luni, 17 ianuarie 2011

placeri si patimi

Sunt multe lucruri ce imi plac: cartile bune, muzica (insa nu cea invadata de sexualitate), plimbarile, povestitul cu prietenii si discutiile dincolo de fatada, o cafea buna dis de dimineata, o prajitura ce incita toate papilele gustative, o haina ce sta ca "scrisa" pe mine si dintr-un material bun, o mancare gatita bine, un rasarit sau apus cand cerul pare in flacari, bulbucii ce ii creeaza apa de ploaie cand vine cu viteza pe pamant, fluturii ce zboara diafan si totusi fragil si multe altele ... insa imi plac si situatiile mele de la lucru ce-s complicate si lungi, copii peltici ce inca nu stiu ce si cum sa ceara ceva, colegii cu care infrunt ziua de azi ...
Placerile nu au aparut in urma celebrului Big Bang si nu pot sa cred ca acea celula incapatanata a putut sa genereze atata creativitate, frumusete si ca a dat dovada de extrem de multa inventivitate. Toate au in spate un Creator, inclusiv placerile. Dar, placerile sunt folosite si de dusmanul Creatorului pentru a-I strica opera si, folosite in exces, devin patimi, devin distructive.
Am ales sa nu ma mai uit la televizor cand am observat ca deveneam leguma in fotoliu ore intregi si am ales sa citesc, sa dorm, sa stau la povesti cu prietenii. Ieri, eram intr-un mare magazin si la radio era o melodie plina de obscenitati. Singurul lucru ce mi l-am dorit a fost sa ies cat mai repede din magazin.
Sunt asaltata de obsecen, orice pare saturat de sexualitate si violenta: literatura, cinematografia, arta, politica, industria show-bussines-ului ... . Ma uit cu dispret la o fata adolescentina cu acenee si ma opresc admirand-o pe cea din reclame, care prelucrata in photoshop  ma provoaca sa ma arunc sub pat si sa nu mai ies de acolo.
Placerile pot fi folosite pentru a ma bucura sau pentru propria distrugere. Unii traiesc frumos bucurandu-se de viata iar unii ajung alcoolici, plini de SIDA sau sifilis si gonoreea sau alte boli venerice ca o recunosc sau nu, suferinzi de bulimie sau anorexie, altii se refugiaza in droguri, altii in altele ... Li se spune "dependente" si putem inventa ce cuvinte vrem noi ca sa le denumim, insa in esenta raman patimi.
Multumesc Creatorului pentru fiecare rasarit si apus ce fac peisajul sa para in flacari, pentru stelele ce se aprind in intuneric dand farmec noptilor. Multumesc Creatorului ce a inventat muzica pentru fiecare melodie ce imi face sufletul sa treaca de la agonie la extraz. Multumesc Creatorului artist pentru fiecare peisaj multicolor sau nu, pentru formele de relief ce ma lasa cu gura casacata, pentru sunetul ce il face un rau langa o poteca pe care am ales sa merg. Multumesc pentru tot ceea ce ma inconjoara, pentru atata creativitate revarsata parca fara margini si pe langa care trec uneori ca nesimtita. Multumesc pentru dragostea ce o simt cu atata intensitate venita direct de la Dragostea insasi. Multumesc pentru dealul Golgotei si pentru ca acolo, Dragostea insasi a decis sa moara ca sa mi acorde mie iertarea, vindecarea, eliberarea de patimi, de robia dependentelor.
Am devenit dependenta de Creator si aleg sa ma bucur de tot ceea ce El a creat din abundenta pentru mine si pentru placerea mea. Aleg sa multumesc pentru fiecare semn de dragoste lasat pentru mine in natura, in arta, in literatura, in oameni. Aleg sa ma las alintata de placerile pe care le-a creat pentru mine si aleg sa nu le las sa devina patimi. Aleg sa cred ca Tata le-a facut special pentru mine si oarecum suna egoist insa le-a facut ca eu, copila Lui incapatanata sa se bucure in acest labirint suprasaturat de patimi si distrugere.
Aleg sa ma bucur de placeri si vreau ca singura patima sa fie iubirea pentru Christos.

Niciun comentariu: