Ieroboam nu era cazut din copac cand a devenit rege. Stia legea, ritualurile, poruncile Domnului. Se intalneste cu profetul Ahia, primeste profetia insa nu are rabdare ca totul sa se intample in timpul Lui Dumnezeu. I se ridica puterea si domnia la cap, ridica mana impotriva lui Solomon si vrea sa il detroneze. Insa ... ajunge in Egypt ca refugiat. Comentatorii spun ca a stat in exil 20 de ani. Iar despre Egypt stiu ca aveau mii de zei, fiecare cu ritualul lui, unul mai sexual ca altul, mai depravat, mai plin de sange ....
Solomon moare, Roboam vrea sa fie incoronat. Are loc divizarea Israelului in Iuda si Israel si imediat ni se spune ca Ieroboam a facut un plan ca sa nu se duca poporul sa se inchine la Ierusalim ci sa ramana in noul Israel. Construieste altare insa nu inchinate Domnului ci unor boi. Ma pufneste rasul numai incercand sa imi imaginez cum e sa te duci om normal si sa te asezi in genunchi sau pe burta in fata unul bou de piatra sau cum o fi fost el facut. Insa daca traiam pe vremea lui Ieroboam si el m-ar fi vazut razand, banuiesc ca imi cam taia capul.
Ceva s-a intamplat cu levitii, cu cei ce trebuiau sa slujeasca, ... Asa ca Ieroboam nu-si mai vede nici lungul nasului, nu-si mai recunoaste limitele si se autointituleaza preot, face slujbe, sta ca si preot intre om si zeu ... insa foloseste ritualurile date de Dumnezeu lui Moise pentru preoti. Face un amestec de teologii ... o varza teologica ...
Ma intorc la cele10 porunci si citesc: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei. Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine! Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele. "
Toate caile duc la Roma! Este o expresie celebra! De aici s-a ajuns la ideea ca toate caile duc la Dumenzeu. Nu conteaza forma de inchinare, nu conteaza ritualul ... nu conteaza nu mai stiu eu ce ... Dar, sa mai citesc o data ce scrie mai sus in Exod 20 despre zeii considerati dumnezei. "Sa nu ai alti dumnezei, sa nu ti-i faci, sa nu te inchini, sa nu le slujesti."
Am ales de buna voie si nesilita de nimeni sa slujesc Dumnezeului lui Avraam, Isaac si Iacov. Am ales sa slujesc Celui ce este Viu, Real, Sfant, Etern, Atotputernic, Atotstiirot, Omniscient, Ompitotent si epitetele curg ... Pai ia sa citesc si continuarea daca tot am ales sa Ii slujesc si sa ascult in totalitate. De ce sa nu am altii, sa le slujesc, sa ma inchin? " fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele. "
Nu vreau sa am de a face cu oamenii gelosi ca niciodata nu stii la ce sa te astepti. Insa in nici un caz nu vreau sa Il fac gelos pe Dumnezeu .... GELOZÍE, gelozii, s. f. . Sentiment chinuitor și obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă. (dexonline.ro)
Cui ma inchin? Cum ma inchin? Imbin ritualurile altora cu ale mele si fac un ghiveci ritualicesc, de traditii, valori, credinte?
Stiu clar cum sa ma inchin Lui Dumnezeu pentru ca mi-a lasat Biblia.
Stiu clar cum pot sa ajung la El.
Stiu clar ce a facut Christos pentru mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu