. Iar mie mi se pare că-mi strici planurile, îmi năruieşti visele şi visurile. Numai că toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie, şi-Ţi mulţumesc pentru asta.

Şi faci toate acestea pentru că eşti Păstorul, şi îţi pasă de mine mai mult decât îmi pasă mie de mine…

Niciun comentariu: