Cu câţiva ani în urmă, am mers într-o ieşire cu cei din biserică! Mi-am făcut bagajul, am verificat să fie totul pus în bagaj iar Biblia am lăsat-o la urmă, să o pun deasupra, la îndemână. A trebuit să plec val-vârtej, am ajuns la destinaţie, totul fain şi frumos. Aveam ceva timp liber aşa că m-am dus în cameră ca să mai citesc. Cred că făceam un studiu pe o carte şi am vrut să mai citesc textul încă o dată. Caut în bagaj Biblia dar ... nu era de găsit.
Am încercat să îmi amintesc unde am pus-o, ce am făcut ... unde aş fi putut să o pierd. Biblia mea este subliniată şi însemnată. Mă durea sufletul ... îmi venea să plâng!
Nu a fost greu să fac rost de o Biblie. Problema era că aceasta era aproape nouă. Tot timpul acelei ieşiri, mai mult m-am încurcat în Biblia nouă. Abia aşteptam să ajung acasă ca să văd dacă nu cumva mi-am uitat Biblia acasă!
Şi, era acasă, uitată pe pat, în faldurile păturii de pe pat.
Când am văzut-o, m-am liniştit, m-am aşezat pe pat, am luat-o în braţe ... îmi fusese dor de Biblia mea.
În seara aceasta se încheie Sărbătoarea Corturilor cu o altă sărbătoare, Simchat Tora – Bucuria Torei. Sulurile Scripturii sunt scoase şi bărbaţii evrei dansează cu ele, femeile îşi sărută vârfurile degetelor şi ating sulurile. În mod normal, astăzi, se încheie un ciclul de citire a Scripturii.
Citirea şi însuşirea învăţăturilor Scripturii este poruncită de Domnul imediat după ieşirea din Egipt. Bine, atunci nu aveau Scriptura însă trăiseră pe viu evenimentele. Părinţii aveau obligaţia de a povesti copiilor lor minunile pe care le făcuse Domnul pentru ei.
Dacă ştiu poveşti despre străbunii mei este pentru că părinţii mei mi-au povestit despre ei, bunicii mi-au spus poveşti. Părinţii şi bunicii nu au lăsat Scriptura deoparte ci mi-au citit poveştile Bibliei. Am crescut auzindu-le, au făcut parte din viaţa mea încă din perioada intrauterină.
Astăzi, mulţumesc Domnului pentru Scriptură, Cuvântul Său!
Mulţumesc Domnului pentru prinţesa Raluca Callimaki care şi-a cheltuit moştenirea pentru a dărui românilor Cuvântul Lui Dumnezeu în limba română.
Mulţumesc Domnului pentru Dumitru Cornilescu care a tradus Scriptura în limba română şi care toată viaţa a citit comentariile criticilor lingvişti, a urmărit mersul limbii române pentru a face rectificări traducerii lui.
Mulţumesc Domnului pentru că am intrat în binecuvântările acestor doi titani atât de puţin cunoscuţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu