Ieri dimineata, inainte de ora 6, primesc un mesaj de la nepotul meu in care imi scria ca e cu sotia in spital, la maternitate. L-am sunat sa aflu detalii, cand va fi operata, daca au vorbit cu doctorul ... Ceva mai tarziu i-am trimis si ei un mesaj de incurajare ...
Imediat dupa ora 8, ma suna sotia nepotului meu sa imi multumeasca de mesaj, sa imi spuna ca e bine si ea si fetita. Deja o operase. Eram bucuroasa pentru ele, pentru familia noastra insa si pentru ca se infirma ceea ce tot aud despre sistemul medical.
Dar, dupa 11 ma suna din nou si ma roaga sa ii cumpar niste medicamente pentru ca in spital nu au. Am cautat ce mi-a spus si ajung la spital. La poarta o doamna binevoitoare imi spune ca nu e program de vizita, abia la ora 14 incepe programul. I-am explicat, inca o data, ca am venit sa aduc medicamente unei bolnave internate si eu sunt acolo pentru ca nu au in spital medicamente.
Nu imi place sa ma duc cu plocoane nicaieri. Initial m-am gandit sa iau niste cafea, bomboane ... dar apoi am renuntat la idee. Am intrebat daca exista bilete cu plata sau un angajat care face curierat poarta bolnav. S-a uitat mirata la mine ... cred ca intrebarile mele sunau stupid. Langa mine era o doamna mai in varsta si bronzata, cu multe urme de saritori pe brate si gat, cu trei copiii mici dupa ea, care voia sa intrebe ceva ...
Pana la urma, doamna de la poarta mi-a aratat un aparat si un pret. M-am prins imediat. Trebuia sa pun 5 lei in acel aparat sa imi iau un kit (pachetel) de vizita. Nu am mai intrat in spitalul acela decat o singura data ca sa-l vad pe Filip (Lipit). Dupa ce am cerut explicatii de la cine m-am priceput si eu ... intr-un final am ajuns la mama, i-am dat medicamentele si ce ii mai dusesem eu acolo ... Insa, voiam sa vad copilul ...
Stiam ca trebuie sa stau in hol, ca nu am voie sa intru in mediul lor insa ... toate geamurile de pe holuri erau deschise si ma intrebam de ce oare? La etajul unde sunt copiii nou nascuti am asteptat sa apara un angajat, sa ii spun ce as vrea ... Apare o doamna bucatareasa sau infirmiera si ma intreaba ce caut. I-am explicat frumos si soptit insa ea striga tare la asistenta ca o bunica vrea sa isi vada nepotelul. Cand am auzit-o, m-am uitat incruntata la ea si nu stiam daca sa ma enervez sau sa ma pufneasca rasul. I-am spus incet ca sunt matusa copilului.
Apare doamna asistenta, ii explic si ei ce vreau. Mi-a spus ca trebuie sa stau in hol, ea o sa imi arate copilul din salonul unde stau ei. I-am spus ca stiu asta si nu e o problema. Vreau sa il vad si sa ii fac o fotografie. A adus copilul care speriat si trezit din somn incepuse sa urle insa ... nici n-a apucat doamna asistenta sa apara cu pruncul ca apare o doamna doctor, trecuta de 55 de ani sigur, care ma ia la zor intr-un glas tipat: "Ce cauti bunica aici? Cine ti-a dat voie aici? Ce? Numai tatal copilului are dreptul sa vada copilul. Unde e tatal? Nu aveti voie. Doar tatal poate intra. Ce fotografii? Bunicele nu au voie aici." Am incercat sa ii spun ca sunt matusa si nu bunica ... oricum nu ma auzea din cauza propriului glas ceea ce incercam eu sa ii spun.
Am iesit. Eram nervoasa de numa. Ma simteam atata de umilita ... M-as fi intors sa ii spun acelei doamne dr ca putea sa imi fie ea bunica insa mi-am zis ca e mai sanatos sa imi tin gura.
Nu ii inteleg pe oamenii ce ocupa posturi in care trateaza oamenii umilitor ... Nu pot intelege de ce ocupa acel posta daca nu sunt multumiti de conditiile de lucru, de program, de .... mai stiu eu ce.
Mi s-a acrit sa aud despre sistemele medicale din alte tari, sa aud ca iarba din ograda vecinului e mai verde si mai buna. La noi chiar nu se poate face o schimbare? Chiar asa josnic trebuie sa fii umilit aprope oriunde te duci? Nu plec din Romania din motive intemeiate. Insa vreau sa ma rog pentru o schimbare in tara noastra.
Cei de la Alfa&Omega au lansat o campanie de rugaciune pentru localitatea in care traiesti si pentru Romania in perioada 5-7 iulie. Ziua de 5 a trecut ... e istorie insa mai sunt doua zile din cele trei ale campaniei.
Pentru ce sa ma rog?
-candidatii ce azi dau ultima proba la bacalaureat.
-conducerea orasului in care traiesc
-sistemul educational, sanitar, economic
-locuri de munca platite corect si nu la negru
-trezire spirituala a celor ce-si spun crestini
- .....
Imediat dupa ora 8, ma suna sotia nepotului meu sa imi multumeasca de mesaj, sa imi spuna ca e bine si ea si fetita. Deja o operase. Eram bucuroasa pentru ele, pentru familia noastra insa si pentru ca se infirma ceea ce tot aud despre sistemul medical.
Dar, dupa 11 ma suna din nou si ma roaga sa ii cumpar niste medicamente pentru ca in spital nu au. Am cautat ce mi-a spus si ajung la spital. La poarta o doamna binevoitoare imi spune ca nu e program de vizita, abia la ora 14 incepe programul. I-am explicat, inca o data, ca am venit sa aduc medicamente unei bolnave internate si eu sunt acolo pentru ca nu au in spital medicamente.
Nu imi place sa ma duc cu plocoane nicaieri. Initial m-am gandit sa iau niste cafea, bomboane ... dar apoi am renuntat la idee. Am intrebat daca exista bilete cu plata sau un angajat care face curierat poarta bolnav. S-a uitat mirata la mine ... cred ca intrebarile mele sunau stupid. Langa mine era o doamna mai in varsta si bronzata, cu multe urme de saritori pe brate si gat, cu trei copiii mici dupa ea, care voia sa intrebe ceva ...
Pana la urma, doamna de la poarta mi-a aratat un aparat si un pret. M-am prins imediat. Trebuia sa pun 5 lei in acel aparat sa imi iau un kit (pachetel) de vizita. Nu am mai intrat in spitalul acela decat o singura data ca sa-l vad pe Filip (Lipit). Dupa ce am cerut explicatii de la cine m-am priceput si eu ... intr-un final am ajuns la mama, i-am dat medicamentele si ce ii mai dusesem eu acolo ... Insa, voiam sa vad copilul ...
Stiam ca trebuie sa stau in hol, ca nu am voie sa intru in mediul lor insa ... toate geamurile de pe holuri erau deschise si ma intrebam de ce oare? La etajul unde sunt copiii nou nascuti am asteptat sa apara un angajat, sa ii spun ce as vrea ... Apare o doamna bucatareasa sau infirmiera si ma intreaba ce caut. I-am explicat frumos si soptit insa ea striga tare la asistenta ca o bunica vrea sa isi vada nepotelul. Cand am auzit-o, m-am uitat incruntata la ea si nu stiam daca sa ma enervez sau sa ma pufneasca rasul. I-am spus incet ca sunt matusa copilului.
Apare doamna asistenta, ii explic si ei ce vreau. Mi-a spus ca trebuie sa stau in hol, ea o sa imi arate copilul din salonul unde stau ei. I-am spus ca stiu asta si nu e o problema. Vreau sa il vad si sa ii fac o fotografie. A adus copilul care speriat si trezit din somn incepuse sa urle insa ... nici n-a apucat doamna asistenta sa apara cu pruncul ca apare o doamna doctor, trecuta de 55 de ani sigur, care ma ia la zor intr-un glas tipat: "Ce cauti bunica aici? Cine ti-a dat voie aici? Ce? Numai tatal copilului are dreptul sa vada copilul. Unde e tatal? Nu aveti voie. Doar tatal poate intra. Ce fotografii? Bunicele nu au voie aici." Am incercat sa ii spun ca sunt matusa si nu bunica ... oricum nu ma auzea din cauza propriului glas ceea ce incercam eu sa ii spun.
Am iesit. Eram nervoasa de numa. Ma simteam atata de umilita ... M-as fi intors sa ii spun acelei doamne dr ca putea sa imi fie ea bunica insa mi-am zis ca e mai sanatos sa imi tin gura.
Nu ii inteleg pe oamenii ce ocupa posturi in care trateaza oamenii umilitor ... Nu pot intelege de ce ocupa acel posta daca nu sunt multumiti de conditiile de lucru, de program, de .... mai stiu eu ce.
Mi s-a acrit sa aud despre sistemele medicale din alte tari, sa aud ca iarba din ograda vecinului e mai verde si mai buna. La noi chiar nu se poate face o schimbare? Chiar asa josnic trebuie sa fii umilit aprope oriunde te duci? Nu plec din Romania din motive intemeiate. Insa vreau sa ma rog pentru o schimbare in tara noastra.
Cei de la Alfa&Omega au lansat o campanie de rugaciune pentru localitatea in care traiesti si pentru Romania in perioada 5-7 iulie. Ziua de 5 a trecut ... e istorie insa mai sunt doua zile din cele trei ale campaniei.
Pentru ce sa ma rog?
-candidatii ce azi dau ultima proba la bacalaureat.
-conducerea orasului in care traiesc
-sistemul educational, sanitar, economic
-locuri de munca platite corect si nu la negru
-trezire spirituala a celor ce-si spun crestini
- .....
4 comentarii:
:lol: Cella am lucrat la nou nascuti si stiu cum eee.....intotdeauna era dicuti asta ..noi vroima sa aratam copii caci e dreptul famliei sa il vada nu? ...dar colegele de la ginecologie in frunte cu medicul stateau ca lupoaicele sa vada daca nu cumva capatam ceva ...rusine sistemului...da Cella draga ...chiar bunica? :lol: Si dahh buna intitiativa ...dar cine sa o faca daca pastorii nu colaboreaza? Toata bisericile ar trebui sa iasa in public in rugaciune in frunte cu liderii lor !
Nu le dau nimic ... la nici una.
Vreau sa vad copilul si apoi platesc asigurarile de sanatate din care ele isi iau banii, nu?
Si serios, chiar vreau sa ne rugam pentru cetatea sau cetatuia, catunul in care locuim.
Schimbarea incepe cu mine.
Uite, mai vin rugi și din vest! Poate înfloresc pe traseu. :)
Infloresc, infloresc ...
Sa fii binecuvantata!
Trimiteți un comentariu