lângă Sinai și Dumnezeu vorbește

Nu v-am mai povestit de ceva vreme pentru că am avut nevoie de liniște ca să mi se limpezească și mie lucrurile în mintea mea. Vă povesteam data trecută că suntem la Muntele Sinai. Moise ne-a anunțat din partea Domnului că avem trei zile la dispoziție să ne spălăm bine și să ne sfințim.

A venit și ziua a treia. Mi se ridică iar părul în vârful capului când îmi amintesc.

Moise ne-a chemat din corturi și ne-a chemat să venim mai aproape de Muntele Sinai. V-am spus că ne-a explicat până unde să mergem. Eu am mers lângă părinți, i-am ținut de mână deși am trecut de vârsta asta. Dar mi-a fost tare teamă!

Șofarele sunau tare iar în deșert sunt și munți. S-a făcut ecou aici între munți iar sunetul șofarelor s-a intensificat din cauza ecoului. Muntele Sinai era acoperit cu un nor de fum iar fumul acesta nu era de la vreun foc. Parcă toate cuptoarele pe care le-am văzut eu în Egipt s-au adunat într-unul singur aici pe Sinai iar fumul era mult și se ridica în sus. În tot acest timp muntele tremura ... deși nu era cutremur.

Simțeam cum trepida pămâmtul sub picioarele mele iar șofarele sunau din ce în ce mai tare.

Moise vorbea și Dumnezeu îi răspundea.

Când am auzit vocea Lui Dumnezeu aproape am rămas paralizat. Inițial am crezut că doar ochii mi-i pot mișca dar am întors capul ca să observ pe ceilalți din popor. Toți erau înspăimântați. Mai aveau un pic și leșinau de frică.

Moise a coborât de pe munte și ne-a reaminintit până unde să mergem. L-a luat cu el pe Aaron.

Dumnezeu a continuat să ne vorbească și ne-a spus ce să facem și ce să nu facem.

M-am tot întrebat de ce a trebuit să mai coboare odată Moise de pe munte ca să ne amintească limitele pe care nu le-a impus. Când Domnul i s-a arătat lui Moise, i-a spus să nu se apropie și să își scoată încălțămintea din picioare. Acum Moise urcă la Domnul și noi trebuie să stăm în limitele impuse de Domnul. Oare s-a schimbat ceva în Moise de el se poate apropia de Domnul?

Oh! Așa aș vrea să povestesc cu Moise despre asta!

Știu de la părinții mei că Dumnezeu este Creatorul și ziditorul cerului și pământului, că El aude, vede, cunoaște, este Cel Preaînalt. L-am văzut cum aduce vânturile și a despicat Marea Roșie pe unde am trecut ca pe uscat. De câteva zile bune văd că El dă mana. Ne-a mai spus că dacă ascultăm de El, ne vindecă.

Părinții mei ne-au povestit despre cum Dumnezeu S-a arătat lui Avraam, Isaac și Iacov, cum a lucrat în viața lui Iosif. Acum văd și eu cum lucrează cu noi. Dacă mă apucă îndoiala că El există, e nevoie doar să ridic ochii ca să văd stâlpul de foc sau norul de deasupra capului meu și să știu că El e aici cu noi. E prezent.

Acum, L-am auzit cu urechile mele.

Am auzit ce să facem și ce să nu facem.

În Egipt, am crezut noi ce ne-au spus părinții însă am trăit printre idoli. Știam numele fiecăruia, ce putere are, ce face și cum să îl îmbunăm. Mai în glumă mai în serios, am crezut și noi în puterea lor. Cred că ne-am însușit cultura egiptenilor din punctul de vedere al sistemului religios. Credeam când ne convenea în cine ne convenea.

A apărut Moise și a zguduit tot ce credeam că credem. Nu am curaj să vorbesc cu părinții mei despre asta. Îmi este rușine să recunosc că mă temeam de zeii vecinilor mei, că le aduceam și eu ofrande când nu mă vedea nimeni. Uneori îmi era tare teamă de zeii lor.

Acum, aici, Dumnezeu spune că El este Singurul Dumnezeu și că doar Lui trebuie să mă închin. Realizez că trebuie să fac o alegere a credinței mele. De fapt, alegerea am făcut-o când am plecat de acasă, din Gosen. De asta sunt aici lângă Sinai. Am ales să Îl las pe Dumnezeu să îmi fie Dumnezeu.

Am atâtea informații despre zei, despre cum pot fi adorați, îmbunați ... Va trebui să o uit, să nu aduc închinarea despre care știu când mă închin Lui Dumnezeu.

Cum pot să mă închin doar Lui Dumnezeu?