marți, 24 aprilie 2012

nu, nu, nu ...

"10 DOMNUL i-a vorbit lui Ahaz din nou:
11 – Cere-I DOMNULUI, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinţei Morţilor, fie în înălţimile cerului.
12 Dar Ahaz a răspuns: 
– Nu voi cere! Nu-L voi pune la încercare pe DOMNUL!"

Gasesc printre noi oameni credinciosi, care nu stiu ce cred, care pozeaza ca cred, care nu cred, care nu vor sa creada in Dumnezeu. Daca ma uit mai atent la Ahaz pot sa vad ca el era dintre cei credinciosi insa in nici un caz credincios Lui Dumnezeu, ci lui Baal si Aşerelor. Ca si spita de neam, era din linia davidica, era in locul potrivit, cv-ul ii era corect, bine pus la punct. 

Isaia stia ce soi de om este Ahaz. Stia cui i se inchina desi participa la toate ritualurile mozaice ... si participa pentru ca  asa cerea legea. Stia ca Ahaz stie si teologie mozaica ... trebuia sa o stie. Dar, nu credea nimic din ceea ce stia. 

Acum, cand analiza rezervoarele de apa, facea planuri strategice, diplomatice. Insa ii tremura maduva in oase, credinta lui fondata pe nimic il ajuta enorm in tremuratul inimii ... Dar, el nu voia sa creada in Yahwe, in Dumnezeul Lui Avraam, Isaac si Iacov. Clar ca stia in Numele cui vine Isaia insa Ahaz isi facuse planuri diplomatice. Le ticluise multe vreme, le perfectase ... nu avea rost sa vina Isaia, pe deasupra mai vine si cu fi-su.

Solutiile pentru viata nu se gasesc in diplomatie. Am viata pentru ca Tata mi-a dat-o. Daca uit asta sunt la fel ca si Ahaz, caut solutii unde nu se gasesc. Prefer sa ma uit la Tata si atunci intru in prezenta Sa, pot sa vad problemele prin ochii Lui (nu intotdeauna reusesc ... insa de multe ori datele "problemelor" se schimba). La El gasesc solutia perfecta si recunosc, de multe ori problema, "furtuna" sunt eu si intru in proces de schimbare.

Ahaz nu vrea sa se uite la Dumnezeul lui Israel, la Dumnezeul tarii pe care el o reprezinta. Efectiv nu vrea. Am gasit o "vorba" care il descrie mai bine pe Ahaz "atunci când ne lipseşte voinţa de a vedea lucrurile aşa cum sunt, nu mai e nimic atat de misterioas ca evident". El decisese sa nu creada pana nu vede si Isaia este trimis la El cu un mesaj din partea Domnului, cu oferta de a-i da un semn ca sa vada ca Dumnezeul Lui Israel e Viu, face minuni. Insa Ahaz pe langa ca a decis sa nu creada, a mai decis ceva ...sa nu vrea sa vada nici un semn. Nu vrea sa creada, nu vrea sa vada ... 

Sunt frapata de rabdarea cu care Il trateaza Domnul. Dincolo de rabdare, e har, indurare ... ii acorda timp, ii acorda sanse si ... nimic. Domnul e dispus sa faca semne pe cer, in mare, pe pamant, sub pamant pentru el. Deja Ahaz stia ca totul e evident, totul e o coincidenta, poate demonstra stiintific, fizic, chimic  orice ... Pentru el nu mai era nimic supranatural ... Si Domnul il provoaca sa ceara un semn supranatural. Vrea sa il puna pe Ahaz in dilema, sa il provoace sa gandeasca dincolo de cat ii erau gardurile. Raspunsul lui Ahaz a fost scurt. "Nu, nu voi cere un semn."

Raspunsul lui e ca a unui absolvent de teologie care a fost la toate cursurile de hermeneutica (interpretare a Bibliei) si are curajul de a-i raspunde Lui Dumnezeu cam asa: "Ai uitat cumva una din interdictiile Tale?". No, eu vreau sa Ti-o reamintesc "Să nu-L ispitiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, aşa cum L-aţi ispitit la Masa." Deuteronom 6:16. Mai mult de atat, stiu ca Scriptura se interpreteaza cu Scriptura, reactia lui Ahaz e un fel de acuzatie la adresa Lui Dumnezeu ca nu isi mai intelege propriul Cuvant revelat. 

"Atunci când ne lipseşte voinţa de a vedea lucrurile aşa cum sunt, nu mai e nimic atat de misterioas ca evident." Refuza sa creada, sa vada, are mare incredere in el, in ceea ce stie, vrea, poate, se crede bun in diplomatie, pune mare pret pe ea ... Nu vrea sa creada fara sa vada si nu vrea sa vada ceea ce i se arata.

Niciun comentariu: