la Rephidim

Suntem în 23 iyar și am tăbărât la Rephidim. Aici, e un deșert cu stânci iar unele stânci sunt mai înalte ca altele. Uneori e periculos să te cațeri pe aceste sunt pentru că sunt abrupte. Eu trebuie să alerg după caprele mele peste tot. Eram cât pe ce să cad într-o zi când alergam după iedul meu obraznic.

Vă spuneam ieri că sunt foarte supărat că nu mai avem apă. Oamenii din tabără au început să țipe din ce în ce mai tare. Am crezut că surzesc de la atâta gălăgie! Toată lumea țipa și urla ... Unii au vrut să îl omoare pe Moise pentru că i-a adus aici pe ei și turmele lor. Urlau la el și îi spuneau că de fapt acesta i-a fost scopul, să ne omoare pe toți aici.

Eu nu cred că e adevărat ce spun oamenii aceștia!

L-am văzut pe Moise ridicându-și privirea în sus și strigând către Domnul! Era disperat! Niciodată nu l-am văzut făcând așa ceva! Cred că îi era teamă că poporul îl va omorî cu pietre. Unii aveau pietrele pregătite dar ascunse în faldurile hainelor.

Apoi, l-am văzut pe Moise alegând pe câțiva din bătrânii lui Israel și mergând puțin înaintea noastră. Avea în mână toiagul lui. Îi știam toiagul de pe vremea minunilor din Egipt.

Moise, Aaron și bătrânii au înaintat spre o stâncă și a lovit-o cu toiagul său. Dintr-o dată a început să țâșnească apă din stânca aceea. Apa a curs înspre noi într-un pârâu bun și liniștit. Apa s-a limpezit încet, încet și am băut de ne-am săturat. Apoi am umplut toate burdufurile și am adăpat bine animalele.

Ei, m-am udat din cap până în picioare cât am vrut. M-am stropit și m-am jucat în apă împreună cu prietenii mei!

Nu ne-a certat nimeni!

Când în sfârșit ne-am liniștit, a venit tata și ne-a spus că acel loc se va numi Masa și Meriba pentru că în disperarea noastră ne-am certat și L-am ispitit pe Domnul întrebând dacă mai este El cu noi, dacă mai este în mijlocul nostru. Cred că unii s-au întrebat dacă Dumnezeu mai are putere să facă ceva pentru noi sau cu noi.

În Egipt, toiagul lui Moise era văzut ca aducător de durere și suferință. Aici, același toiag este folosit de Dumnezeu pentru a aduce apă, pentru a lăsa viața să meargă mai departe, pentru a aduce speranță.

Oamenii din popor au vrut să îl omoare pe Moise cu pietre și Dumnezeu folosește o piatră ca să ne dea apă, să ne lase în viață!

Acum e liniște!

Aud animalele cum rumegă liniștite. Focurile ard vesele lângă fiecare cort. Undeva, mai la marginea taberei cineva fredonează un cântec.

Aici, am simțit că Dumnezeu e prezent, e cu voi, ne vrea binele, vrea să trăim.

Îmi pare rău că am țipat la Moise! Chiar îmi pare rău! M-aș duce să îmi cer iertare de la el dar îl văd stând la ușa cortului și vorbind cu Aaron. Au o discuție de oameni mari pentru că îi văd gânditori. Nu vreau să îi deranjez.

Oare vorbesc despre Canaan?