joi, 5 aprilie 2012

un mesaj

Profetii Vechiului Testament au un mesaj de dus. Dar ...
A cui era mesajul?
Cui ii era adresat?
Despre cine era vorba in mesaj?
Ce se spune in mesajul lui si al celorlalti profeti?
Erau fericiti sa duca mesajul ce le fusese incredintat?
Care era baza doctrinei lor?
Aveau o doctrina?
Cine ii invatase pe ei despre Dumnezeu?

"Asa vorbeste Domnul!" sau "Cuvantul Domnului spus prin gura lui ..." imi aduce lumina in crenganisul intebarilor mele. Deci, mesajul era al Domnului. Este despre Domnul. Vesteste, anunta ceva despre El. Daca nu ascult, mi se rosteste un mesaj de judecata, unul plin de intrebari iar unele din ele nu sunt de loc comode, i-as putea zice un mesaj etic sau despre etica.

Nu cred ca erau fericiti profetii cand mergeau sa duca mesajul oamenilor carora le era adresat. Aflu ca unii aveau un mesaj de rostit in piete insa nu piata de zarzavaturi, animale, masini sau mai stiu eu ce .... Piata ca in Piata Unirii, Piata Sfatului ... adica un loc mare, deschis unde este multa populatie, din multe paturi sociale, politice, religioase, din mai multe nationalitati.

Mesajul nu era intotdeauna pentru poporul Israel ci era si pentru neamurile dintre ei sau de pe langa ei insa intotdeauna se vorbea despre Domnul. Aveau ca baza legamantul cu Avraam si apoi cel mozaic. Se intorceau la baza mereu: la Avraam, Isaac si Iacov si la Moise. Nu era un mesaj criptat, complicat, cifrat ... nu, era unul inteligibil, acelasi ca fond insa diferit din cauza evenimentelor cotidiene.
Mereu si mereu li se amintea ca sunt copiii lui Avraam, Isaac si Iacov.
Mereu li se amintea de legamintele facute de parintii lor.
Mereu li se amintea ca sunt copiii Domnului.

Eu a cui sunt?
In afara de parintii mei pamantesti, a cui sunt?
In cine cred?
Ce doctrina am?
In ea e vorba despre Dumnezeu sau pamantul se invarte in jurul meu?
Nu cumva cred ca pana si Dumnezeu se invarte in jurul meu?
Nu cumva narcisismul mi-a luat mintile si in afara de propria-mi persoana, interes, dorinta, ambitii nu mai vad nimic?

Mesajul profetilor e sumarizat de specialisti:
- sa incerce sa salveze natiunea de idolatrie si rautate
- chiar daca va fi un mic raspuns, sa anunte iminenta distrugere
- sa aduca speranta putinilor ce aveau sa fie salvati, o ramasita
- ramasita sa vina cu o influenta care sa schimbe lumea
- aceasta influenta nu e in nimeni altul decat Isus, Mesia, Fiul lui David, Fiul Lui Dumnezeu.

Ca sa rosteasca mesajul unii au folosit proza, altii poezia, unii au stiut sa utilizeze formule frumoase de adresare, altii insa au spus ce au avut de spus ... mai pe de-a dreptul. Dar, oricare ar fi fost modul de adresare la toti se poate vedea urgenta mesajului.
Nu mai e timp de pierdut!

Ce baza doctrinara am?
In cine cred?
Ce mesaj am de dus lumii?
Am vreo unul de dus, de auzit, de ascultat?
E ceva ce ma provoaca sa ma schimb?
Sau ... imi place starea in care sunt?

Prin Isus Christos, Mesia, Fiul Lui Dumnezeu sunt fiica Tatii, a Dumnezeului cerurilor si pamantului si daca stiu cate ceva despre El e pentru ca Duhul Sfant, a treia persoana din Trinitate a coborat in mine. Habar nu am cand, cum ... pe unde a intrat. Insa Il simt in mine intrebandu-ma, provocandu-ma, mustrandu-ma, aducandu-mi aminte fapte, vorbe, atitudini, cuvinte spune aiurea, cui nu trebuie, cand nu trebuie, unde nu trebuie.

Prin Isus am intrat in poporul Sau, sunt de-a casei.
Dar mesajul meu despre ce e?
Despre bunastare, despre ce bogatii o sa primesti daca ai o relatie cu Dumnezeu, despre faptul ca nu te va atinge nici o boala daca crezi in El, despre faptul ca devii destept/desteapta in secunda doi cand accepti ca esti creatura, ca n-o sa mai pacatuiesti in veci daca crezi in El?
Sunt in perioada de logodna ... ma pregatesc pentru nunta cereasca. Si asta suna nebuneste din punct de vedere uman ... unii m-ar interna la nr. 7 sau la cei cu probleme la mansarda. Dar, chiar daca unii nu cred, asta nu inseamna ca mesajul crucii nu mai este valabil, ca nu am fost logodita cu Isus, ca sunt in perioada in care aflu despre El, ca imi pregatesc zestrea spirituala pentru ziua nuntii si viata vesnica.
Si asta suna palpitant!

Tu ce mesaj ai?
There is a place prepared for me
A table by the crystal sea
Where my beloved bids me rest
And gently lean upon His breast

He dries my tears, He breaks my chains
He binds my wounds, He heals my pain
He soothes my tired, and troubled soul
He fills my cup, it overflows

The finest wine, the choicest bread
By His own nail scarred hands I am fed
He hides my shame in holy dress
He clothes me with His righteousness

He lifts my veil, He draws me close
Proclaims me His to heavenly hosts
While angels sing His reverence
He leads me in a sacred dance

There is a place by the crystal sea
Where my beloved waits for me
He bids me come just as I am
To the wedding feast of the Lamb

Niciun comentariu: