luni, 3 mai 2010

sunt handicapata

In timpul operatiei de extirpare a amigdalelor, medicul a descoperit ca o vena foarte importanta, la mine e plasata unde nu e normal si m-a atentionat sa spun asta cand merg la stomatolog ca sa nu ma nenoroceasca sau sa ajung in mormant mai repede decat ar trebui. Dupa ce am ajuns acasa, le-am povestit la ei mei si unul din frati, in gluma, mi-a zis: noi tot iti spunem ca esti handicapata insa tu refuzi sa ne crezi.
Nu-i frumos sa ii spui cuiva ca e handicapat, mai nou o numesti persoana ca dizabilitate. Termenul de handicap insa acopera mai multe probleme: fizice, emotionale si mentale. Unii s-au nascut oribi, surzi, muti, cu probleme fizice majore sau nu. Unii au sindrom Dawn sau ... mai stiu eu de care. Dar unii ajung handicapati din diverse motive: accidente, abuzuri verbale, fizice, sexuale, emotionale, traume cumplite .... unii au doar un singur parinte si stiu sau nu isi stiu povestea ce le insoteste conceperea si nasterea ...
Esti un ciudat, un neinteles, un om ce face umbra pamantului degeaba, nu esti pretuit ca nu esti normal ... Si ce faci?
Mama imi povestea ca moasa era chemata la nasteri si daca ea descoperea ca un copil era handicapat il omora si ... rar vedeai cate un om handicapat. Nu aveam voie sa rad de ei, era regula ce nu avea voie sub nici o forma sa fie incalcata. Si, daca cumva o incalcam, nu stiu cum, insa mama afla si ... imi tinea o morala de mai bine m-ar fi batut ... "Cum s-a simtit acea persoana? Am umilit-o, cum ar fi daca si eu as fi umilita asa in public? De ce nu sunt multumitoare ca sunt sanatoasa? De ce sunt nesimtita si nu imi pasa de sentimentele celorlalti?" Pfoailei, m-as fi bagat in pamant numai sa nu mai aud ce avea de zis ....
Oricare ar fi tipul de handicap ce-l ai, inveti sa lupti pentru supravietuire, inveti sa reactionezi, unii cu gura mare, altii se retrag. Unii isi bleastama zilele, unii devin rai, sarcastici, caustici .... Sunt intepati, vazuti ca ratati ... ajung sa se simta ratati, ... unii isi iau zilele ...
Doamne, ... de ce tocmai mie? De ce ai ingaduit asa ceva? Ma iubesti atat de mult si as vrea sa cred asta, insa cumva intr-un punct, ai gresit cu mine. O boala ce macina trupul, o trauma ce schimba sistemul de valori, o poveste ce schimba definitiv soarta, un virus ce se activeaza si face ravagii ... Doamne, de ce?
Pavel nu avea tepusul pana la convertire ... era mandru de nu incapea bine in el. Pe drumul Damascului a primit un dar dublu, intalnirea cu Hristos si tepusul=handicapul. Au venit la pachet si ... parca nu se poate una fara alta. Si, Pavel marturiseste ca s-a rugat insistent sa ii fie luat handicapul=tepusul insa raspunsul a fost: NU.
Si eu m-am luptat cu Domnul intrebandu-l de miliarde de ori: de ce? Cum poti sa spui ca ma iubesti si sa accepti asta? Unde erai? Ce faceai cand se intampla asta? Cum sa ma accept asa? Cum sa ma iubesc asa?
Tu mi-ai dat la pachet cu dragostea si suferinta. Prin handicap = tepus, ma fortezi sa nu ma departez de Tine. Ma iubesti prea mult ca sa ma lasi sa ma autodistrug. Nu ii inteleg rostul in viata mea, nu i-l vad deloc. Pare blestem iar Tu imi spui sa il vad binecuvantare? Dar ... Tu nu cumva uiti ca eu sunt om?
Am prieteni cu handicapuri fizice, emotionale, abuzuri de toate felurile si sunt niste comori de oameni langa care am inflorit. Nu i-as da pentru nimic in lume. Langa ei am descoperit ca uneori comorile sunt ascunse bine in trupuri cu forme diforme, sau mascate dupa un zambet inghetat, sau in taceri, sau in ras ce la un moment dat suna a gol ... L-am vazut pe Dumnezeu plin de dragoste in minunile petrecute in vietile lor si a mea, L-am descoperit ca Tata cand totul parea prabusit, cand moartea era in secunda doi.
Unora se pare ca Domnul a uitat sa le dea cate un handicap si ca totul e roz in lumea lor si mult timp i-am invidiat insa handicapul care il ai te arunca intr-un soi de singuratate in care esti numai tu si Dumnezeu, unde efectiv ai timp sa vorbesti cu El. Unde il descoperi cine este El.
Pentru nimic in lume nu as da darul inapoi, pentru nimic in lume nu as da timpul inapoi ca sa fie un alt inceput, o alta turnura a lucrurilor ... pentru nimic in lume nu as renunta la acest soi de singuratate ce a devenit o placere unde eu stau de vorba cu Tata. Asa cum sunt, sunt fata Tatii, sunt o printesa a cerului iar Isus a murit de dragul meu pe Golgota ... sunt valoroasa insa nu in sistemul de valori de aici ci al cerului.

2 comentarii:

Tafnat_Paeneah spunea...

Iubirea este atunci când sufletul începe să cânte şi florile vieţii tale înfloresc singure.
Dar vindecarea la dureri
În piept, în partea stângă-i,
De-acolo trebuie să ceri
Cuvinte să te mângăi.
Acolo afli adăpost
Oricâte se întâmple,
Ca, Isus tu să fi fost
Viaţa ta s-o umple.

denisia spunea...

Cella, dacă ne-ar "scana" medicii pe toti nu stiu daca ar gasi un om normal.
Si acum vine intrebarea. Ce inseamna "normal" sau "handicap". Cine stabileste cu exactitate.
Raspunsul e simplu; noi.
Daca eu ma cred si ma port ca si o persoana perfecta inseamna ca asa e iar ceilalti o sa interpreteze comportamentul meu la fel. Cum "pozam" in fata oamenilor asa ne percep si ne etichetzeaza.

Eu sunt perfecta, frumoasa, desteapta si oamenii ma privesc cu admiratie. Nu o sa le dau voie sa ma priveasca altfel, pentru ca nu ma port altfel.